Ce sunt anticoagulantele si cum functioneaza acestea
Anticoagulantele sunt substante care au capacitatea de a preveni coagularea sangelui, fiind recomandate de catre medici in cazul a numeroase afectiuni venoase si cardiovasculare. Acestea contribuie la subtierea sangelui si, astfel, pot preveni formarea cheagurilor. Insa, cum functioneaza mai exact aceste substante? Afla mai multe despre anticoagulante si despre actiunea lor.
Ce sunt anticoagulantele?
Anticoagulantele fac parte dintr-o categorie de substante care actioneaza asupra texturii sangelui, prevenind coagularea acestuia si formarea trombilor, cunoscuti si sub denumirea populara de cheaguri.
Pentru a putea iriga toate organele si a putea circula fara probleme chiar si prin cele mai mici vase, sangele trebuie sa fie cat mai subtire. Insa, exista diferite afectiuni care pot afecta circulatia acestuia si textura sa, caz in care creste riscul de formare a trombilor. Aici intervin substantele anticoagulante, care pot diminua acest risc.
Cand se recomanda administrarea de anticoagulante?
Aceste substante pot fi utilizate atat pentru a preveni, cat si pentru a trata trombozele (formarea cheagurilor de sange) si emboliile, afectiuni care apar atunci cand aceste cheaguri blocheaza vasele de sange. Exista o serie de boli si situatii care determina cresterea riscului de formare a trombilor si in care medicii recomanda administrarea de anticoagulante.
Printre aceste afectiuni, se numara urmatoarele: tromboza venoasa profunda (prezenta in general la venele localizate in zona picioarelor), embolia pulmonara (formarea de cheaguri in zona plamanilor), fibrilatia atriala (caracterizata de batai neregulate ale inimii, care poate afecta circulatia si, astfel, favoriza formarea cheagurilor) sau in urma unui accident vascular cerebral sau infarct miocardic.
Insa, nu doar problemele cardiovasculare pot fi responsabile de formarea trombilor. Administrarea de substante anticoagulante se recomanda si in urma unor interventii chirurgicale, dar si in cazul in care pacientul sufera de anumite probleme care necesita imobilizarea unui membru.
Cum functioneaza anticoagulantele?
Substantele anticoagulante actioneaza asupra diferitilor factori de coagulare, care pot favoriza inchegarea sangelui. Acesta este format dintr-o componenta lichida si una solida. Cea lichida este constituita de plasma, in timp ce cea solida este compusa din diverse celule, ca de exemplu trombocitele.
Desi ai putea crede ca aceste cheaguri se formeaza doar in urma ingrosarii trombocitelor (judecand dupa numele lor), ele pot aparea si in urma ingrosarii plasmei. Responsabilii sunt diversi factori de coagulare. Acestia sunt reprezentati de diferite substante care duc la inchegarea plasmei sau a trombocitelor si a caror productie in exces poate fi determinata de diverse cauze.
Ceea ce poate face o substanta anticoagulanta este sa inhibe activitatea acestor factori. Drept rezultat, sangele poate circula mai usor si nu mai are loc ingrosarea componentelor sale.
Tipuri de anticoagulante
Substantele anticoagulante pot fi de mai multe tipuri, in functie de modul in care actioneaza si de tipurile de factori de coagulare a caror actiune o influenteaza, dar si de alte particularitati sau de modul de administrare. Exista doua tipuri principale de substante cu astfel de proprietati.
Heparina
Aceasta substanta este cunoscuta pentru efectul sau rapid, actionand asupra coagularii sangelui la scurt timp dupa administrare. Rolul sau este acela de a preveni acumularea de fibrina, substanta care se gaseste in componenta plasmei si care contribuie la coagularea acesteia. Substanta actioneaza si prin potentarea activitatii unor alte componente care combat inchegarea sangelui.
Heparina se numara printre acele substante anticoagulante injectabile. Aceasta se administreaza subcutanat, in zona abdomenului. Nu este recomandat ca injectiile sa se realizeze intramuscular, deoarece exista riscul de formare a hematoamelor (vanatailor). Exista si anumite situatii, in care anumite categorii ale substantei se pot administra prin injectii intravenoase.
Substanta se utilizeaza doar la recomandarea medicului, in cazul unor afectiuni precum embolia pulmonara sau arteriala, in cazul trombozelor suferite la nivelul arterelor coronare sau a celor cauzate de fibrilatia atriala, dar si in urma interventiilor chirurgicale. Un astfel de tratament necesita o supraveghere atenta, asa ca vor trebui realizate periodic analize care sa monitorizeze gradul de coagulare a sangelui.
Anticoagulantele cumarinice
Aceste substante au si o denumire secundara, si anume aceea de antivitamine K. Numele provine de la actiunea acestora de neutralizare a activitatii vitaminei K de la nivelul ficatului. Aceasta vitamina joaca un rol in coagularea sangelui, asa ca o actiune asupra sa va preveni formarea cheagurilor.
Spre deosebire de heparina, efectul anticoagulantelor cumarinice se instaleaza mai incet, insa este de lunga durata. Asadar, ele inca mai pot actiona in organism chiar si cateva zile dupa ce nu au mai fost administrate. Ele lucreaza prin stoparea procesului de sintetizare a factorilor de coagulare si prin combaterea actiunii vitaminei K.
Acest tip de substante anticoagulante se administreaza oral, deoarece ele sunt absorbite mult mai bine la nivelul sistemului digestiv. Ele nu se recomanda in cazul unei probleme acute, ci drept masura de preventie in cazul persoanelor cu risc de tromboza sau embolie sau a celor care au suferit deja un astfel de eveniment.
La fel ca in cazul heparinei, si administrarea acestor anticoagulante pe cale orala va trebui supravegheata periodic prin realizarea de analize de sange. Ele vor trebui administrate doar la recomandarea medicului, conform indicatiilor sale.
Indicatii pentru administrarea anticoagulantelor
Scopul acestor substante este de a preveni formarea trombilor si de a mentine nivelul de coagulare a sangelui la un nivel optim. Acest nivel poate fi detectat cu ajutorul unei analize specifice numita INR (International Normalised Ratio). O valoare normala se situeaza intre 2 si 3, ceea ce inseamna ca sangele are un nivel potrivit de coagulare.
Insa, daca valoarea scade sub 2, atunci sangele prezinta un anumit grad de ingrosare si apare riscul de formare a cheagurilor. In functie de aceste rezultate, va trebui sa se urmeze un tratament personalizat pe baza de substante anticoagulante.
Spunem ca este nevoie de un tratament personalizat deoarece totul depinde de substantele administrate, de valoarea exacta a analizei si de alte potentiale afectiuni de care sufera pacientul sau de alte tratamente pe care le urmeaza. De exemplu, in cazul combinatiei dintre substantele anticoagulante si acidul acetilsalicilic, ar putea creste riscul de sangerare.
Medicul poate recomanda o doza mai mare sau mai mica dintr-o anumite substanta si poate face modificari pe parcurs, in functie de rezultatul analizelor. Nu exista o limita minima sau maxima referitoare la administrare, scopul este acela de a aduce nivelul de coagulare a sangelui la o valoare normala.
Posibile riscuri ale anticoagulantelor
Deoarece aceste substante combat coagularea sangelui, principalul risc al unei administrari necorespunzatoare este aparitia hemoragiilor. Daca o cantitate prea mare de anticoagulante ajunge in organism, exista riscul sa apara sangerari nazale, gingivale, hemoragii excesive in urma taieturilor, dar si riscul de aparitie a vanatailor.
Din aceasta cauza, este absolut esential ca tratamentele pe baza de substante anticoagulante sa fie urmate doar la indicatiile medicului. Daca ai de-a face cu o sangerare oricat de minora, ia legatura imediat cu acesta. De asemenea, substantele anticoagulante nu sunt recomandate in sarcina, deoarece pot fi periculoase pentru fat.
Alimentatia si anticoagulantele
Nu exista o dieta stricta ce ar trebui urmata in cazul tratamentului cu substante anticoagulante. Insa, este recomandat sa tii totusi sub control alimentele bogate in vitamina K, in cazul in care anticoagulantele recomandate de catre medic intra in categoria celor cumarinice.
Alimentele din aceasta categorie includ spanacul, varza, broccoli, napul, conopida sau varza de Bruxelles. Daca acestea iti sunt pe plac, poti stabili o anumita cantitate pe care sa o consumi saptamanal, astfel incat substantele anticoagulante sa poata regla in mod eficient actiunea vitaminei K. Insa, daca vei consuma multe astfel de alimente intr-o perioada si apoi vei renunta complet la ele, este posibil ca si procesele de coagulare din organism sa fie afectate.
Substantele anticoagulante nu sunt asociate cu alte restrictii alimentare, fiind permis chiar si consumul moderat de alcool. Totusi, vor trebui evitate excesele, deoarece acestea pot creste riscul de sangerare.
Substantele anticoagulante sunt acei compusi care au proprietatea de a preveni inchegarea sangelui si formarea de trombi (cheaguri) care sa blocheze vasele. Acestea sunt de mai multe tipuri si actioneaza in diferite moduri, fiind recomandate in cazul anumitor afectiuni dar si dupa o interventie chirurgicala. Este important sa nu administrezi niciodata astfel de substante fara sfatul medicului si fara a realiza o serie de analize de sange in prealabil.
