Manganul: Beneficii, surse si rolul acestuia in organism

Manganul este un nutrient alimentar esential, fiind cerut de organism doar in cantitati mici. Desi este necesar intr-o cantitate mult mai mica decat alti nutrienti, manganul joaca un rol important in multe reactii biochimice care au loc in cadrul sistemului imunitar.

Afla mai multe despre beneficiile si rolul manganului in organism ca parte a unui regim alimentar echilibrat!

Ce este manganul?

Manganul este un element natural si un nutrient mineral esential de care organismul are nevoie (1).

Aportul adecvat de mangan este important pentru mentinerea sanatatii, in timp ce consumul excesiv poate fi toxic.

In timp ce corpul stocheaza pana la aproximativ 20 de miligrame de mangan in rinichi, ficat, pancreas si oase (1), o persoana sanatoasa trebuie sa obtina acest nutrient din dieta de zi cu zi.

Surse de mangan

Manganul este utilizat in mod terapeutic pentru a corecta deficientele si pentru a echilibra nivelul de zinc si cupru din organism (1). 

Este de obicei administrat pe cale orala sub forma de supliment alimentar, dar poate fi administrat si intravenos pentru cei care sufera de deficiente severe (1).

Multe alimente sunt bogate in mangan, iar pentru mentinerea sanatatii este indicat consumul regulat al acestora. 

Manganul poate fi gasit in cele mai mari concentratii in seminte si cereale integrale. In concentratii mai mici, poate fi gasit in leguminoase, fasole, nuci, legume verzi cu frunze si in ceai (1).

Doze recomandate de mangan

Desi nu exista nici un aport dietetic recomandat privind manganul, indicatiile specialistilor (2) pentru aportul adecvat este intre 1,8 si 2,3 miligrame pe zi in cazul adultilor. Pentru copii, aportul difera in functie de varsta (2).

Nivelul superior tolerabil este de 11 miligrame pe zi pentru adultii cu varsta peste 19 ani. Asemenea zincului, cuprului, seleniului si fierului, manganul este considerat un metal greu, consumul in exces fiind periculos pentru sanatate (1).

Care sunt beneficiile manganului pentru sanatate

1. Poate imbunatati sanatatea oaselor in combinate cu alti nutrienti

Manganul este un nutrient esential pentru sanatatea oaselor, inclusiv in dezvoltarea si intretinerea acestora.

Atunci cand este combinat cu alte substante nutritive precum calciu, zinc si cupru, manganul poate sustine densitatea minerala osoasa - un aspect foarte important la adultii in varsta (1).

Cercetarile sugereaza ca administrarea de mangan cu calciu, zinc si cupru poate ajuta la reducerea pierderii densitatii osoase in coloana vertebrala la femeile in varsta (3).

2. Poate ajuta la reducerea inflamatiei, in special in combinatie cu glucozamina si condroitina

Datorita efectelor sale antioxidante, manganul poate reduce inflamatia. Cercetarile sugereaza ca manganul poate actiona ca agent terapeutic pentru tulburari inflamatorii (1).

Dovezile sustin ca combinarea manganului cu glucozamina si condroitina poate reduce durerea osteoartritei (4).

3. Poate juca un rol esential in reglarea zaharului din sange

Manganul pare sa joace un rol important in reglarea glicemiei.

La unele specii de animale, deficitul de mangan poate duce la intoleranta de glucoza similara cu diabetul zaharat. Cu toate acestea, rezultatele studiilor umane sunt neconcludente (1).

In aceasta directie, mai multe studii au aratat ca persoanele cu diabet zaharat au niveluri mai scazute de mangan in sange (5).

Cercetatorii inca incearca sa determine daca nivelurile scazute de mangan contribuie la dezvoltarea diabetului sau daca o stare diabetica determina scaderea nivelului de mangan.

4. Poate reduce incidentele crizelor epileptice

Accidentul vascular cerebral este principala cauza a epilepsiei la adultii cu varsta de peste 35 de ani. Acestea sunt cauzate de scaderea fluxului de sange trasportat catre creier (1).

Manganul este un vasodilatator cunoscut, ceea ce inseamna ca ajuta la marirea venelor pentru a transporta eficient sangele in diferite tesuturi, precum si in creier (1).

Nivelurile adecvate de mangan din corpul uman poate ajuta la cresterea fluxului sanguin si poate reduce riscul unor conditii de sanatate, cum ar fi accidentele cerebrale vasculare (1).

5. Joaca un rol in metabolismul nutrientilor

Manganul ajuta la activarea multor enzime din metabolism si joaca un rol esential intr-o varietate de procese chimice din organism.

Ajuta la digestia si utilizarea proteinelor si aminoacizilor, precum si la metabolismul colesterolului si a carbohidratilor (6).

De asemenea, manganul ajuta organismul sa proceseze o serie de vitamine, cum ar fi colina, tiamina si vitaminele C si E si asigura o functionare hepatica adecvata (1).

6. Poate proteja creierul impotriva radicalilor liberi si poate imbunatati functionarea acestuia

Manganul este esential pentru functionarea sanatoasa a creierului si a ajuns sa fie folosit pentru a ajuta la tratarea tulburarilor nervoase specifice.

Proprietatile sale antioxidante pot ajuta la protejarea impotriva radicalilor liberi care altfel ar putea deteriora celulele creierului in calea neuronala (1).

In plus, manganul se poate lega de neurotransmitatori si poate stimula miscarea mai rapida sau mai eficienta a impulsurilor electrice in tot corpul. Ca rezultat, functionarea creierului poate fi imbunatatita (7).

7. Contribuie la o buna sanatate tiroidiana

Manganul este un cofactor esential pentru diferite enzime, ceea ce inseamna ca ajuta aceste enzime sa functioneze corect in organism. De asemenea, joaca un rol in productia de tiroxina (1).

Tiroxina este un hormon vital, important pentru functionarea normala a glandei tiroide, care te ajuta sa mentii un apetit adecvat, metabolismul sanatos, greutatea optima si eficienta organelor (8).

Ca urmare, un deficit de mangan ar putea provoca sau contribui la aparitia unei afectiuni hipotiroidiene (8).

Contraindicatii

Se pare ca limita de consum a unui adult cu varsta peste 19 ani este de 11 miligrame de mangan pe zi (2). Pentru persoanele sub 19 ani, nivelul superior de consum este de 9 miligrame pe zi sau mai putin.

O persoana sanatoasa cu ficat si rinichi functionali ar trebui sa poata elimina excesul de mangan din alimente. Persoanele cu boli de ficat sau rinichi trebuie sa fie precaute in consumul de mangan.

Mai mult, cercetarile stiintifice sugereaza ca persoanele cu anemie (deficit de fier) pot absorbi mai rapid, mai mult mangan. Prin urmare, persoanele cu aceasta conditie ar trebui sa-si monitorizeze consumul de multivitamine si minerale (4).

In plus, consumul excesiv de mangan prin inhalare, care se poate intampla la sudare, ofera riscuri pentru sanatate (9). Excesul poate provoca leziuni ale plamanilor, ficatului, rinichilor si sistemului nervos central.

Expunerea prelungita la mangan poate provoca simptome asemanatoare bolii Parkinson (tremurul, rigiditatea miscarilor si echilibrul slab) - acest lucru se numeste manganism (10).

Majoritatea persoanelor care consuma mangan din alimente nu ar trebui sa-si faca griji cu privire la consumul excesiv (1).

Disclaimer: Nu exista suficiente surse stiintifice care sa sustina beneficiile manganului si efectele pozitive ale suplimentelor alimentare si altor produse farmaceutice in imbunatatirea starii de sanatate. Adreseaza-te medicului pentru orice conditie medicala si pentru un plan de tratament corespunzator!

Bibliografie:

(1) Goodson, A. (2018). 10 Evidence-Based Benefits of Manganese. https://www.healthline.com/nutrition/manganese-benefits

(2) Institute of Medicine Panel on Micronutrients (2001). Dietary Reference Intakes for Vitamin A, Vitamin K, Arsenic, Boron, Chromium, Copper, Iodine, Iron, Manganese, Molybdenum, Nickel, Silicon, Vanadium, and Zinc. National Academies Press (US). https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK222332/

(3) Strause, L. et al. (1994) Spinal bone loss in postmenopausal women supplemented with calcium and trace minerals. The Journal of Nutrition, pp. 1060 - 1064. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/8027856/

(4) Finley, J.W. (1999). Manganese absorption and retention by young women is associated with serum ferritin concentration. The American Journal of Nutrition, pp. 37- 43. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10393136/

(5) Kazi, T.G. (2008). Copper, chromium, manganese, iron, nickel, and zinc levels in biological samples of diabetes mellitus patients. Biological Trace Element Research, pp. 1 - 18.

(6) Chen, P., Bornhorst, J. & Aschner, M. (2018). Manganese metabolism in humans. Frontiers in Bioscience, pp. 1655 - 1679. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29293455/

(7) Takeda, A. (2003). Manganese action in brain function. Brain research. Brain research reviews, pp. 79 - 87. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12505649/

(8) Soldin, O.P. & Aschner, M. (2007). Effects of Manganese on Thyroid Hormone Homeostasis. Neurotoxicology, pp. 951 - 956. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2067987/

(9) Santamaria, A.B. et al. (2007). State-of-the-science review: Does manganese exposure during welding pose a neurological risk? Journal of Toxicology and Environmental Health, pp. 417 - 465. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17710609/

(10) The National Institute for Occupational Safety and Health (NIOSH). Welding and Manganese. https://www.cdc.gov/niosh/topics/welding/default.html