Proctita: cauze, simptome, optiuni de tratament

Proctita este o afectiune localizata la nivelul rectului, partea inferioara a intestinului gros care duce catre anus, si implica inflamarea mucoasei rectale. Aceasta boala care afecteaza tractul digestiv poate fi o sursa de disconfort si uneori chiar dureroasa, mai ales atunci cand provoaca sangerari rectale. Odata stabilit diagnosticul, tratamentul implica, de regula, medicatie specifica si ajustari ale stilului de viata. (1), (2)

Cauzele proctitei

Proctita poate avea cauze diferite, de la boli inflamatorii intestinale si infectii, pana la radioterapie sau anumite interventii chirurgicale. Identificarea cauzei este importanta pentru stabilirea tratamentului potrivit. (3)

Bolile inflamatorii intestinale

Boala Crohn si colita ulcerativa pot provoca inflamarea mucoasei rectului si aparitia proctitei.

Infectiile

Proctita infectioasa poate fi asociata cu infectii cu transmitere sexuala, inclusiv gonoree, herpes genital sau infectie cu Chlamydia. Unele infectii digestive bacteriene, precum cele cu Salmonella sau Shigella, pot determina, de asemenea, inflamarea rectului.

Radioterapia in zona pelvina

Radioterapia utilizata pentru tratarea cancerelor din regiunea pelvina poate provoca proctita de iradiere. Simptomele pot aparea in timpul tratamentului, la cateva luni sau, uneori, la o perioada mai lunga dupa finalizarea acestuia.

Antibioticele si infectia cu C. difficile

Tratamentul cu anumite antibiotice poate modifica microbiota intestinala si favoriza inmultirea bacteriei Clostridioides difficile (C. difficile), asociata cu inflamatia colonului si rectului.

Interventiile chirurgicale asupra intestinului

Devierea tranzitului intestinal printr-o stoma poate determina proctita de diversiune la nivelul segmentului de rect care nu mai este traversat de materiile fecale.

Proctita la sugari si copii

La sugari, inflamatia rectului poate fi asociata cu reactii la proteine alimentare, inclusiv proteinele din laptele de vaca sau soia. Proctita eozinofilica este asociata cu acumularea eozinofilelor la nivelul mucoasei rectale si apare mai ales la copiii mici. (3)

Simptomele proctitei 

Cel mai comun simptom al proctitei este cunoscut sub denumirea de tenesmus care face referire la nevoia frecventa si chiar imperioasa de a defeca. Lista de simptome specifice include si:

• durere la nivelul rectului, anusului sau regiunii abdominale;
• sangerari rectale; 
• diaree apoasa;
• durere in timpul defecatiei;
• senzatie perpetua de plenitudine la nivelul rectului;
• aparitia secretiilor rectale de mucus sau puroi. 

Daca unul sau mai multe dintre aceste simptome sunt prezente este important sa contactezi un medic specialist cat mai curand. (2), (3)

Diagnosticarea proctitei

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul iti va solicita in primul rand un istoric medical cat mai detaliat si va efectua un examen fizic. Sunt necesare intrebari despre simptome, afectiuni existente sau tratate in trecut si obiceiuri sexuale. Examenul fizic include masurarea semnelor vitale, examinarea abdomenului si efectuarea unui examen rectal. 

Pe baza tuturor acestor informatii, medicul va decide ce analize de sange sau ale materiilor fecale sunt necesare. Poate recomanda si screening pentru bolile cu transmitere sexuala. Alte teste pe care specialistul le poate considera necesare sunt:

• cultura rectala - implica prelevarea unei probe de la nivelul rectului cu scopul de a identifica anumite microorganisme daunatoare corpului uman;
• anoscopia - permite examinarea atenta a canalului anal si a partii inferioare a rectului cu ajutorul unui instrument special denumi anoscop sau speculum anal;
• colonoscopia - acest test este necesar pentru diagnosticarea afectiunilor precum boala Crohn si permite vizualizarea rectului si a intregului colon - necesita curatarea in prealabil a colonului, pentru ca implica inserarea unui tub flexibil prevazut cu o camera video la nivelul anusului. In acest mod, poate fi explorata intreaga mucoasa intestinala. (2)