Cancerul renal: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este cancerul renal?

Cititorii interesati de ce este cancerul renal trebuie sa afle ca discutam despre o afectiune maligna a tesutului renal, determinata de proliferarea exagerata a celulelor specifice, ca urmare a unei anomalii de ADN-ului celular [1]. 

Cancerul renal reprezinta un procent de 3% din totalul cancerelor diagnosticate la adulti. Este mai frecvent intalnit la barbati decat la femei (raport aproximativ de 6:1) si afecteaza, mai adesea, persoanele cu varsta mai mare de 60 ani [2]. 

Tipuri de cancer renal

In functie de rezultatele histopatologce obtinute consecutiv biopsiei, medicii identifica mai multe tipuri de cancer renal:

• Carcinomul renal cu celule clare este cel mai frecvent tip de cancer renal, reprezentand aproximativ 85% dintre cazuri. Tumora primara se dezvolta initial la nivelul tubulilor renali, unitatile de filtrare ale rinichilor, dar ulterior se poate extinde in tot parenchimul renal si la tesuturile invecinate;
• Carcinomul urotelial (cu celule de tranzitie) reprezinta 5 - 10% din totalul de cazuri. Tumora initiala se afla in zona pelvisului renal;
• Sarcomul este o forma rara de cancer renal, care debuteaza fie la nivelul capsulei care inconjoara rinichiul, fie in depozitele lipidice perirenale;
• Tumora Wilms reprezinta 1% dintre cancerele de rinichi si se intalneste la copii, unde este tratata diferit de cancerul renal la adult [3]. 

Cauzele si factorii de risc pentru cancerul renal

Cauzele precise ale cancerului renal nu sunt cunoscute de comunitatea stiintifica internationala. Rinchii indeplinesc numeroase functii in organism si pot fi afectati la niveluri diferite [4]. Exista, totusi, o serie de factori de risc recunoscuti.

Factori de risc

• varsta: cancerul renal este diagnosticat mai frecvent dupa varsta de 60 de ani;
• sexul: cancerul renal apare mai frecvent la barbati decat la femei;
• fumatul: fumatul dubleaza riscul de aparitie a cancerului renal. Din punct de vedere statistic, o treime dintre pacientii diagnosticati cu un tip de cancer renal prezinta o istorie indelungata ca fumatori;
• obezitatea: supraponderabilitatea si obezitatea sunt importanti factori de risc pentru orice tip de cancer. Riscul creste proportional cu cresterea masei corporale;
• bolile renale cronice si dializa prelungita;
• transplantul renal;
• unele boli genetice (boala von Hippel-Lindau);
• scleroza tuberoasa;
• dieta necorespunzatoare: o alimentatie bogata in carne rosie si produse procesate, dar saraca in fructe si legume, poate creste riscul;
• expunerea la substante chimice: persoanele care lucreaza in anumite industrii, cum ar fi cea a pielariei sau a cauciucului, fiind expuse la substante precum cadmiul si azbestul, au un risc mai mare;
• consumul excesiv de alcool: exista studii care sugereaza o legatura intre consumul ridicat de alcool si un risc crescut de cancer renal, desi mecanismul exact nu este pe deplin inteles;
• istoricul personal: persoanele care au fost tratate anterior pentru cancer renal in unul dintre rinichi au un risc crescut de a dezvolta un al doilea cancer in celalalt rinichi;
• administrarea cronica a unor medicamente, in special analgezicele pe baza de fenacetina;
• antecedentele familiale de cancer renal;
• hipertensiunea arteriala;
• limfomul: la pacientii cu limfom exista un risc crescut de aparitie a cancerului renal [5]. 

In ciuda faptului ca, pentru cancerul renal, cauzele raman inca incomplet elucidate, un stil de viata sanatos pare sa fie de natura sa diminueze riscurile. Discuta cu medicul tau despre sanatatea ta si despre controalele periodice, fa analizele si investigatiile recomandate, ajusteaza dieta conform recomandarilor si ia suplimentele alimentare pentru imunitate sau pe cele cu vitamine si minerale recomandate de catre specialist!

Simptomele cancerului renal

Un lucru caracteristic acestui tip de neoplazie este ca simptomele de cancer renal sunt nespecifice, discrete si apar tarziu in cursul evolutiei bolii. Pe masura ce aceasta progreseaza, pacientul poate experimenta:

• durere abdominala in flanc (40% din cazuri);
• o formatiune palpabila in flanc (33% din cazuri);
• prezenta sangelui in urina (hematurie macro- sau microscopica);
• diminuarea apetitului;
• scadere ponderala nejustificata;
• febra prelungita in absenta unei cauze evidente;
• astenie;
• anemie;
• hipertensiune arteriala;
• hipercalcemie;
• transpiratii nocturne;
• edeme ale membrelor inferioare;
• varicocel [7].

Simptomele cancerului renal sunt adesea nespecifice si apar tarziu, dar pe langa cele mentionate, iata si altele:

• paloare, cauzata de anemie;
• oboseala extrema, care nu se amelioreaza dupa odihna;
• pierderea masei musculare;
• tumefactie sau noduli palpabili in zona gatului (ganglioni limfatici mariti);
• simptome respiratorii (tuse persistenta, dificultati de respiratie), daca boala a metastazat la plamani;
• dureri osoase severe, daca s-a extins la oase;
• hipercalcemie (nivel ridicat de calciu in sange), care poate duce la greata, constipatie si confuzie;
• eritrocitoza (cresterea numarului de celule rosii), care poate creste riscul de cheaguri de sange.

Stadiile cancerului renal

Stadializarea cancerului renal reprezinta o etapa importanta pentru stabilirea tratamentului optim si pentru o informare corecta a pacientului in ceea ce priveste prognosticul pe care il are. Prin stabilirea gradului de extindere a tumorii si identificarea eventualelor metastaze, echipa medicala poate colabora pentru punerea la punct a unui protocol terapeutic adecvat [2].

Exista cel putin doua moduri de stadializare atunci cand vine vorba despre cancer. Cea mai simpla modalitate este urmatoarea:

• Stadiul I - tumora delimitata in interiorul capsulei renale;
• Stadiul II - tumora este extinsa la nivelul grasimii perinefritice, dar este limitata de fascia Gerota;
• Stadiul III: tumora a afectat vena cava inferioara si/sau vena renala, cu implicarea ganglionilor limfatici;
• Stadiul IV: tumora a afectat organele adiacente si/sau exista metastaze [8].

In stadiile I si II exista o paleta relativ generoasa de alternative de tratament disponibile, in timp ce in stadiile III si in cancerul la rinichi cu metastaze terapia este limitata. 

Un alt principiu de stadializare este TNM (tumora - nodul limfatic - metastaza) care permite o descriere mult mai precisa a etapei de evolutie a cancerului.

Datele referitoare la tumora primara sunt:

• T X - Tumora primara nu poate fi evaluata;
• T0 - Nu exista dovezi de existenta a unei tumori;
• T1 - Tumora limitata la parenchimul renal, dimensiuni mai mici de 7 cm;
• T2 - Tumora limitata la parenchimul renal, dimensiuni mai mari de 7 cm;
• T3 - Tumora extinsa la vasele mari, glandele suprarenale sau tesutul periferic, fara a depasi fascia Gerota;
• T3a - Tumora extinsa la glanda suprarenala, fara depasirea fasciei Gerota;
• T3b - Tumora extinsa in venele renale sau vena cava inferioara, fara a depasi limita diafragmului;
• T3c -Tumora extinsa in structurile vasculare, cu depasirea diafragmului;
• T4 - Tumora a depasit fascia Gerota.

Datele referitoare la afectarea ganglionilor limfatici sunt:

• N X - Ganglionii regionali nu pot fi evaluati;
• N 0 - Nu exista metastaze ganglionare;
• N1 - Exista metastaze la nivelul unui singur ganglion;
• N2 - Exista metastaze la nivelul mai multor ganglioni.

Datele referitoare la metastaze sunt:

• M X - Metastazele nu pot fi evaluate;
• M0 - Nu exista metastaze la distanta;
• M1 - Exista metastaze la distanta.

Raportul medical final privind stadializarea bolii, in vederea stabilirii protocolului de tratament pentru cancer renal, se prezinta astfel:

• Stadiul I: T1, N0, M0;
• Stadiul II: T2, N0, M0;
• Stadiul III: T1-2, N1, M0 sau T3a-c, N0-1, M0;
• Stadiul IV: Tv, N2, M0 sau oricare T, oricare N, M1.

Diagnosticarea cancerului renal

Suspiciunea de cancer renal este evocata atunci cand exista simptome sugestive din lista de mai sus sau daca, la o investigatie de rutina, este descoperita o tumora [6]. 

Consultul clinic

Consultul clinic include, la randul sau, mai multe etape: anamneza detaliata si examenul fizic general.

Anamneza urmareste obtinerea de informatii detaliate despre:

• debutul simptomelor si modul in care au evoluat;
• existenta unor factori de risc pentru cancerul renal;
• istoricul medical personal, inclusiv alte afectiuni (cum ar fi hipertensiunea arteriala sau diabetul) si tratamentele urmate;
• expunerea profesionala la anumite substante chimice (cadmiu, azbest, benzen);
• stilul de viata, incluzand fumatul, consumul de alcool si obiceiurile alimentare;
• eventuale interventii chirurgicale sau proceduri medicale invazive anterioare;
• prezenta altor simptome care, la prima vedere, nu par a avea legatura cu sistemul renal, cum ar fi durerea de oase sau tusea persistenta;
• existenta unor boli renale sau sistemice;
• antecedentele familiale de cancer renal sau boala neoplazica, indiferent de localizare [9].

Examenul fizic poate identifica:

• sensibilitate la palparea flancului (40% dintre pacienti);
• o masa tumorala in zona flancului (25% dintre pacienti);
• adenopatie supraclaviculara;
• edeme (umflarea) membrelor inferioare, cauzate de o blocare a vaselor de sange de catre tumora;
• paloare a pielii si a mucoaselor, un semn de anemie;
• marirea ficatului (hepatomegalie) sau a splinei (splenomegalie), daca boala s-a extins la aceste organe;
• dureri osoase sau sensibilitate la palpare in anumite zone, sugerand metastaze osoase;
• atitudine de flexie a trunchiului, pentru a reduce presiunea pe tumora;
• hipertensiune arteriala;
• varicocel [10].

Este important de retinut ca aceste constatari clinice nu sunt definitive, ci sugereaza necesitatea unor investigatii suplimentare pentru confirmarea diagnosticului. Avand in vedere ca, in cancerul renal, prezentarea la medic se realizeaza, de obicei, foarte tarziu, examenul fizic poate incerca identificarea unor eventuale metastaze. Metastazele asociate neoplasmului renal se localizeaza cu predilectie la nivel pulmonar, osos, hepatic, dermic sau la nivelul sistemului nervos central [11].

Investigatii de laborator

Pe lista investigatiilor de laborator sunt, adesea, incluse:

• analiza urinei pentru identificarea unei eventuale hematurii microscopice;
• investigarea functiei renale;
• hemograma;
• electrolitii;
• profilul hepatic;
• calcemia;
• VSH-ul;
• timpul de protrombina si timpul de tromboplastina partial activata. 
• markeri tumorali: desi nu exista un marker tumoral specific pentru cancerul renal, unele analize pot fi utile pentru a evalua functia generala a organismului;
• nivelul de globuline (proteine din sange): un nivel crescut poate fi un indicator al inflamatiei;
• analize genetice si moleculare: se pot efectua teste genetice pentru a confirma diagnosticul, in cazul in care se suspecteaza o boala genetica asociata cu cancerul renal, cum ar fi sindromul von Hippel-Lindau. [4]

Investigatii imagistice

Investigatiile imagistice sunt cele care permit stadializarea corecta a tumorii:

• pielograma cu substanta de contrast:
• tomografia computerizata;
• ecografia;
• arteriografia;
• venografia;
• rezonanta magnetica nucleara;
• scintigrafia osoasa
• tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT): combina o scanare CT cu o scanare PET si este utila pentru a identifica eventualele metastaze in alte parti ale corpului;
• radiografia toracica: se foloseste pentru a verifica daca tumora a metastazat la plamani, un loc comun de extindere a cancerului renal;
• urografia: radiografie specializata a rinichilor, ureterelor si vezicii urinare, care utilizeaza o substanta de contrast pentru a vizualiza aceste structuri [8]. 

Biopsia renala

Desi biopsia renala nu este necesara pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine - acesta poate fi stabilit prin celelalte metode, mentionate deja - ea este importanta pentru stadializarea corecta a bolii si pentru identificarea tipului de cancer si a agresivitatii acestuia. Se realizeaza cu ajutorul unui ac lung, sub ghidaj ecografic si dupa efectuarea unei anestezii locale [4][11].

Optiuni de tratament pentru cancerul renal

Tratamentul pentru cancer renal se stabileste dupa obtinerea unui diagnostic de certitudine si consecutiv identificarii precise a stadiului bolii. 

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este folosit in stadiile incipiente ale bolii, fiind singura alternativa dovedita din punct de vedere al eficientei. El poate fi instituit si in cazuri avansate, ca interventie paleativa [7]. 

Tratamentul chirurgical presupune:

• Nefrectomie radicala: sunt extirpate rinichiul, glanda suprarenala si tesuturile inconjuratoare, inclusiv tesuturile limfatice regionale. In cazul tumorilor localizate, limitate la fascia renala, intre 20 - 30% dintre pacienti dezvolta metastaze consecutiv nefrectomiei [3];
• Nefrectomia laparoscopica este o interventie mai putin solicitanta din punct de vedere al recuperarii ulterioare;
  Nefrectomia partiala este recomandata in cazul tumorilor mai mici de 4 cm sau al pacientilor care nu pot suporta o nefrectomie totala.
• Presupune extirparea rinichiului si a unui procent din structurile care il inconjoara [6];
• Nefrectomia paleativa se efectueaza la pacientii cu metastaze (aproximativ 30% dintre cazurile diagnosticate). Recomandarea poate ameliora supravietuirea pe termen lung [10]. 

Alternativele tratamentului chirurgical

In unele cazuri, tratamentul chirurgical nu poate fi aplicat, iar medicul poate opta pentru alte metode:

• crioterapia - procedura minim invaziva care foloseste frigul extrem pentru a distruge celulele canceroase; in tratamentul cancerului renal, un ac special este introdus prin piele, sub ghidaj imagistic, direct in tumora; prin acest ac circula un gaz foarte rece, ce distruge tesutul tumoral, fara a fi necesara o interventie chirurgicala majora; crioterapia este o optiune pentru tumorile mici, localizate, si are un timp de recuperare mult mai scurt;
• ablatia prin radiofrecventa - metoda minim invaziva ce foloseste unde radio de inalta frecventa pentru a genera caldura si a distruge celulele canceroase; un ac special este introdus in tumora renala, iar prin el sunt transmise unde radio care incalzesc tesutul pana la temperaturi ce provoaca distrugerea celulelor maligne; este potrivita pentru tumori mici si ofera o alternativa la chirurgie pentru pacientii care nu pot suporta o operatie;
• embolizarea arteriala - procedura care are ca scop oprirea alimentarii cu sange a tumorii; se introduce un cateter (un tub subtire) printr-o artera din picior si se ghideaza pana la artera renala care iriga tumora; prin cateter sunt injectate particule minuscule care blocheaza vasul de sange; prin intreruperea fluxului de sange, celulele canceroase raman fara oxigen si nutrienti iar, in cele din urma, mor; embolizarea este adesea folosita pentru a micsora o tumora inainte de o interventie chirurgicala, dar si pentru a controla sangerarile sau alte simptome la pacientii in stadii avansate ale bolii [6]. 

Tratamentul biologic

Conform studiilor recente, carcinomul renal este o tumora imunogenica, in cazul careia tratamentele biologice reprezentate de interferoni si interleukine ofera rezultate promitatoare. Efectul sinergic dintre interferoni si medicamentele citotoxice ofera rezultate de la primul ciclu de tratament si permite, la nevoie, repetarea ciclurilor pana la aparitia efectelor toxice [4]. 

Radioterapia

Radioterapia este folosita in cazul pacientilor cu boala in stadiu avansat sau al celor care necesita o micsorare a dimensiunilor tumorii inainte de interventia chirurgicala. Pentru limitarea efectelor negative ale radioterapiei, se poate apela la radioterapie interna, efectuata concomitent cu interventia chirurgicala [8].

Imunoterapia

Imunoterapia reprezinta o optiune de tratament care stimuleaza sistemul imunitar al organismului sa recunoasca si sa atace celulele canceroase. Aceasta metoda a devenit o abordare standard pentru cancerul renal avansat, deoarece s-a dovedit a fi mult mai eficienta decat chimioterapia. Imunoterapia poate fi utilizata singura sau in combinatie cu alte terapii tintite, avand ca scop controlul bolii pe termen lung si ameliorarea calitatii vietii pacientilor. De asemenea, este adesea o optiune pentru pacientii la care tumora a metastazat, pentru a stopa evolutia bolii. [5]

Chimioterapia

Chimioterapia este o forma de tratament cu minim de rezultate in cazul cancerului renal, totusi este utilizata atunci cand celelalte metode nu au functionat sau in cazurile prea avansate pentru aplicarea altor variante. O tumora de rinichi cu evolutie imprevizibila si necunoscuta poate fi tinuta sub control pentru o perioada cu ajutorul chimioterapiei [9].

Prognosticul cancerului renal

Odata identificat un cancer renal, durata de viata depinde de stadiul de evolutie si de optiunile terapeutice disponibile si adecvate pacientului respectiv. 

Remisia spontana este identificata in mai putin de 1% dintre cazuri.

Supravietuirea la 5 ani variaza astfel:

• Cancer stadiul I tratat prin nefrectomie radicala are o supravietuire la 5 ani de 94%;
• Cancer stadiul II tratat prin nefrectomie radicala are o rata de supravietuire la 5 ani de 79%;
• La pacientii cu afectare ganglionara sau cu extensie extracapsulara, rata de supravietuire la 5 ani este de 12 - 25%;
• La pacientii cu neoplasm renal stadiul IV rata de supravietuire la 5 ani este de 20% [7]. 

Prevenirea cancerului renal

Prevenirea cancerului renal nu este garantata, in prezent, de nimic. Recomandarile preventive au in vedere un stil de viata sanatos, cu o alimentatie echilibrata bazata pe legume si fructe, cereale integrale, carne de peste, carne alba si cantitati limitate de carne rosie. 

Evitarea factorilor de risc (obezitate, fumat, consum de alcool) contribuie la mentinerea sanatatii individuale. Pentru persoanele care se intreaba daca exista o dieta contra cancerului la rinichi sau tratamente naturiste si suplimente alimentare care ar putea tine sub control aceasta boala, nu putem spune decat ca dovezile stiintifice in aceasta directie sunt extrem de limitate [1].

Cancerul renal este o afectiune neoplazica relativ rara, care afecteaza, in special, persoanele in varsta si pare sa aiba o predilectie pentru sexul masculin. Luand in considerare aceste aspecte, este importanta prezentarea pacientilor la controale medicale periodice, care permit identificarea precoce a unor afectiuni posibil severe. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc sfatul avizat al specialistului. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai acesta este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: 

1. “About Kidney Cancer | American Cancer Society.” Www.cancer.org, www.cancer.org/cancer/kidney-cancer/about.html accesat la 26.09.2022;
2. “Cancer of the Kidney and Renal Pelvis - Cancer Stat Facts.” SEER, seer.cancer.gov/statfacts/html/kidrp.html accesat la 26.09.2022;
3. Garfield, Karen, and Chad A. LaGrange. “Renal Cell Cancer.” PubMed, StatPearls Publishing, 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470336/ accesat la 26.09.2022;
4. “Kidney Cancer.” Nhs.uk, 23 Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/kidney-cancer/ accesat la 26.09.2022;
5. “Kidney Cancer | CDC.” Www.cdc.gov, 26 Oct. 2020, www.cdc.gov/cancer/kidney/ accesat la 26.09.2022;
6. “Kidney Cancer: Causes, Symptoms, and Diagnosis.” Healthline, 7 Mar. 2022, www.healthline.com/health/kidney-cancer#:~:text=RCC%20is%20also%20known%20as accesat la 26.09.2022;
7. “Kidney Cancer: Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatments.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diseases/9409-kidney-cancer-overview accesat la 26.09.2022;
8. Mayo Clinic. “Kidney Cancer - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/kidney-cancer/symptoms-causes/syc-20352664 accesat la 26.09.2022;
9. Pandey, Jyotsna, and Wajihuddin Syed. “Renal Cancer.” PubMed, StatPearls Publishing, 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK558975/ accesat la 26.09.2022;
10. “Renal Cell Cancer Treatment (PDQ®)–Patient Version - National Cancer Institute.” Www.cancer.gov, 20 Feb. 2004 www.cancer.gov/types/kidney/patient/kidney-treatment-pdq#_1accesat la 26.09.2022;
11. “Renal Cell Carcinoma: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.” EMedicine, 11 Dec. 2019, emedicine.medscape.com/article/281340-overview accesat la 26.09.2022.

Intrebari frecvente