Hemoglobina: ce este, valori, afectiuni indicate

Hemoglobina este o proteina esentiala pentru transportul oxigenului in organism, iar intelegerea rolului, valorilor si afectiunilor asociate cu aceasta este cruciala pentru mentinerea unei sanatati optime. In curand vei descoperi definitia, structura si importanta hemoglobinei, precum si valorile normale si variatiile acesteia. Articolul va explora, de asemenea, afectiunile asociate cu niveluri scazute si ridicate de hemoglobina.

Nu pierde ocazia de a-ti imbogati cunostintele despre hemoglobina si de a explora produsele relevante disponibile pe situl nostru web pentru a te asigura ca esti la curent cu aceasta tema importanta pentru sanatatea ta.

Hemoglobina: definitie, rol si structura

Hemoglobina este o proteina complexa, bogata in fier, care se gaseste in interiorul globulelor rosii din sange. Ea este responsabila pentru transportul oxigenului de la plamani catre tesuturi, precum si pentru eliberarea dioxidului de carbon produs in celule, care ulterior este eliminat prin respiratie. [1]

Principalul rol al hemoglobinei este de a transporta oxigenul de la plamani la tesuturile corpului si de a transporta dioxidul de carbon produs de celule inapoi la plamani pentru eliminare. Hemoglobina contribuie, de asemenea, la reglarea pH-ului sangvin si la mentinerea unui nivel optim de oxigen in sange. [2]

Hemoglobina este alcatuita din patru subunitati globulare, fiecare continand o molecula de hem si un lant polipeptidic. Molecula de hem contine un atom de fier, care se leaga de oxigen, permitand astfel transportul acestuia. Lanturile polipeptidice, numite globine, au rol in stabilizarea structurii hemoglobinei si in facilitarea legarii si eliberarii oxigenului. Exista doua tipuri principale de globine: alfa si beta, combinate in diferite proportii, in functie de stadiul de dezvoltare a organismului. [1, 3]

Conform unui studiu publicat in BMC Hematology, valorile normale ale hemoglobinei variaza in functie de sex, varsta si alti factori, dar de obicei se situeaza intre 13,8 si 18 g/dL la barbati si intre 12,1 si 15,1 g/dL la femei. Nivelurile scazute de hemoglobina pot fi asociate cu anemie, care poate aparea din cauza deficientei de fier, deficitului de vitamine sau bolilor cronice. Pe de alta parte, nivelurile ridicate de hemoglobina sunt asociate cu boli de inima, boli pulmonare cronice sau cu hipoksie cronica. [4]

Valori normale si variatii ale hemoglobinei

Valori normale ale hemoglobinei variaza in functie de sex, varsta si starea fiziologica. In general, valorile normale pentru femei sunt intre 12,1 si 15,1 g/dL, iar pentru barbati intre 13,8 si 18 g/dL. Valorile normale pentru copii variaza in functie de varsta si sex si sunt mai mici decat cele pentru adulti. In cazul copiilor, intervalul specific este cuprins intre 11 si 16 g/dL, iar in cazul femeilor gravide, valorile sunt cuprinse intre 11 si 14 g/dL. [4]

Exista o serie de factori fiziologici care pot influenta nivelul de hemoglobina in sange. Acesti factori includ varsta, sexul, sarcina, altitudinea si efortul fizic. In general, nivelul de hemoglobina scade odata cu inaintarea in varsta si este mai scazut la femei decat la barbati. In timpul sarcinii, nivelul de hemoglobina poate scadea semnificativ, dar revine la normal dupa nastere. Altitudinea mare poate duce la niveluri mai ridicate de hemoglobina, deoarece corpul incearca sa compenseze lipsa de oxigen din aerul rar. Efortul fizic poate creste nivelul de hemoglobina temporar, deoarece corpul incearca sa transporte mai mult oxigen catre muschi. [2, 4]

Valorile critice ale hemoglobinei indica niveluri prea scazute sau prea ridicate. Nivelurile critice ale hemoglobinei sunt de obicei mai mici de 7 g/dL si mai mari de 20 g/dL. Nivelurile critice ale hemoglobinei pot indica o afectiune medicala grava si necesitatea de a consulta un medic pentru evaluarea cauzei si stabilirea unui tratament adecvat. [5]

Exista o serie de cauze posibile care pot duce la variatii ale nivelului de hemoglobina, cum ar fi pierderea de sange, anemia, deshidratarea, afectiunile renale sau hepatice si expunerea la toxine. Pierderea de sange poate duce la o scadere rapida a nivelului de hemoglobina, iar anemia poate duce la niveluri scazute pe termen lung. Deshidratarea poate duce la niveluri mai ridicate de hemoglobina, deoarece concentratia de hemoglobina din sange creste odata cu scaderea volumului de lichid din organism. Afectiunile renale sau hepatice pot afecta productia de hemoglobina in organism si pot duce la niveluri scazute. Expunerea la toxine poate afecta productia de hemoglobina sau poate duce la distrugerea celulelor rosii din sange. [3, 4]

Afectiuni asociate cu niveluri scazute de hemoglobina

Anemia este cea mai comuna afectiune asociata unui nivel scazut de hemoglobina. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aproximativ 1,62 miliarde de oameni din intreaga lume sufera de anemie, dintre care 50% sunt cauzate de deficitul de fier. In Romania, conform unui studiu din 2018, prevalenta anemiei este de 17,2% in randul populatiei generale si de 22,2% in randul femeilor. [5]

Hemoragiile pot fi, de asemenea, cauze ale nivelurilor scazute de hemoglobina. Potrivit unui studiu din 2016, hemoragiile interne (de exemplu, sangerari gastrointestinale, sangerare intracraniana) sunt responsabile pentru aproximativ 10% din cazurile de anemie in lume. [2]

Bolile cronice, precum insuficienta renala cronica, artrita reumatoida si cancerul, pot afecta productia de celule rosii si, implicit, nivelul de hemoglobina. Potrivit unui studiu din 2014, anemia de boala cronica afecteaza aproximativ 50% dintre pacientii cu insuficienta renala cronica si poate contribui la cresterea riscului de complicatii cardiovasculare. [1]

Anemia falciforma este un alt exemplu de afectiune asociata cu niveluri scazute de hemoglobina. Potrivit Asociatiei Sickle Cell din America, aceasta boala afecteaza aproximativ 100.000 de americani si este mai frecventa in randul afro-americanilor. [3]

Afectiuni asociate cu niveluri ridicate de hemoglobina

Policitemia este o afectiune rara, dar grava, care poate fi primara sau secundara. Potrivit Societatii Internationale de Policitemie, prevalenta acestei afectiuni este de aproximativ 2-3 cazuri la 100.000 de persoane. Printre cauzele secundare se numara boli ca BPOC, insuficienta cardiaca congestiva si apneea de somn. [5]

In cazul apneei de somn, nivelul crescut de hemoglobina poate fi un semn de agravare a afectiunii. Potrivit Fundatiei Nationale pentru Somn, intre 2 si 9% din adulti sufera de apnee de somn la nivel mondial. Fumatul este un alt factor care poate duce la niveluri ridicate de hemoglobina si poate fi un factor de risc pentru afectiuni precum BPOC si cancerul pulmonar. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, fumatul este responsabil de aproximativ 8 milioane de decese anual la nivel mondial. [1]

In concluzie, hemoglobina este o proteina esentiala pentru transportul oxigenului si mentinerea unei bunei functionari a organismului. Prin cunoasterea valorilor normale si variatiilor acesteia, precum si a afectiunilor asociate cu niveluri scazute sau ridicate de hemoglobina, ai posibilitatea de a preveni si de a trata eficient diferitele probleme de sanatate ce pot aparea. Consulta un medic in cazul in care prezinti simptomele prezentate in acest articol.

Surse:

1. Thom, Christopher S et al. “Hemoglobin variants: biochemical properties and clinical correlates.” Cold Spring Harbor perspectives in medicine vol. 3,3 a011858. 1 Mar. 2013, Accesat pe 15 mai 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3579210/ 
2. Ahmed, Mostafa H et al. “Hemoglobin: Structure, Function and Allostery.” Sub-cellular biochemistry vol. 94 (2020): 345-382. Accesat pe 15 mai 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32189307/ 
3. Gell, David A. “Structure and function of haemoglobins.” Blood cells, molecules & diseases vol. 70 (2018): 13-42. Accesat pe 15 mai 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29126700/ 
4. Marengo-Rowe, Alain J. “Structure-function relations of human hemoglobins.” Proceedings (Baylor University. Medical Center) vol. 19,3 (2006): 239-45. Accesat pe 15 mai 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1484532/ 
5. Schechter, Alan N. “Hemoglobin research and the origins of molecular medicine.” Blood vol. 112,10 (2008): 3927-38. Accesat pe 15 mai 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2581994/