Epicondilita laterala: cauze, manifestari si optiuni de tratament

29. 9. 2022 · Farmacistul Dr.Max · 7 minute de citit
Epicondilita laterala

 

Epicondilita laterala este cunoscuta si drept „cotul tenismenului”. Te invitam sa afli din acest articol care sunt cauzele ce duc la aparitia acestei afectiuni, ce simptome o pot semnala, in ce consta tratamentul si ce masuri de prevenire se pot lua.

Ce este epicondilita laterala?

Aceasta afectiune este cunoscuta si sub denumirea de „cotul tenismenului” sau „boala tenismenului” si reprezinta o afectiune inflamatorie. Epicondilita de acest tip apare in urma suprasolicitarii zonei de legatura dintre brat si antebrat. 

Mai multe persoane sunt expuse la a dezvolta epicondilita laterala, nu doar cele care practica tenisul sau alte sporturi ce implica utilizarea rachetei. Printre cele vizate se afla si bucatarii, macelarii, pictorii, mecanicii auto sau artistii care canta la unele instrumente.

Ei se pot confrunta aceasta afectiune din cauza miscarilor pe care le fac in mod repetat si care pun presiune pe cot. Orice persoana care suprasolicita incheietura respectiva poate sa se confrunte, la un moment dat, cu epicondilita laterala.

Cauzele acestei afectiuni

Epicondilita laterala este provocata cel mai frecvent de tensiunea care se pune pe musculatura antebratului atunci cand cotul este in extensie. Cand muschiul extensor radial al carpului este suprasolicitat, exista riscul sa se produca rupturi de ordin microscopic la tendon, in zona unde se produce atasarea epicondilului lateral. 

Cand au loc ruperile microscopice, apar, drept consecinta, inflamari si dureri. Epicondilita laterala poate aparea pe fondul oricarui tip de activitate recreativa sau profesionala ce implica utilizarea repetitiva a antebratului. 

In plus, apare preponderent la persoanele cu varste cuprinse intre treizeci si cincizeci de ani, cu toate ca, in randul sportivilor, poate aparea si mai devreme. 

Simptome

 

Simptome ale epicondilitei laterale

 

Printre simptomele pe care le au persoanele cu epicondilita laterala se afla durerea, care devine tot mai intensa pe masura ce este solicitata zona problematica. Apoi, apare si inflamatia, o senzatie ce poate fi comparata cu o arsura, ulterior se instaleaza caldura locala, dupa care persoana respectiva intampina dificultati in a mai tine in mana unele obiecte sau se vor vedea in imposibilitatea de a face acest lucru.

Simptomele de epicondilita la cot drept sau stang se instaleaza treptat, in functie de timpul in care se produc microleziunile de la nivelul fibrelor antebratului si inflamatia acestuia. Epicondilita la cotul drept este mai des intalnita decat de cea la cotul stang, deoarece numarul de persoane dreptace este mai mare comparativ cu cel al persoanelor care isi folosesc preponderent mana stanga.

Manifestari pe care le au persoanele cu epicondilita laterala:

  • durere pe care o resimt la nivelul cotului si antebratului si care se poate croniciza in decursul a cateva saptamani sau luni, daca nu se administreaza tratament corespunzator;
  • senzatia de arsura la cot, pe suprafata exterioara;
  • dificultatea sau imposibilitatea de a strange pumnul sau de a tine obiecte in mana respectiva, indiferent ca este vorba despre unele usoare sau cu o greutate mai mare;
  • senzatia de slabiciune a bratului la care exista afectiunea.

Cum se stabileste diagnosticul de epicondilita laterala?

Epicondilita laterala poate avea simptome comune cu ale altor afectiuni, astfel ca, pe langa examenul clinic, medicul specialist va putea solicita si unele investigatii. Mai intai, va examina fizic pacientul, dupa care il va supune unui test de forta, pentru a isi face o parere in legatura cu gravitatea situatiei. 

Investigatiile ulterioare au rolul de a stabili daca este vorba despre epicondilita laterala sau alte afectiuni osteo-articulare. Este important de identificat acest aspect din cauza ca se pot crea confuzii pe baza similaritatii simptomelor manifestate. De exemplu, prezenta fracturilor, a bursitei sau a unor formatiuni tumorale evidentiaza aceleasi simptome.

Printre investigatiile care pot fi cerute sunt cele imagistice (radiografie, IRM/RMN), electromiografie (EMG), pentru a se putea determina sursa inflamarii. 

Optiuni de tratament

 

Tratament pentru epicondilita laterala

 

Atunci cand exista diagnosticul de epicondilita laterala, tratamentul se recomanda in functie de cat de grav este cazul. Medicul recomanda, in prima instanta, repausul sau diminuarea intensitatii activitatilor care au dus la aparitia aceste afectiuni. Dupa caz, poate prescrie antiinflamatoare cu aplicare locala sau pe os. 

In unele situatii de epicondilita, tratamentul poate consta in corticosteroizi care se injecteaza in muschiul din zona afectata, pentru a contribui la reducerea inflamatiei. O alta abordare medicala mai poate fi si terapia cu PRP (Platelet Rich Plasma). 

Specialistul poate considera necesar ca pacientul sa poarte orteze sau sa se foloseasca de chingi de contraforta atunci cand isi desfasoara activitatile. De asemenea, este foarte important si renuntatul la fumat, deoarece tutunul ingreuneaza procesul de recuperare si de vindecare.

Fizio-kinetoterapia ajuta in astfel de situatii si este o abordare non-chirurgicala pe care medicul o recomanda in vederea reducerii durerilor si inflamatiei, dar si pentru recuperarea mobilitatii. In cazul in care aceste metode de recuperare se dovedesc a fi ineficiente pe o durata de sase luni, pana la un an, medicul apeleaza la interventia chirurgicala, mai exact, la chirurgia artroscopica.

Exista unele riscuri ce pot aparea pe fondul interventiei chirurgicale:

  • pierderea fortei musculare in bratul afectat;
  • dezvoltarea unei infectii;
  • este posibil sa reapara durerea;
  • pot aparea leziuni la nivelul vaselor de sange sau al nervilor.

Recuperare

In cazul in care pacientului i se ataseaza o atela, va fi nevoit sa isi tina bratul imobilizat timp de circa o saptamana, iar in timpul repausului, sa il mentina ridicat, ajutandu-se de o perna.

Dupa ce trec aproximativ zece zile, este necesar sa se efectueze un consult, pentru ca medicul sa verifice gradul de evolutie a ranii. In primele saptamani, pacientul are nevoie de ajutor pentru a face unele activitati. Dupa scoaterea atelei, sunt necesare exercitii fizio-kinetoterapeutice.

Pe masura ce trece timpul, dupa un interval de sase, pana la opt saptamani, se introduc alte exercitii, printre care si:

  • unele care sunt asemanatoare cu cele ale bicicletei, dar nu pentru picioare, ci special create pentru maini;
  • unele care au ca scop fortarea mainii ca sa stranga buretii de tip sportiv;
  • exercitii pentru maini, de exemplu, extensii, rotatii, flexari;
  • exercitii care apartin de hidroterapie.

Atunci cand se desfasoara in conditii optime si conform specialistului, recuperarea medicala se poate face si in circa trei luni. In cazul sportivilor sau al celor care lucreaza cu obiecte ce au o greutate mare, medicii recomanda in plus inca patru, pana la zece saptamani de recuperare, timp care este ajustat in functie de necesitatile personale. De regula, la multe persoane nu este nevoie de o interventie chirurgicala suplimentara - o a doua operatie se recomanda doar in cazuri rare, cand exista exceptii.

Masuri de prevenire

Pentru a reduce riscurile de a face epicondilita laterala se pot lua unele masuri de prevenire. In principal, acestea constau in intarirea fortei musculare de la nivelul bratului, inclusiv al antebratului si al mainii, reducerea presiunii care se exercita asupra cotului, imbunatatirea tehnicilor (in cazul sportivilor si artistilor ce canta la unul sau mai multe instrumente) si utilizarea echipamentelor corespunzatoare.

Acesta este un articol strict informativ. In cazul in care te confrunti cu simptome ce pot indica epicondilita laterala, mergi la un cabinet medical pentru un consult de specialitate! De asemenea, asigura-te ca folosesti echipamente adecvate profesiei tale si ca nu te suprasoliciti atunci cand iti desfasori activitatile!

Pentru realizarea acestui articol s-au utilizat informatii din urmatoarele surse:

1. BG;, Briggs CA;Elliott. “Lateral Epicondylitis. A Review of Structures Associated with Tennis Elbow.” Anatomia Clinica, U.S. National Library of Medicine, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/4063113/, accesat la data de 23 sept. 2022;

2. M;, Buchanan BK;Varacallo. “Tennis Elbow.” National Center for Biotechnology Information, U.S. National Library of Medicine, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28613744/, accesat la data de 23 sept. 2022;

3. “Tennis Elbow.” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 25 Feb. 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tennis-elbow/symptoms-causes/syc-20351987, accesat la data de 23 sept. 2022.