Bradicardia: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este bradicardia?

Pentru un adult sanatos, aflat in repaus, valoarea normala a pulsului ar trebui sa varieze intre 60 si 100 de batai pe minut (bpm). Bradicardia este termenul medical folosit pentru a descrie o frecventa cardiaca mai lenta decat cea normala, adica sub 60 bpm. 

Trebuie insa precizat ca nu intotdeauna ritmul cardiac scazut reprezinta un motiv de ingrijorare. De exemplu, este normal ca inima sa bata mai lent (intre 40 si 60 bpm) in timp ce dormim; de asemenea, tinerii adulti si atletii au adesea valori ale pulsului mai scazute de 60 bpm.[1]

Tipuri de bradicardie 

Bradicardia poate fi clasificata in functie de mecanismul electric afectat si cauza. Cele mai frecvente tipuri sunt:

Bradicardie sinusala

Bradicardia sinusala este determinata de o activitate electrica normala, dar cu o frecventa cardiac scazuta (sub 60 batai pe minut). Nodul sino-atrial (SA), care actioneaza ca pacemaker-ul natural al inimii, genereaza impulsuri electrice prea lent.

Tipuri de bradicardie sinusala:

• Bradicaridie sinusala fiziologica:
  • Apare in repaus sau in timpul somnului, fiind o adaptare normala.
  • Frecvent intalnita la sportivi sau persoane bine antrenate.
• Bradicaridie sinusala patologica:
  • Asociata cu afectiuni cardiace sau extracardiace.
  • Poate fi cauzata de:
    • Boala nodului sinusal.
    • Ischemie miocardica.
    • Hipotiroidism.
    • Dezechilibre electrolitice (ex. hiperkaliemie). 

Bloc atrio-ventricular (BAV)

Blocul atrio-ventricular (BAV) reprezinta o intarziere sau un blocaj complet al impulsurilor electrice care calatoresc de la atrii catre ventricule.

Clasificare dupa grad:

• BAV de gradul I (bloc incomplet):
  • Impulsurile intarzie mai mult decat normal, dar toate impulsurile ajung la ventricule.
  • ECG: Interval PR prelungit (>200 ms).
  • Tratament: Rareori necesar, monitorizare periodica.
• BAV de gradul II (bloc partial):
  • Tipul Mobitz I (Wenckebach):
    • Interval PR se prelungeste progresiv pana cand un impuls este blocat (nu conduce la ventricule).
    • Tratament: Monitorizare, rar necesita pacemaker.
  • Tipul Mobitz II:
    • PR constant, dar impulsurile sunt ocazional blocate.
    • Mai sever, risc de progresie la BAV complet.
    • Tratament: Pacemaker recomandat.
• BAV de gradul III (bloc complet):
  • Impulsurile nu trec deloc intre atrii si ventricule.
  • Ventriculele se activeaza printr-un pacemaker ventricular lent (aproximativ 30-40 bpm).
  • Simptome severe: Lipotimie, soc, stop cardiac.
  • Tratament: Implantarea unui pacemaker definitiv.

Bradicardie asociata cu sindromul nodului sinusal bolnav (SNSB)

Sindromul nodului sinusal bolnav este o afectiune caracterizata prin disfunctia nodului sino-atrial (SA), care duce la bradicardie, aritmii sau alternanta intre bradicardie si tahicardie.

• Nodul SA nu genereaza impulsuri corect sau are o frecventa inadecvata.
• Alternanta intre bradicardie si tahicardie („sick sinus syndrome”).
• Poate aparea in bolile structurale ale inimii sau dupa infarct miocardic.

Bradicardie indusa de medicamente

Anumite medicamente pot reduce frecventa cardiaca prin diferite mecanisme. Aceasta este o cauza comuna de bradicardie tratabila prin ajustarea terapiei medicamentoase.

Medicamente implicate in acest mecanism sunt:

• Beta-blocante: reduc activitatea simpatetica asupra inimii.
• Blocante ale canalelor de calciu: reduc excitabilitatea si conducerea nodului SA si AV.
• Digoxina: utilizata in insuficienta cardiaca si fibrilatia atriala, incetineste conducerea AV.
• Anti-aritmice: pot incetini ritmul cardiac.
• Alte medicamente.

Cauzele bradicardiei

”De ce scade pulsul inimii?” este una dintre intrebarile pe care multi pacienti o adreseaza medicului lor. Raspunsul nu este simplu de dat. Cauzele sunt multiple, de la boli ale inimii pana la anumite medicamente folosite pentru tratarea altor afectiuni, si pot varia de la o persoana la alta. Iata cateva exemple de posibile cauze ale bradicardiei: 

• Boala coronariana (fluxul sanguin catre inima este redus pe fondul ingustarii arterelor coronare); 
• Atacul de cord  sau infarctul miocardic (fluxul de sange catre inima este intrerupt brusc, ceea ce duce la moartea muschiului inimii);  
• Defecte cardiace congenitale (tulburari cardiace prezente de la nastere); 
• Miocardita (inflamatia muschiului inimii); 
• Pericardita (inflamatia pericardului);
• Reumatismul articular acut (febra reumatica);
• Dezechilibrul electrolitic (de calciu sau potasiu); 
• Hipotiroidismul (glanda tiroida nu produce suficienti hormoni tiroidieni); 
• Apneea in somn (intreruperea repetata a respiratiei in timpul somnului); 
• Unele medicamente (ex: beta-blocantele sau blocantele canalelor de calciu, medicamente folosite in tratamentul hipertensiunii, pot duce la aparitia bradicardiei);
• Boala Lyme; 
• Diabetul.[4][5]

Factori de risc

Ca si in cazul altor afectiuni, exista anumiti factori ce pot creste riscul de bradicardie: 

• Hipertensiunea arteriala; 
• Varsta inaintata; 
• Fumatul; 
• Consumul excesiv de alcool; 
• Consumul de droguri; 
• Stresul; 
• Anxietatea.[1]

Simptome

In unele cazuri, ritmul cardiac lent este singurul simptom al bradicardiei. In alte cazuri, pot sa apara semne si simptome precum: 

• Oboseala accentuata;
• Slabiciune; 
• Sincopa (lesin); 
• Ameteala; 
• Confuzie; 
• Dificultati de respiratie; 
• Dureri in piept;
• Rezistenta scazuta la efort fizic;
• Palpitatii (inima nu bate regulat; poti avea senzatia ca ai batai ale inimii cu intreruperi sau ca aceasta bate in plus).[5][2]

Complicatii

Daca bradicardia nu este tratata la timp, pot sa apara complicatii precum: 

• Stop cardiac; 
• Traumatisme faciale, craniene ori ortopedice;
• Hipertensiune; 
• Hipotensiune: 
• Insuficienta cardiaca; 
• Insuficienta renala;
• Episoade de lesin frecvente.[5][1]

Solicita ajutor medical de urgenta daca, pe langa modificarea ritmului cardiac, ai simptome precum: 

• Dureri in piept; 
• Dificultati respiratorii; 
• Paloare; 
• Cianoza; 
• Vedere incetosata; 
• Probleme de concentrare; 
• Dezorientare; 
• Confuzie; 
• Senzatia iminenta de lesin.[4]

Diagnosticarea bradicardiei

Diagnosticarea bradicardiei implica o evaluare detaliata a istoricului medical, simptomelor prezentate, examenului fizic si a testelor paraclinice. Acest proces ajuta medicul sa stabileasca atat cauza bradicardiei, cat si severitatea acesteia.

Anamneza

Anamneza este esentiala pentru identificarea posibilelor cauze ale bradicardiei si pentru evaluarea riscurilor. In timpul anamnezei, medicul va colecta informatii detaliate despre istoricul pacientului si simptomele acestuia.

• Afectiuni preexistente: este important sa se adune informatii despre orice boala cardiaca anterioara, cum ar fi infarctul miocardic, insuficienta cardiaca sau boala valvulara. De asemenea, istoricul de aritmii, hipertensiune sau diabet poate fi relevant.
• Bolile endocrine: hipotiroidismul este o cauza frecventa de bradicardie. Istoricul pacientului legat de afectiuni ale glandei tiroide trebuie clarificat.
• Istoricul de interventii chirurgicale sau proceduri: chirurgia cardiaca anterioara, implantarea de stenturi, bypass sau alte proceduri ar putea influenta ritmul cardiac.

Simptome resimtite:

• Simptomele bradicardiei sunt foarte variate si pot include oboseala, ameteli, palpitatii, dificultati de respiratie, disconfort toracic sau chiar sincope.
• Modul in care simptomele se manifesta: pacientii pot raporta simptome intermitente sau constante. De asemenea, este important sa se mentioneze factorii care le agraveaza sau amelioreaza.
• Simptome asociate: daca pacientii au simptome precum dificultati de respiratie sau durere toracica, acestea ar putea semnala o afectiune cardiaca grava.

Medicamente actuale:

• Medicamentele care pot induce bradicardie: este important sa se verifice daca pacientul ia medicamente care ar putea incetini ritmul cardiac, cum ar fi beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu (ex. verapamil, diltiazem), digoxina, antiaritmicele sau anumite sedative si analgezice.
• Interactiuni medicamentoase: interactiunile intre medicamente pot contribui la bradicardie, de exemplu, combinarea unor beta-blocante cu inhibitori ai sistemului renina-angiotensina-aldosteron.

Examenul fizic

Examenul fizic este o parte importanta a diagnosticului bradicardiei, deoarece poate oferi indicii valoroase despre severitatea afectiunii si eventualele complicatii.

Puls lent:

• Masurarea pulsului: este esential sa se masoare frecventa pulsului, fiind un prim semn al bradicardiei. Un puls mai mic de 60 batai pe minut este definit ca bradicardie.
• Tipul pulsului: medicul va evalua si caracteristicile pulsului (regulat sau neregulat), ceea ce poate ajuta la identificarea unui tip specific de aritmie (ex. fibrilatie atriala cu bradicardie).
• Palpabilitatea pulsului: pulsul poate fi slab sau greu palpabil in cazul bradicardiei severe, ceea ce poate indica un debit cardiac scazut.

Tensiune arteriala:

• Bradicardia severa poate duce la scaderea debitului cardiac si, implicit, la o scadere a tensiunii arteriale.
• Masurarea tensiunii arteriale: este important sa se observe daca pacientul are tensiune arteriala scazuta (hipotensiune), ceea ce ar putea indica o bradicardie simptomatica.
• Simptome asociate: pacientii cu tensiune scazuta pot avea ameteli, lesin sau stare de soc, indicand necesitatea unui tratament de urgenta.

Teste paraclinice

Teste paraclinice aditionale sunt esentiale pentru diagnosticarea precisa a bradicardiei, pentru identificarea cauzelor subiacente si pentru monitorizarea functiei cardiace.

Electrocardiograma (ECG):

• Rolul ECG-ului: ECG-ul este testul de baza pentru diagnosticarea bradicardiei, permitand identificarea tipului de aritmie si a ritmului cardiac.
• Examinarea ritmului: ECG-ul va arata daca ritmul este sinusoidal sau daca exista un blocaj in conducerea impulsurilor (de exemplu, BAV de gradul I, II sau III).
• Anomalii: se vor identifica semnele de ischemie miocardica, afectiuni ale nodului sino-atrial sau ale sistemului de conducere.

Holter ECG (monitorizare ambulatorie):

• Utilitate: holterul ECG este un aparat portabil care monitorizeaza continuu ritmul cardiac pe o perioada de 24-48 de ore, permitand detectarea episoadelor de bradicardie care nu pot fi observate intr-un ECG standard.
• Indicatii: se foloseste la pacientii cu simptome intermitente (ex. ameteli, sincope) pentru a evalua fluctuatiile ritmului cardiac in timpul activitatilor zilnice.

Test de efort:

• Testul de efort ajuta la evaluarea reactiei inimii in timpul unui stres fizic (de obicei, pe o banda de alergat).
• Se recomanda pacientilor cu simptome inexplicabile de bradicardie sau cu risc de ischemie miocardica. Poate ajuta la identificarea unei bradicardii indusa de oboseala sau efort.
• O bradicardie care se mentine sau se agraveaza in timpul testului de efort poate semnala o problema mai grava. 

Ecocardiografie:

• Ecocardiografia ofera imagini detaliate ale structurii si functiei inimii. Aceasta poate ajuta la identificarea unor afectiuni structurale care ar putea cauza bradicardie, cum ar fi insuficienta cardiaca, defecte valvulare sau hipertrofia ventriculara.
• Se efectueaza la pacientii cu bradicardie inexplicabila, cu simptome severe sau cu antecedente de boala cardiaca.

Teste de sange:

• Electroliti: dezechilibrele electrolitice (de exemplu, hiperkaliemia sau hipocalcemia) pot contribui la bradicardie. Analiza sangelui va evalua nivelurile de potasiu, calciu si sodiu.
• Functia tiroidiana: hipotiroidismul poate duce la bradicardie. Testele pentru hormonii tiroidieni (TSH, T3, T4) sunt esentiale pentru a verifica aceasta cauza.
• Enzime cardiace: in cazul unui infarct miocardic sau al altor leziuni cardiace, nivelurile enzimelor cardiace (creatin kinaza, troponina) vor fi crescut.

Metode de tratament

Tratamentul bradicardiei se va stabili in functie de cauza si de severitatea simptomelor sale. Pentru a identifica aceasta cauza, pe langa anamneza si examenul clinic, se poate recomanda efectuarea mai multor teste:

• Electrocardiograma (ECG sau EKG) - poate arata daca inima bate prea incet sau prea repede si este principalul test folosit pentru diagnosticarea bradicardiei; daca ritmul tau cardiac este normal in timpul electrocardiogramei, dar ai simptome de bradicardie, ti s-ar putea recomanda sa folosesti un monitor Holter, adica un dispozitiv portabil ce inregistreaza activitatea inimii in mod continuu timp de 24 de ore sau mai mult.
• Testul mesei inclinate - se recomanda pentru a intelege cauza episoadelor de lesin si presupune monitorizarea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace in timp ce pacientul sta intins pe o masa inclinata treptat in diverse unghiuri. 
• Testul de efort - presupune monitorizarea activitatii inimii in timpul efortului;
• Teste de sange.[1][5]

Daca frecventa cardiaca lenta este singurul simptom pe care il ai, s-ar putea sa nu fie nevoie de un tratament anume. Daca bradicardia a aparut din cauza medicamentelor pe care le iei, medicul tau ti-ar putea ajusta dozele sau iti va prescrie alte medicamente. 

Atunci cand cauza este reprezentata de o anumita afectiune, tratarea acesteia poate duce la normalizarea frecventei cardiace. In unele cazuri, poate fi necesara implantarea unui pacemaker, un dispozitiv de mici dimensiuni ce trimite semnale electrice catre inima pentru a ajusta ritmul batailor acesteia.[1]

Exista, de asemenea, si anumite medicamente ce pot fi utilizate pentru tratarea bradicardiei, atunci cand aceasta provoaca simptome acute. Medicul cardiolog iti va spune de ce medicamente ai nevoie si cum se administreaza ele.

De asemenea, ti s-ar mai putea recomanda:

• Sa adopti o dieta cu continut scazut de grasimi;
• Sa te lasi de fumat, daca este cazul;
• Sa faci mai multa miscare; 
• Sa-ti monitorizezi ritmul cardiac si tensiunea arteriala; in farmacii sunt disponibile diverse dispozitive medicale ce te pot ajuta sa faci acest lucru.[5]

Preventie

Nu exista o metoda anume de combatere a bradicardiei, dar sunt masuri pe care le poti lua pentru a-ti mentine sanatatea inimii: 

• Fa exercitii fizice in mod regulat; 
• Adopta o dieta sanatoasa; consuma cerealele integrale, fructele si legumele si evita alimentele bogate in grasimi saturate, cu continut ridicat de sare sau zahar; 
• Mentine-ti greutatea corporala in limitele normale - obezitatea creste riscul aparitiei bolilor cardiovasculare; 
• Tine-ti tensiunea arteriala si colesterolul sub control; 
• Nu fuma; 
• Consuma alcool cu moderatie; 
• Invata sa faci fata stresului; poti incerca, de exemplu, sa te alaturi unui grup de sprijin sau sa testezi diverse tehnici de relaxare. 
• Nu neglija controalele medicale regulate.[1]

Unele persoane apeleaza si la remedii naturiste sau suplimente alimentare. Acizii grasi Omega-3, antioxidantii precum vitamina C sau E, magneziul sau potasiul si paducelul pot ajuta, de exemplu, la mentinerea sanatatii inimii.[6] Cere insa sfatul unui medic inainte de a incerca diverse remedii naturiste sau de a lua suplimente. Nu uita ca acestea din urma nu pot inlocui un stil de viata sanatos si o dieta echilibrata. 

Bradicardia nu este intotdeauna un motiv de ingrijorare, cel putin nu atunci cand ai o inima puternica. Asta nu inseamna insa ca este o afectiune ce poate fi neglijata. Mergi la medic imediat ce observi o modificare a ritmului cardiac ori daca ai simptome precum oboseala accentuata, slabiciune sau dificultati de respiratie. Respecta planul de tratament si indicatiile acestuia. Consulta un specialist chiar si atunci cand modificarea frecventei cardiace nu este insotita de niciun simptom. Este singura modalitate de a afla care este cauza acesteia. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: 

1. “Bradycardia - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bradycardia/symptoms-causes/syc-20355474. accesat la 17.03.2025.
2. “Bradycardia: Symptoms, Causes, Treatments.” Cleveland Clinic, 2018, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17841-bradycardia. accesat la 17.03.2025.
3. “What Are the Types of Bradycardia?” WebMD, WebMD, 12 Sept. 2016, www.webmd.com/heart-disease/types-bradycardia. accesat la 17.03.2025.
4. Jones, JC. “What to Know about Bradycardia (Slow Heart Rate).” Healthline, Healthline Media, 14 Dec. 2021, www.healthline.com/health/slow-heart-rate. accesat la 17.03.2025.
5. Smith, Anna. “What to Know about a Slow Heart Rate.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 30 Nov. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/324264#overview. accesat la 17.03.2025.
6. “Alternative Treatments for Arrhythmia.” Healthline, Healthline Media, 7 July 2014, www.healthline.com/health/arrhythmia/alternative-treatments#types. accesat la 17.03.2025.