Regresia somnului: ce este, cand are loc, cum o poti gestiona

Regresia somnului poate aparea din mai multe motive, fiecare fiind legat de schimbari fizice, emotionale sau externe. Intelegerea acestor cauze este esentiala pentru a gestiona corect aceasta etapa.

Dezvoltare fizica si neurologica

Pe masura ce copiii cresc, corpul si creierul lor trec prin etape importante de dezvoltare, care pot afecta somnul. Aceste schimbari includ:

• Maturizarea creierului: in timpul regresiei somnului, creierul copilului experimenteaza o accelerare a dezvoltarii neurologice. Aceasta poate afecta ciclurile naturale ale somnului, provocand treziri nocturne sau dificultati in a adormi. De exemplu, la varsta de 4 luni, creierul trece la un model mai matur de somn, ceea ce poate perturba somnul obisnuit al copilului.
• Dezvoltarea motorie: etapele in care copilul invata sa se rostogoleasca, sa stea in sezut sau sa mearga coincid adesea cu regresii ale somnului. Noile abilitati motorii pot deveni un punct focal in timpul somnului, determinand copilul sa se trezeasca mai des pentru a exersa aceste miscari.
• Dezvoltarea senzoriala: copiii isi dezvolta simturile (vaz, auz, tactilitate), ceea ce le poate afecta somnul. De exemplu, copiii devin mai constienti de sunete sau lumini, ceea ce poate duce la dificultati in a adormi sau la treziri frecvente.

Schimbari in rutina sau mediu

Somnul este foarte influentat de rutina zilnica si de mediul in care copilul sau adultul doarme. Chiar si modificari mici pot provoca regresia somnului:

• Modificari in rutina: schimbari in programul zilnic, cum ar fi ore diferite de masa sau culcare, schimbarea obiceiurilor inainte de culcare (ex. mai putin timp de linistire sau joc) pot perturba somnul. De asemenea, schimbarea programului parintilor, cum ar fi intoarcerea la munca dupa concediu, poate afecta somnul copilului.
• Schimbari in mediu: o camera noua, mutarea intr-o locuinta diferita sau schimbarea patutului poate crea o senzatie de nesiguranta si poate afecta capacitatea copilului de a adormi sau de a dormi continuu.
• Calatorii si fus orar: schimbarile bruste ale fusului orar sau calatoriile lungi pot afecta tiparele de somn, provocand treziri nocturne si dificultati in a adormi.

Factori emotionali sau stres

Atat copiii, cat si adultii pot experimenta regresii ale somnului din cauza factorilor emotionali:

• Anxietate de separare (la copii): in jurul varstei de 8-10 luni, copiii pot experimenta anxietate de separare, temandu-se sa doarma singuri sau sa fie departe de parinti. Aceasta poate provoca treziri frecvente si dificultati in a adormi.
• Evenimente stresante: schimbarile majore din viata, cum ar fi nasterea unui frate, schimbarea gradinitei sau aparitia unor tensiuni in familie, pot declansa regresii ale somnului.
• Frica de intuneric sau cosmaruri (la copii mai mari): pe masura ce imaginatia copilului se dezvolta, apar fricile nocturne care pot afecta somnul.
• Stresul la adulti: problemele de munca, stresul cotidian sau anxietatea pot afecta somnul adultilor, cauzand treziri frecvente sau dificultati in a adormi.

Cresterea dentitiei sau boli

Factori fizici specifici pot afecta calitatea somnului:

• Dentitia: procesul prin care copilul face dinti poate provoca disconfort semnificativ, afectand somnul. Durerea, iritatia gingiilor si senzatia de disconfort pot cauza treziri nocturne si dificultati in a adormi. Aceasta cauza este comuna in jurul varstei de 6-12 luni si poate reaparea cu fiecare etapa de crestere dentara.
• Bolile comune: raceala, febra, infectiile sau alte probleme de sanatate temporare pot perturba somnul. Copiii pot deveni agitati din cauza disconfortului sau congestiei nazale.
• Refluxul gastroesofagian: in cazul in care copilul are reflux, acesta poate cauza senzatia de arsura in timpul culcarii, ceea ce afecteaza somnul.
• Probleme respiratorii (ex. apnee de somn): in cazurile mai rare, problemele respiratorii pot cauza intreruperi ale somnului la copii sau adulti.

Cand apare prima regresie a somnului la bebelus?

De-a lungul timpului, specialistii au supravegheat aceasta conditie si au delimitat mai multe perioade din viata unui bebelus in care apare regresia somnului. Acest lucru poate face mai usoara viata parintilor pentru ca vor putea sa anticipeze momentul in care bebelusul se va abate de la tiparul obisnuit de odihna.

Prima regresie a somnului la bebelus apare la varsta de 4 luni. La aceasta varsta, cel mic trece printr-o etapa de schimbare imensa care include si adaptarea la un nou model de somn, cu mai putine ore de odihna decat cele cu care a fost obisnuit pana in acel moment. Dupa cum am amintit anterior, bebelusii pana in varsta de 3-4 luni, au nevoie de aproximativ 17 ore de somn zilnice, in timp ce de la 4 luni pana aproape de 1 an, acestia trebuie sa doarma intre 12 si 15 ore in fiecare zi.

In aceasta perioada, bebelusul dezvolta o serie de stimuli interiori, printre care se numara si ritmul circadian natural, ceea ce inseamna ca este mai predispus la trezire, atat pe timpul zilei, cat si pe timp de noapte. Majoritatea parintilor afirma ca prima regresie a somnului la bebelusi este una dintre cele mai dificile, iar ca urmatoarele vor fi mai usor de gestionat. Daca te vei simti slabit si obosit in aceasta perioada, este important sa-ti asiguri o dieta echilibrata care sa iti dea energie pentru a face fata si acasa si la locul de munca, dar si surplusul de vitamine si minerale necesar pentru un sistem imunitar puternic. Daca si tu te imbolnavesti, atunci iti va fi mult mai greu sa-l ajuti pe cel mic sa treaca prin regresie.

In general, exista 4 momente din viata bebelusului in care se produce regresia somnului: la 4 luni, la 8 luni, la 12 luni si la 18 luni.

Simptomele regresiei somnului

Semnele de aparitie a regresiei pot varia in functie de schimbarile din mediul extern, dar si de varsta bebelusului si de perioada de dezvoltare. Iata cateva simptome prin care iti poti da seama ca cel mic trece printr-o regresie a somnului:

• Treziri frecvente in timpul noptii sau dificultatea de adormire pe perioada noptii;
• Plansete in momentul trezirilor bruste sau imposibilitatii de adormire ca urmare a lipsei de odihna;
• Agitatie crescuta sau episoade hiperactive urmate de o stare generala foarte proasta, lipsita de energie.

Cat tine regresia somnului?

Regresia somnului la bebelus poate dura aproximativ 2 sau 4 saptamani, in functie de capacitatea de adaptare a celui mic la un nou model de somn, la o noua etapa de evolutie sau cat dureaza pana la vindecarea totala dupa o raceala sau alta afectiune.

Cum poti gestiona regresia somnului
Partea buna este ca regresia somnului este o conditie temporara, chiar daca apare de mai multe ori in viata bebelusului. O modalitate de gestionare a regresiei este aceea de a construi in jurul bebelusului un mediu stabil si confortabil in care sa se simta in siguranta. Incearca sa-l inconjori de lucrurile sau alimentele care-i place cel mai mult. Mai mult, este deosebit de important sa nu se abata frecvent de la rutina de odihna, altfel va fi invatat sa aiba un somn dezechilibrat - aspect care va influenta foarte mult dezvoltarea mentala si fizica a acestuia. Incearca sa mentii rutina de somn a bebelusului, chiar daca devine dificil in timpul regresiei, pana cand acesta revine sau isi regleaza natural un tipar de odihna.

Iata alte modalitati prin care poti gestiona regresia somnului la bebelus:

• Incearca sa faci schimbari in rutina de odihna daca este necesar. Acest lucru ar putea insemna ore de somn mai scurte dupa-amiaza sau prelungirea orei de adormire noaptea. Aceste actiuni il pot ajuta pe bebelus sa doarma mai linistit pe timpul noptii;
• Incearca sa nu introduci alte modalitati prin care bebelusul sa adoarma. Cu cat respecti mai mult o rutina stricta, adica aceeasi in fiecare zi, cu atat il vei ajuta mai mult sa se adapteze la noile modele de somn pe care le dezvolta;
• Pune bebelusul la culcare mereu cand acesta devine somnoros, chiar si cand sunteti in vizita la vecini, la cumparaturi sau in masina;
• Limiteaza-i timpul petrecut in fata ecranului de la televizor, tableta sau telefon.

Poate fi regresia somnului prevenita?

Regresia somnului nu este ceva ce poti preveni neaparat. Unii bebelusi dorm foarte bine in mod natural, in timp ce altii au ritmuri biologice imprevizibile care pot duce la perturbarea mai usoara a tiparului de somn, deci la regresie. Unii bebelusi sunt foarte sensibili la cea mai mica modificare din mediul exterior, in timp ce altii pot dormi chiar si in cazuri extreme de zgomote. 

Fiecare bebelus are un ritm natural individual, existand oricand posibilitatea ca atitudinea si comportamentele sa se schimbe odata cu dezvoltarea constiintei. De aceea, este foarte important sa fii atent la toate momentele din viata celui mic in care pot interveni modificari in rutina de odihna.

Intreaba medicul pediatru despre remediile naturiste care il pot face pe cel mic sa se linisteasca atunci cand trece prin schimbari bruste de somn sau de mediu.

Cum poti gestiona regresia somnului?

Gestionarea regresiei somnului presupune mentinerea calmului si aplicarea unor strategii consecvente pentru a ajuta copilul sa revina la un tipar normal de somn. Iata cum poti face acest lucru:

Pastreaza o rutina consecventa a somnului

Rutina inainte de culcare si consistenta programului sunt esentiale pentru un somn sanatos.

• Rutine calme inainte de culcare:
  O rutina linistitoare ajuta copilul sa inteleaga ca urmeaza ora de somn. Exemple de activitati includ:
  • Baie calda
  • Citirea unei povesti linistitoare
  • Masaj usor sau alint
  • Cantece de leagan sau muzica relaxanta
  • Lumina difuza si vorbitul calm

Rutina ar trebui sa dureze aproximativ 20-30 de minute si sa fie repetata in fiecare seara pentru a crea o senzatie de siguranta si predictibilitate.

• Ore consecvente de culcare si trezire:
  Copiii beneficiaza enorm de pe urma unui program regulat.
  • Alege o ora rezonabila pentru culcare (de exemplu, intre 19:00 si 20:30) si respect-o zilnic, inclusiv in weekend.
  • Stabileste o ora consistenta pentru trezire dimineata, chiar daca copilul s-a trezit mai tarziu in timpul noptii. Acest lucru ajuta la reglarea ritmului circadian al copilului.

Crearea unui mediu propice somnului

Mediul in care copilul doarme influenteaza foarte mult calitatea somnului.

• Camera intunecata: Utilizeaza perdele opace sau storuri pentru a bloca lumina exterioara, deoarece lumina afecteaza productia de melatonina, hormonul somnului.
• Camera linistita: Asigura-te ca zona de dormit este cat mai silentioasa. Daca zgomotul ambiental este inevitabil, poti folosi un aparat cu zgomot alb pentru a masca sunetele deranjante.
• Temperatura optima: Temperatura camerei ar trebui sa fie intre 18-20°C, ceea ce ajuta la mentinerea confortului termic fara a perturba somnul.
• Pat confortabil: Foloseste un pat sau patut adecvat varstei copilului, cu o saltea ferma, dar confortabila, si asternuturi moi si respirabile.
• Obiecte de confort: Daca copilul este suficient de mare, un obiect de confort precum o paturica sau o jucarie moale poate ajuta la linistirea lui inainte de somn.

Gestionarea trezirilor nocturne

Este important sa raspunzi consecvent si calm atunci cand copilul se trezeste in timpul noptii.

• Ramai calm si consecvent:
  Daca copilul se trezeste, incearca sa-l linistesti fara a-l scoate din pat imediat. Vorbeste-i calm, mangaie-l usor sau ofera-i o paturica.
• Evita stimularea excesiva:
  • Nu aprinde lumina puternica.
  • Evita jocurile sau activitatile interactive in timpul noptii.
  • Ofera o reactie calma si simpla, pentru a transmite copilului ca este timpul pentru somn.
• Incurajeaza-l sa adoarma singur:
  Daca copilul se trezeste si plange, asteapta cateva minute inainte de a interveni, pentru a-l incuraja sa reia somnul de unul singur.

Alte strategii pentru gestionarea regresiei somnului

Uneori, regresia somnului poate necesita ajustari suplimentare pentru a ajuta copilul sa treaca peste aceasta etapa.

• Oferirea confortului:
  • Alaptare sau biberon: Daca copilul inca suge, alaptarea poate oferi confort si ajuta la adormire.
  • Alint si contact fizic: Ține copilul aproape, oferindu-i imbratisari sau mangaieri. Contactul fizic transmite siguranta si liniste.
• Rabdare si intelegere:
  Regresia somnului este temporara. Intelege ca acest proces face parte din dezvoltarea copilului si evita sa te stresezi excesiv din cauza noptilor agitate. Asigura-ti copilul ca totul este in regula, fara sa creezi panica sau anxietate in legatura cu somnul.
• Asigurarea nevoilor fizice si emotionale:
  • Foamea sau setea: Verifica daca copilul are nevoie de o gustare usoara sau apa inainte de culcare.
  • Disconfortul fizic: Asigura-te ca copilul nu are haine incomode, nu este prea cald sau prea frig si ca patul ii ofera suportul necesar.
  • Nevoia emotionala: Petrece timp cu copilul in timpul zilei, asigurandu-te ca se simte iubit si in siguranta.
• Flexibilitate in abordare:
  Daca regresia persista, este ok sa faci ajustari in rutina sau in mediul copilului, cum ar fi schimbarea usoara a orei de culcare sau introducerea unor activitati de relaxare suplimentare.

Sfaturi finale:

• Fii consecvent in aplicarea strategiilor.
• Ai rabdare – regresia somnului dureaza de obicei doar cateva saptamani.
• Evita schimbarile majore in rutina copilului in aceasta perioada.
• Ai incredere in instinctele tale si consulta un specialist in somn daca regresia persista pe termen lung.

Prin aplicarea acestor metode, vei ajuta copilul sa depaseasca regresia somnului intr-un mod calm si sigur, restabilind obiceiurile sanatoase de somn pe termen lung.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse: