Cervicita: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Cervicita este cunoscuta in termeni populari ca „rana pe colul uterin”. Afla din randurile urmatoare detalii despre ce este cervicita, ce o cauzeaza, care sunt simptomele sale. De asemenea, citeste si despre factorii de risc pentru aceasta, ce presupune stabilirea diagnosticului, ce complicatii pot aparea, care sunt optiunile de tratament si ce poti face pentru a o preveni.

Cauze 

Cervicita este o inflamatie a colului uterin, care, de regula, este provocata de o infectie. Colul uterin este cunoscut din punct de vedere medical sub denumirea de „cervix” si reprezinta partea inferioara a uterului, ce ajunge pana la vagin. 

Atunci cand femeia intra in travaliu, cervixul se dilata, cu scopul de a ii permite copilului sa fie expulzat. Acesta iese prin canalul endocervical. Colul uterin poate suferi insa inflamatii, din motive diverse, iar astfel de inflamatii sunt cervicite.

Aceasta afectiune este de doua tipuri:

• Cervicita acuta, ce implica faptul ca simptomele debuteaza rapid;
• Cervicita cronica, ce se diferentiaza de cea acutizata prin faptul ca se extinde pe un interval de mai multe luni.

Cauzele care duc la cervicita sunt variate. In principiu, poate fi provocata de unele boli si infectii cu transmitere sexuala, printre care se afla gonoreea si herpesul genital. Cele mai multe dintre infectiile bacteriene care duc la col uterin inflamat sunt transmise prin intermediul actului sexual neprotejat. [1]

Exista si exceptii, situatii rare in care la baza colului inflamat se pot afla agenti chimici, vaginoza de provenienta bacteriana, alergii precum cele la spermicidele contraceptive sau latex, dispozitive intravaginale, ca, de pilda, diafragma vaginala. [1]

Simptome

Cervicita poate fi lipsita de simptome in cazul unora dintre femei. Altele pot avea simptome precum: 

• Dureri vaginale care se manifesta in timpul actului sexual;
• Presiune in regiunea pelviana sau abdominala, ori febra, in cazuri rare;
• Secretii vaginale cu miros specific si care sunt albe, galben deschis sau gri, persistente;
• Sangerari vaginale ce au caracter nefiresc, de exemplu, cum sunt cele care apar imediat dupa actul sexual sau intre perioadele menstruale;
• Dureri la nivelul spatelui;
• Urinare frecventa, dificila sau dureroasa.

Factori de risc

Exista unii factori ce cresc riscul de a dezvolta cervicita. Printre acestia se afla inceperea vietii sexuale la varsta precoce si intretinerea raporturilor sexuale neprotejate si/sau cu multi parteneri. 

De asemenea, reprezinta factori de risc si antecedentele de boli cu transmitere sexuala si contactul sexual neprotejat cu un partener expus la acestea (care este infidel si care obisnuieste sa nu se protejeze) sau care este deja infectat. Daca ai mai avut cervicita o data sau de mai multe ori, exista un risc crescut de a te mai confrunta cu aceasta afectiune, deoarece tinde sa recidiveze cand nu se iau masurile necesare de protectie.  [2]

Diagnostic

Diagnosticul de cervicita se stabileste in urma unui examen clinic pe care il poti face de rutina sau daca prezinti simptome ce ar putea semnala afectiuni la nivel vaginal sau uterin. 

Numai medicul ginecolog poate face o evaluare corecta, iar pentru clarificari, pe langa examenul clinic, mai ales in lipsa simptomelor, este posibil sa solicite si efectuarea unor investigatii, precum:

• Testul Babes-Papanicolau, ce consta in prelevarea unei mostre din vagin si din colul uterin ce va fi analizata in cadrul laboratorului. Acest test poate detecta prezenta unor anomalii;
• Cultura secretie de col uterin - acest test presupune prelevarea unei mostre din colul uterin, ce va fi analizata tot in cadrul laboratorului. Cu ajutorul sau se poate identifica prezenta unor infectii, precum candidoza vaginala, vaginoza bacteriana sau infectii care se transmit pe cale sexuala, de pilda, tricomoniaza;
• Biopsia cervicala - ce se efectueaza in cazul in care apar anomalii la testul Babes-Papanicolau;
• Examenul bimanual - o examinare fizica in care medicul ginecolog isi foloseste o mana pentru a pune presiune pe abdomen si pe zona pelvisului, in timp ce introduce in vaginul pacientei un deget de la cealalta, invelita in manusa, pentru a observa eventuale dureri sau anomalii. [1] 

Complicatii ale cervicitei

O infectie de col uterin ce este provocata de chlamydia ori de gonoree poate afecta si zone precum trompele uterine sau mucoasa de la nivelul uterului, fapt ce se poate transforma in boala inflamatorie pelvina (BIP). 

BIP, in cazul in care nu este tratata corespunzator, poate duce la dificultati de a ramane insarcinata, pe fondul faptului ca exista riscul ca organele reproducatoare sa fie afectate. In plus, femeile infectate le pot transmite partenerilor sexuali bacteriile, iar acestia, la randul lor, risca sa dezvolte complicatii, motiv pentru care este important ca medicii sa intervina la timp.

Optiuni de tratament

Tratamentul pentru cervicita depinde de mai multi factori, printre care gradul de gravitate pe care il are afectiunea, starea generala a sanatatii pacientei, varsta acesteia, daca in istoricul sau medical exista sau nu alte afectiuni ori infectii.

De regula, tratamentul presupune administrarea de antibiotice, in cazul in care infectia care sta la baza dezvoltarii cervicitei este de provenienta bacteriana. Se recomanda incetarea temporara a activitatii sexuale, pana la incheierea tratamentului si, de asemenea, tratarea partenerilor sexuali ai pacientei. [1]

In unele cazuri, medicul poate recomanda administrarea medicatiei antifungice sau antivirale. Este deosebit de important ca, in cazul in care ai primit diagnosticul de cervicita, sa nu urmezi tratament fara a discuta cu medicul specialist. Numai acesta poate oferi tratamentul corespunzator, in baza prescriptiei medicale. Urmeaza intotdeauna instructiunile ginecologului si nu experimenta cu sanatatea ta. [2]

Preventie

Pentru a scade riscul de a dezvolta cervicita pe fondul infectiilor care se transmit pe cale sexuala, se recomanda utilizarea constanta si corecta a prezervativelor, precum si limitarea la un singur partener sexual al carui comportament sa prezinte siguranta (sa nu fie infectat si sa ofere stabilitate si fidelitate). O alta masura de preventie consta in efectuarea regulata a consultului ginecologic complet, de rutina.

Potrivit studiilor, cervicita are sanse de recurenta intre 8% si 25% in cazul femeilor care au fost infectate o data. Metoda de preventie cu gradul cel mai mare de siguranta este reprezentata de purtarea prezervativelor in timpul raporturilor sexuale, intrucat alte metode contraceptive nu pot proteja organismul de bolile cu transmitere sexuala. [2]

Important de retinut: informatiile din cadrul acestui articol nu substituie consultul medical de specialitate. Efectueaza analizele si testele de rutina, printre care si testul Babes-Papanicolau, iar daca prezinti simptome ce pot fi asociate cu cervicita, mergi sa te vada un medic ginecolog, pentru a te evalua corespunzator si a stabili un diagnostic si un tratament adecvat.

Pentru realizarea acestui articol s-au utilizat urmatoarele surse de informatii:

1. Cafasso, Jacquelyn. “Inflammation of the Cervix (Cervicitis).” Healthline, Healthline Media, 17 Sept. 2018, www.healthline.com/health/cervicitis, accesat la 2 sept. 2022;

2. Goodman, Brenda. “Cervicitis: Symptoms, Causes, and Treatment.” WebMD, WebMD, www.webmd.com/women/guide/cervicitis, accesat la 2 sept. 2022;

3. “Cervicitis.” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, 18 Dec. 2020, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cervicitis/symptoms-causes/syc-20370814#:~:text=Cervicitis%20is%20an%20inflammation%20of,exam%2C%20and%20abnormal%20vaginal%20discharge,  accesat la 2 sept. 2022.