Mastita: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este mastita?

Mastita este denumirea medicala pentru o inflamatie la nivelul tesutului mamar. Uneori, inflamatia este determinata de o infectie, dar asocierea celor doua nu este obligatorie. Inflamatiei i se asociaza durere, edem, inrosire si caldura locala, dar uneori se pot observa si simptome de ordin general: febra si frisoane si o stare generala proasta [1]. 

Mastita: cauze si factori de risc

Exista mai multe cauze posibile ale aparitiei mastitei, dupa cum exista si factori de risc care pot expune anumite persoane unui risc suplimentar de a dezvolta acest tip de inflamatie.

Mastita: cauze

Cea mai frecventa forma de mastita este cea asociata alaptarii - un procent de aproximativ 10% dintre femeile care alapteaza ajung sa dezvolte, la un moment dat, o forma mai usoara sau mai severa de mastita [2]. 

Principalele cauze ale mastitei includ:

• canale galactofore infundate - atunci cand sanul nu se goleste complet, iar laptele ajunge sa stagneze intr-o anumita zona a sanului, exista un risc semnificativ de aparitie a unei inflamatii si a unei infectii locale;
• bacterii care patrund in san - bacteriile de la suprafata sanului si din gura bebelusului pot patrunde ascendent prin canalele galactofore sau prin microleziuni de la nivelul mamelonului, contribuind la declansarea unei infectii;
• retentia de lapte asociata cu stres sau oboseala materna – scade frecventa si eficienta alaptarii;
• colonizarea cu Staphylococcus aureus rezistent la antibiotice (MRSA) – o cauza tot mai frecventa in spitale si comunitate;
• tratamentul cu antibiotice sau corticosteroizi – poate modifica flora cutanata si favoriza infectiile;
• afectiuni endocrine (hipotiroidism, hiperprolactinemie) – pot influenta functionarea glandelor mamare si drenajul laptelui;
• factori hormonali - la menopauza si perimenopauza se poate produce ingrosarea canalelor galactofore, cu inversarea mamelonului si o scurgere laptoasa [3].

Mastita: factori de risc

Cel mai adesea mastita afecteaza femeile in primele 6 - 12 luni de alaptare, dar inflamatia poate aparea si la femeile care nu alapteaza si chiar si la barbati. Printre factorii de risc cunoscuti se numara:

• implanturile mamare;
• diabetul si alte boli autoimune;
• dermatita atopica si alte boli de piele asemanatoare;
• leziunile pielii determinate de cosuri sau fire de par;
• piercing-urile la nivelul mamelonului;
• lactatie abundenta („hiperlactatie”) – sanul se umple mai repede si golirea completa devine mai dificila;
• pozitii incomode de somn sau presiune prelungita pe san (centuri de siguranta, centuri elastice postnatale) – reduc drenajul laptelui;
• igiena insuficienta a pompei de san – poate introduce bacterii in canalele galactofore;
• supraponderalitatea si obezitatea – asociate cu inflamatie cronica de grad mic si risc crescut de infectii;
• imunitatea scazuta postpartum – in primele saptamani dupa nastere, organismul este mai vulnerabil;
• expunerea la frig sau umezeala – poate afecta circulatia sangvina la nivelul sanului si predispune la obstructia canalelor;
• dependenta de tutun sau de nicotina;
• episoade anterioare de mastita;
• utilizarea de sutiene sau bustiere foarte stramte, care pun presiune pe san;
• ourtarea unei posete foarte grele, care preseaza pe zona sanului;
• tehnicile gresite de alaptare;
• alimentatia deficitara [4]. 

Cum se manifesta mastita: simptome

Mai ales cand este vorba despre mastita de alaptare, simptomele pot debuta brusc si includ:

• durere la nivelul sanului afectat, in zona in care e localizata infectia;
• umflarea sanului;
• roseata locala si temperatura crescuta in zona afectata;
• tesutul mamar este dens, iar in zona respectiva poate aparea o zona indurata;
• durere sau senzatie locala de arsura, fie continua, fie in timpul alaptarii;
• secretii anormale la nivelul mamelonului – uneori cu aspect purulent sau cu urme de sange;
• durere accentuata la atingerea sanului sau la compresie;
• ganglioni limfatici axilari mariti si durerosi – inflamatie locala determinata de raspunsul imun;
• oboseala accentuata, somnolenta si stare de slabiciune generala;
• transpiratii nocturne si stare gripala – pacientele descriu frecvent senzatia ca „au raceala” inainte de aparitia semnelor locale;
• in cazurile severe, formarea unui abces mamar – o colectie de puroi palpabila, dureroasa, care necesita tratament chirurgical;
• o stare generala proasta;
• febra mai mare de 38.3 grade Celsius, cu frisoane [5]. 

Cum se diagnosticheaza mastita?

Diagnosticul mastitei incepe cu un examen clinic amanuntit, in timpul caruia medicul va cere informatii detaliate despre simptome si momentul in care au debutat acestea. Medicul poate recomanda efectuarea unei culturi bacteriene, cu antibiograma, pentru a stabili care este cel mai potrivit antibiotic [6].

Exista o forma rara de cancer mamar ale carui simptome initiale pot fi confundate cu mastita. Daca exista vreo urma de indoiala, medicul poate recomanda o mamografie sau o ecografie mamara, sau le poate solicita pe ambele. Daca simptomele persista dupa o cura completa de antibiotice, poate fi necesara o biopsie mamara pentru a exclude un posibil diagnostic de neoplazie [7]. 

Optiuni de tratament pentru mastita

Tratamentul pentru mastita este reprezentat de o cura de antibiotice, insotita de administrarea de antiinflamatoare si analgezice, pentru combaterea durerii locale. 

• administrarea de antibiotice pentru mastita ar trebui facuta numai dupa antibiograma. Se recomanda o cura de 10 zile, care trebuie respectata complet - discuta cu medicul despre posibilitatea de administrare a unui medicament compatibil cu alaptarea. Daca simptomele persista sau revin, mergi din nou la medic;
• Analgezicele sunt recomandate pentru ameliorarea rapida a simptomelor si pentru reducerea inflamatiei locale si a febrei. Paracetamolul si ibuprofenul sunt primele optiuni, dar medicul poate recomanda si produse mai puternice, daca se considera necesar [8]. 

Alte solutii recomandate: 

• drenarea sanului – continuarea alaptarii sau mulsul laptelui pentru a goli complet sanul si a reduce staza;
• hidratare si repaus – sustin recuperarea si ajuta sistemul imunitar;
• tratamentul abcesului mamar – daca mastita evolueaza in abces, se recomanda drenaj chirurgical sau punctie sub ghidaj ecografic, asociat cu antibiotice;
• monitorizarea complicatiilor – mentioneaza ca intarzierea tratamentului poate duce la septicemie, caz in care este nevoie de spitalizare.

Utilizarea exclusiva a unui unguent pentru mastita nu este suficienta pentru vindecarea rapida. In mastita, antibioticul se impune de fiecare data [4].

Mastita si alaptarea

Alaptarea poate continua in deplina siguranta in timpul unui episod de mastita, ba chiar este recomandata, contribuind la o vindecare mai rapida. Intarcarea brusca este de natura sa agraveze mult simptomele [3].

Apelarea la un consultant in alaptare este recomandata si poate fi foarte utila in prevenirea episoadelor recurente. Cele mai utile recomandari legate de tehnica de alaptare, in vederea prevenirii mastitei, sunt: 

• alaptarea la cerere, cat mai frecvent si alternand mereu sanii, pentru a preveni angorjarea sanilor;
• atasarea corecta la san, care incurajeaza un supt mai eficient;
• masajul sanului inainte si in timpul alaptarii,
• alaptarea trebuie sa inceapa la sanul afectat;
• alternarea pozitiilor de alaptare;
• masajul sub jet de apa calda a zonei de san indurate sau a canalelor galactofore infundate [7];
• corectarea pozitiei bebelusului (barbia copilului spre zona afectata – ajuta drenajul laptelui din acel canal);
• golirea sanului afectat inainte de cel sanatos, pentru a reduce presiunea locala;
• evitarea presiunilor externe (sutiene prea stramte, pozitii de somn incomode);
• rolul consultului precoce – evaluarea rapida de catre un consultant in lactatie poate preveni recidivele.

Mastita si tratamentul naturist

Multe femei ar prefera, pentru mastita, un tratament naturist, dar din pacate acesta nu este neaparat recomandat in aceasta etapa. Tratamentele naturiste pot fi de mare ajutor in prima etapa de angorjare a sanilor si blocare a canalelor galactofore. In aceasta faza, masajul sub dusul cu apa calduta, aplicarea de comprese reci si cataplasmele cu frunze de varza au rezultate excelente [3]. Suplimentele alimentare pe baza de lecitina sunt considerate eficiente in prevenirea blocarii canalelor galactofore, deci poti lua in calcul aceasta solutie, preventiv si curativ [3]. 

In cat timp trece mastita?

Durata de evolutie a bolii poate varia semnificativ in functie de cauzele care au determinat-o. O ameliorare se poate observa imediat dupa inceperea tratamentului si dupa deblocarea canalelor galactofore infundate, dar chiar si asa, tratamentul cu antibiotic trebuie continuat pana la incheierea celor 10 zile [4]. 

Mastita: complicatii

Atunci cand mastita nu este tratata adecvat, sau cand antibioticul ales nu este cel potrivit, la nivelul canalului galactofor blocat se poate forma un abces. In acest caz, este necesara interventia chirurgicala pentru drenajul acumularii de puroi. Chiar si in aceste conditii, alaptarea poate fi continuata. Medicul si consultantul in alaptare iti pot indica daca tratamentul medicamentos este compatibil cu alaptarea [5]. 

Masita complicatii: alte informatii utile

• daca infectia evolueaza rapid si nu este tratata corespunzator, bacteriile pot patrunde in sange, provocand o infectie generalizata care poate fi periculoasa pentru viata;
• mastita netratata corect sau tehnica de alaptare incorecta poate favoriza aparitia episoadelor repetate, cu afectarea lactatiei pe termen lung;
• dureri cronice si modificari ale tesutului mamar – inflamatiile repetate pot duce la cicatrizarea canalelor galactofore sau la formarea de noduli duri persistenti;
• desi alaptarea poate continua, durerea intensa sau absenta fluxului optim de lapte poate reduce cantitatea de lapte consumata de bebelus.
• in cazuri severe, abcesul poate fi multiplu sau extins, necesitand drenaj chirurgical mai complex si eventual spitalizare.
• dupa rezolvarea mastitei, este recomandata o evaluare medicala pentru a verifica vindecarea completa si a preveni recidivele.

Cum se poate preveni mastita?

Avand in vedere faptul ca cele mai frecvente cauze ale mastitei au legatura cu alaptarea, este foarte important sa respecti unele reguli de baza pentru a preveni eventuale complicatii:

• pune bebelusul la ambii sani la fiecare alaptare, dar alterneaza sanul pe care il oferi primul de la o sesiune de hranire la cealalta;
• schimba pozitiile de alaptare astfel incat sa favorizezi o golire cat mai buna a sanului;
• fii intotdeauna atenta la modul in care se ataseaza bebelusul atunci cand suge;
• opteaza pentru o alimentatie sanatoasa [7].

Mastita si riscul de cancer de san

Multor femei le este teama ca episoadele de mastita ar putea sa le creasca riscul de a dezvolta cancer de san, dar aceasta ipoteza nu este confirmata de nici un studiu. Totusi, simptomele mastitei sunt asemanatoare cu cele ale unui tip rar de cancer de san, denumit mastita carcinomatoasa, care determina aparitia de modificari inclusiv la nivelul pielii.

Printre simptome sunt mentionate denivelari la nivelul sanului si o iritatie cu textura cojii de portocala [1]. Aceasta forma de cancer de san nu determina aparitia de formatiuni (noduli, chisturi) in masa sanului. Din pacate, este o forma de cancer agresiva, care impune diagnostic si tratament rapide [1]. 

Mastita dupa intarcare

Mastita dupa intarcare are acelasi mecanism de aparitie ca si mastita din timpul alaptarii. Ea este mai frecventa in cazul intarcarii bruste, cand mamei ii este dificil sau imposibil sa gestioneze eficient productia de lapte si angorjarea sanului. Intarcarea brusca nu este recomandata de medicii specialisti, iar in rarele cazuri in care ea se impune din motive medicale, se prescrie si medicatia adecvata pentru a opri secretia de lapte [3].

Mastita la copii

Mastita la copii este o inflamatie a glandei mamare care apare in general in prima luna post partum si care este considerata grava in principal din cauza ca sistemul imunitar imatur al nou-nascutului nu este capabil sa reactioneze eficient pentru a gestiona infectia. Tratamentul implica utilizarea de antibiotice si se realizeaza sub atenta supraveghere medicala, obligatorie in orice afectiune a copiilor atat de mici [5]. 

Desi capabila sa determine simptome extrem de neplacute, mastita este o afectiune acuta complet vindecabila, fara nici un fel de sechele. Cu cat diagnosticul este pus mai rapid, cu atat tratamentul este mai eficient. Nu ezita sa intervii de la primele semne ca ceva e in neregula.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai acesta este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: 

1. „Mastitis: Diagnosis & Treatment”, Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mastitis/diagnosis-treatment/drc-20374834. Accesat pe 4 iunie 2022.
2. „Mastitis”, Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15613-mastitis. Accesat pe 4 iunie 2022.
3. „Mastitis”, La Leche League International, www.llli.org/breastfeeding-info/mastitis/. Accesat pe 4 iunie 2022.
4. „Mastitis”, NHS.uk, www.nhs.uk/conditions/mastitis/# Accesat pe 4 iunie 2022.
5. „Mastitis: Clinical Review”, American Academy of Family Physicians, www.aafp.org/pubs/afp/issues/2008/0915/p727.html. Accesat pe 4 iunie 2022.
6. „Mastitis”, American Cancer Society, www.cancer.org/cancer/breast-cancer/non-cancerous-breast-conditions/mastitis.html. Accesat pe 4 iunie 2022.
7. „Mastitis”, The Womens, www.thewomens.org.au/health-information/breastfeeding/breastfeeding-problems/mastitis. Accesat pe 4 iunie 2022.
8. „Mastitis”, Australian Breastfeeding Association, www.breastfeeding.asn.au/bf-info/common-concerns%E2%80%93mum/mastitis. Accesat pe 4 iunie 2022.

Intrebari frecvente