Gastrita: ce este și ce trebuie să facem?

29. 9. 2021 · Karina Pana

 

Afecțiunile digestive sunt printre cele mai frecvente condiții cauzate de ritmul alert al vieții, lipsa de timp, eliminarea meselor importante dintr-o zi, precum și de posibilitățile nelimitate de a consuma mâncare rapidă și ieftină (fast-food). Afecțiunile digestive sunt printre cele mai frecvente condiții cauzate de ritmul alert al vieții, lipsa de timp, eliminarea meselor importante dintr-o zi, precum și de posibilitățile nelimitate de a consuma mâncare rapidă și ieftină (fast-food). 


Gastrita reprezintă o afecțiune mai ușoară decât ulcerul, dar având aceleași simptome grave care pot afecta calitatea vieții. Gastrita ia forma unei inflamații la nivelul mucoasei stomacului, care se resimte prin: dureri de burtă, indigestie, balonare și stări de greață. 


În acest articol îți vom prezenta ce este și cum se manifestă gastrita, câte tipuri de gastrită există și care sunt modalitățile de tratare și de prevenție, astfel încât să nu te confrunți cu alte afecțiuni grave ulterior. 

  • Gastrita: ce este și ce trebuie să facem?
  • Ce este gastrita?
  • Tipuri de gastrită
  • Cum se manifestă gastrita?
  • De ce apare gastrita?
  • Complicațiile gastritei
  • Metode de diagnostic pentru gastrită
  •     Analize de sânge
  •     Endoscopie
  •     Radiografie asupra sistemului digestiv superior
  • Tratament pentru gastrită
  •     Tratament medicamentos pentru gastrită
  •     Tratament naturist pentru gastrită
  • Cum poate fi prevenită gastrita


Ce este gastrita?

Gastrita reprezintă un complex de afecțiuni al sistemului digestiv întrunind o cauză comună: inflamația mucoasei stomacului. Apariția gastritei în organism este, cel mai adesea, rezultatul infestării cu un virus care împiedică secreția optimă a sucului gastric, astfel încât stomacul rămâne neprotejat în timpul procesului de digestie. 


Cel mai frecvent virus care afectează mucoasa stomacului este Helicobacter Pylori, fiind prezent atât la copii, cât și la adulți sau vârstnici. Este un tip de virus care poate fi contractat ușor, prin intermediul unor elemente de uz comun, cum ar fi apa, alimentele, saliva sau din cauza unei igiene precare.

 Tipuri de gastrită

În funcție de modul în care apare gastrita, dar și de factorii care au produs inflamația mucoasei din stomac, regăsim mai multe tipuri de gastrită:

  • Gastrita acută se instalează brusc în organism din cauza unor factori externi nocivi, cum ar fi: ingerarea unor alimente sau lichide cu un nivel crescut de acizi, contactul cu persoane cu diferite infecții sau arsuri termice;
  • Gastrita cronică apare în urma persistenței gastritei acute în timp, deseori din cauza netratării conforme a fazei incipiente a acestei afecțiuni;
  • Gastrita cronică de tip C apare în urma unor intervenții chirurgicale la nivelul sistemului digestiv care atacă stratul de protecție a mucoasei stomacului;
  • Gastrita cronică de tip B apare în urma infectării organismului cu virusul Helicobacter Pylori care, neidentificată și netratată, distruge celulele mucoasei stomacului;
  • Gastrita atrofică este un tip de gastrită autoimună, caracterizată prin modificarea structurii membranei mucoasei, prin scăderea cantității de enzime și acid clorhidric produse și prin degenerarea glandelor digestive. Este considerată o afecțiune ireversibilă;
  • Gastrita eritematoasă se referă la acea etapă a gastritei în care pielea se înroșește din cauza dilatării vaselor de sânge, efect provocat de inflamarea structurii membrane a mucoasei; 
  • Gastrită erozivă, denumită și gastrită hemoragică, prezintă leziuni la nivelul mucoasei care, mai apoi, se transformă în eroziuni. Există patru tipuri de gastrită erozivă: acută, cronică, antrală și refluxă.
  • Gastrita duodenală, denumită și duodenită, prezintă simptome dureroase din cauza inflamării mucoasei duodenale (prima porțiune a intestinului subțire). 

Cum se manifestă gastrita?

 

 

Orice tip de gastrită se manifestă prin simptome asemănătoare, întrucât acestea pleacă de la factorul comun amintit, inflamația mucoasei stomacului. Se întâmplă frecvent ca persoanele care resimt simptomele gastritei să le confunde cu cele ale indigestiei. De aceea este important să consulți un medic specialist în cazul în care te confrunți cu următoarele manifestări:

  • Durere puternică în partea superioară a abdomenului;
  • Senzație de greață și vărsături;
  • Balonare;
  • Senzație de plin în timpul sau după o masă;
  • Pierderea poftei de mâncare;
  • Pierderea masei corporale;
  • Vărsături de sânge;
  • Scaun negru.


De ce apare gastrita?


Gastrita, sub orice formă, apare din cauza unor factori care influențează calitatea vieții. Există câteva motive principale pentru care o persoană suferă de gastrită:

  • A fost infestată cu bacteria Helicobacter Pylori în urma consumului de apă sau alimente contaminate;
  • A consumat în mod excesiv alcool, cafea și tutun;
  • A consumat în mod frecvent diferite analgezice și antiinflamatoare;
  • A trecut printr-un eveniment stresant (traumatisme, boli severe sau intervenții chirurgicale);
  • A avut o reacție autoimună.

Înaintarea în vârstă poate fi un alt motiv pentru care o persoană se confruntă cu această afecțiune gastrică, întrucât, în timp, mucoasa stomacului se subțiază și devine mai predispusă la inflamații. De aceea este necesar să menții o dietă echilibrată, bogată în nutrienți și să nu ratezi cele mai importante 3 mese ale zilei.


Complicațiile gastritei

Dacă nu se identifică și nu se administrează la timp un tratament pentru gastrită, complicațiile pot fi grave. Netratarea corespunzătoare a inflamației mucoasei stomacului poate duce la:

  • Ulcere gastrice;
  • Sângerări stomacale sau hemoragii interne.

În cazuri mai rare, netratarea gastritei cronice poate crește riscul de cancer la stomac, mai ales în cazuri în care apar mutații la nivelul celulor mucoasei.


Metode de diagnostic pentru gastrită

 

 

Chiar dacă simptomele gastritei pot fi clare pentru medicul specialist, astfel încât să afirme afecțiunea și să recomande un tratament adecvat, în unele cazuri, poate să recurgă și la diferite metode de diagnostic pentru a preveni complicațiile ulterioare.


Analize de sânge

Analizele de sânge sunt utilizate din două motive:

  • Să verifice starea generală de sănătate, astfel încât medicul să se asigure că nu au existat alte cauze care au dus la apariția gastritei decât cele deja menționate și că afecțiunea digestivă nu a atacat alte celule ale organismului;
  • Să identifice infestarea cu bacteria Helicobacter Pylori.


Endoscopie

Endoscopia îl ajută pe medicul gastroenterolog să vizualizeze leziunile aflate în interiorul stomacului, create de inflamarea mucoasei, cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu o cameră care se introduce prin esofag în stomac. Prin această metodă de diagnosticare, medicul preia din țesutul gastric pentru a putea fi ulterior examinat prin analize histopatologice.


Radiografie asupra sistemului digestiv superior

La fel ca în cazul endoscopiei, radiografia îl ajută pe medic să previzualizeze imagini reale despre starea esofagului, stomacului și a intestinului subțire, astfel încât să existe siguranța că nu au apărut alte anomalii în urma inflamării mucoasei. În unele cazuri, pentru a face afecțiunea mai “vizibilă” în radiografii, medicul poate recomanda pacientului să consume un lichid alb, metalic, care conține bariu, și care are ca efect acoperirea tractului digestiv.


Tratament pentru gastrită

 

 

Tratamentul pentru gastrită poate să difere de la o persoană la alta în funcție de faza în care se află afecțiunea și de stilul de viață al pacientului. De exemplu, gastrita provocată de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, alcool sau exces de cafea, poate fi ameliorată prin stoparea utilizării uneia dintre substanțe.

În ceea ce privește gastrita acută, aceasta nu are un tratament medicamentos specific, doar în cazul în care medicul gastroenterolog descoperă că a fost cauzată de infestarea cu virusul Helicobacter Pyroli, caz în care se administrează antibiotic.


Tratament medicamentos pentru gastrită


Medicul specialist gastroenterolog poate recomanda următoarele tipuri de medicamente pentru gastrită:

  • Antibiotice pentru eliminarea virusului Helicobacter Pyroli din organism. De obicei, tratamentul cu antibiotice poate dura între 1 și 2 săptămâni;
  • Medicamente care blochează producția de acid și favorizează o vindecare rapidă a mucoasei stomacului;
  • Medicamente care reduc producția de acid, denumite și blocante de acid sau blocante ale histaminei, acestea reduc cantitatea excesivă de acid eliberată în tractul digestiv și reduce simptomele gastritei. Aceste medicamente se recomandă și în cazul tratamentului pentru gastrita hiperacidă;
  • Medicamente antiacide care neutralizează acidul din sistemul digestiv;
  • Medicamente sau suplimente alimentare care ajută la buna refacere a florei intestinale, recomandate în tratamentul cu antibiotice sau cu medicamente care reduc producția de acid pentru gastrită.

În cazul în care sunt resimțite simptomele de durere de stomac, se pot achiziționa și medicamente fără prescripție medicală pentru ameliorarea acestora.


Tratament naturist pentru gastrită

 

 

Poți folosi și anumite tratamente și remedii naturale pentru reducerea simptomelor provocate de gastrită, dar și pentru prevenirea apariției și reapariției acestei afecțiuni. Iată o listă cu principalele remedii naturale:

  • Plante medicinale care ajută la ameliorarea simptomelor și la vindecarea mucoasei intestinale: lemn dulce, frunze de zmeur, gălbenele, mușețel, flori de salcâm etc;
  • Suplimente naturale, precum: cărbune vegetal, argilă, gel de aloe vera, semințe de in și complexe gastrice naturale sub formă de capsule.

Se poate consuma zilnic ceai medicinal, pe baza de coada șoricelului și alte plante, care contribuie la refacerea enzimelor digestive și întărește și protejează mucoasa stomacului.


Regim alimentar pentru gastrită

În cazul în care te confrunți cu această afecțiune a sistemului digestiv, medicul îți poate recomanda un regim pentru gastrită, dar și indicații asupra alimentelor pe care trebuie să le elimini pentru o perioadă. În funcție de gravitatea afecțiunii, medicul poate recomanda și un meniu special pentru gastrită.

Alimente recomandate


În cazul diagnosticării cu gastrită, este important să îți schimbi regimul alimentar. Încearcă să consumi cantități mai mici și mai dese de alimente deoarece acest fapt contribuie la creșterea fluxului sangvin către stomac, să ai ultima gustare înainte cu 3-4 ore de ora de culcare și să consumi o cantitate cât mai mare de apă (cel puțin 2 litri pe zi).

În cazul alimentelor recomandate pentru ameliorarea și tratarea eficientă a gastritei, se recomandă:

  • Alimente bogate în fibre: cereale, fructe (în special, merele) și legume (morcov, broccoli, fasole). Este important ca fructele și legumele recomandate să nu fie consumate crude;
  • Alimente care conțin un aport scăzut de grăsimi: pește, carne de pui sau de curcan;
  • Alimente cu un grad de aciditate scăzut;
  • Băuturi necarbogazoase;
  • Băuturi care nu conțin cofeină;
  • Alimente cu funcție probiotică: zeamă de varză, iaurt, kimchi, kombucha.


Alimente nerecomandate

Pentru că este important să menții o rețetă dietetică optimă pentru gastrită, iată care sunt alimentele pe care trebuie să le eviți o anumită perioadă:

  • Alcoolul;
  • Cofeina (cafea sau ceai);
  • Alimentele cu un aport ridicat de aciditate: roșiile, grepfrutul, portocalele, strugurii;
  • Sucul de fructe, fie realizat în casă sau cumpărat;
  • Alimentele prăjite (cartofi prăjiți, carne prăjită);
  • Băuturile carbogazoase;
  • Alimentele picante sau usturate (a se evita sosurile picante sau utilizarea usturoiului în rețetele pentru gastrită).

În cazul apariției gastritei la copii, este posibil ca medicul gastroenterolog să recomande și alte produse naturale sau suplimente alimentare care să refacă flora intestinală, întrucât stratul protector al mucoasei din stomac nu este la fel de bine dezvoltat ca în cazul unui adult.


Cum poate fi prevenită gastrita

 

 

Pentru prevenirea apariției sau reapariției gastritei se recomandă un regim alimentar echilibrat și un stil de viață calitativ. Astfel, este important să reduci consumul de cafea și tutun de dimineață, înainte de micul dejun (pe “stomacul gol”) deoarece cofeina provoacă hiperaciditate în sistemul digestiv și atacă mucoasa intestinală.

Alte modalități prin care să previi apariția gastritei pot fi:

  • Eliminarea alimentelor care conțin aditivi sintetici;
  • Eliminarea alimentelor care conțin un aport mare de zahăr;
  • Reducerea consumului de alcool și cofeină;
  • Reducerea consumului de tutun;
  • Reducerea consumului de alimente care conțin condimente puternice picante, acre sau dulci;
  • Îmbunătățirea stilului de viață prin respectarea orelor de odihnă, exerciții fizice și prin evitarea momentelor stresante care pot afecta organele interne.

Gastrita poate fi o afecțiune care duce la complicații grave ale sistemului digestiv dacă nu este tratată la timp. Este foarte important să iei măsurile de prevenire, să îmbrățișezi un stil de viață alimentar echilibrat și, în cazul apariției simptomelor, să consulți un medic specialist gastroenterolog.

Surse:

Karina Pana