Angina pectorala: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Ce este angina pectorala?

Angina pectorala este un tip de durere in piept generat de un aflux scazut de sange la nivelul muschiului cardiac. Din acest motiv, angina este considerata un simptom de boala coronariana [1].

Angina pectorala este descrisa de catre pacienti ca o senzatie de presiune, de greutate in piept sau de durere. Uneori, ea da senzatia unei greutati imense asezata pe piept. Desi apare relativ frecvent, angina este uneori dificil de deosebit de alte tipuri de durere in piept, de pilda de disconfortul unei indigestii. De aceea, orice senzatie de durere in piept ar trebui sa impuna un consult medical imediat [2].

Tipuri de angina pectorala

Exista mai multe tipuri de angina pectorala, clasificate in functie de cauza determinanta si de interventia care determina ameliorarea si disparitia simptomelor:

• Angina pectorala stabila;
• Angina pectorala instabila;
• Angina Prinzmetal (vasospastica);
• Angina microvasculara [3].

Angina pectorala stabila

Angina pectorala stabila este cea mai frecventa forma de angina. Ea este diagnosticata in cazul in care tiparul de aparitie ramane regulat timp de cel putin doua luni.

Angina pectorala stabila apare in momentele de efort intens sau in perioadele de stres. Pacientii stiu sa anticipeze care sunt triggerii care declanseaza acest tip de angina. De asemenea, ei stiu ca odihna si relaxarea amelioreaza simptomele. Un episod de angina stabila dureaza putin, mai putin de 5 minute.
Din pacate, angina stabila se poate agrava catre faza de angina instabila [2].

Angina instabila

Angina instabila este un tip de angina care survine fara nici un fel de avertisment sau in absenta unei cauze evidente. Adeseori, angina instabila se instaleaza in momente in care pacientul se odihneste. Durerea este mai puternica si se prelungeste mai mult de 20 minute.

Cea mai frecventa cauza a anginei pectorale instabile este un tromb de sange care blocheaza una dintre arterele coronare. Daca fluxul de sange din zona afectata nu este reluat, se poate produce un infarct. Angina instabila este considerata o urgenta medicala in cazul careia interventia imediata poate salva vieti [4].

Angina Prinzmetal

Angina Prinzmetal este denumita si angina vasospastica si este o forma rar intalnita: doar 2% din numarul total de cazuri de angina sunt reprezentate de aceasta cauza particulara. Angina si spasmul vascular asociat apar in general noaptea si, in cazul lor, poate fi identificat un tipar.

Abuzul de medicamente, consumul de droguri, frigul, unele tratamente si stresul pot determina aceste spasme. Angina Prinzmetal apare mai frecvent la persoanele tinere [5].

Angina microvasculara

Angina microvasculara afecteaza cele mai mici vase de sange din structura inimii. Ea se instaleaza pe timpul zilei, in momente de activitate intensa sau de stres. Durerea persista timp mai indelungat decat in cazul celorlalte forme de angina, ea prelungindu-se intre 10 - 30 minute [6].

Cauzele anginei pectorale

Angina pectorala este declansata de reducerea fluxului sangvin la nivelul muschiului cardiac. Sangele transporta oxigen, care este indispensabil pentru supravietuirea inimii. Atunci cand este privata de oxigen, inima sufera un episod de ischemie [1].

Daca vorbim despre angina pectorala si cauze, cel mai frecvent factor care determina reducerea fluxului de sange este boala coronariana. In boala coronariana, arterele coronare - cele care hranesc si oxigeneaza inima - sunt ingustate din cauza unor depozite de lipide, denumite ateroame. Este vorba despre celebra ateroscleroza [2].

Daca depozitele care blocheaza un astfel de vas de sange se desprind de peretele acestuia, fragmentele migreaza in circulatie si pot ajunge sa blocheze o artera de dimensiuni mici, ceea ce determina o scadere brusca a aportului de sange catre o anumita zona a muschiului cardiac [3].

In perioadele cu cerere mica de oxigen - de pilda atunci cand pacientul se odihneste - muschiul cardiac poate continua sa pompeze, caci solicitarea la nivelul acestuia ramane redusa. Dar cand nevoia de oxigen creste - cum se intampla in timpul efortului fizic - se poate declansa angina.

Factorii de risc pentru angina pectorala

Urmatorii factori pot creste riscul unei persoane de a dezvolta angina pectorala:

Varsta inaintata

Majoritatea cazurilor de angina pectorala apar la persoane cu varsta mai mare de 60 ani;

Istoric familial de boala cardiaca

Medicul tau ar trebui sa stie daca parintii, fratii sau surorile sufera de angina pectorala sau daca au avut vreun infarct;

Fumatul

Fumatul si expunerea indelungata de fumul de tigara poate determina afectarea endoteliului vascular, ceea ce favorizeaza formarea depozitelor de colesterol;

Hipertensiunea arteriala

In timp, hipertensiunea arteriala afecteaza arterele coronare, determinand rigidizarea acestora;

Cresterea concentratiilor de colesterol si trigliceride serice

O concentratie crescuta de colesterol LDL poate determina ingustarea arterelor. De asemenea, cresterea colesterolului LDL seric creste riscul de angina pectorala si infarct;

Alte boli

Insuficienta renala cronica, arterita periferica, sindromul metabolic sau in atac vascular cerebral in antecedente pot creste riscul de aparitie a anginei;

Sedentarismul

Un stil de viata sedentar contribuie la cresterea concentratiei de colesterol, la aparitia hipertensiunii arteriale, a diabetului de tip 2 si obezitatii;

Obezitatea

Este un factor de risc important pentru boala cardiovasculara;

Stresul

Stresul si sentimentele negative intense determina cresterea tensiunii arteriale. In plus, hormonii secretati de organism in faza de stres determina ingustarea vaselor de sange si poate agrava angina;

Medicamentele

Unele dintre medicamentele care determina vasoconstrictie, cum sunt cele impotriva migrenelor, pot declansa angina pectorala;

Temperaturile scazute

Determina vasoconstrictie si pot declansa angina Prinzmetal [3].

Cum se manifesta angina pectorala?

Angina pectorala are ca simptome principale durerea in piept sau disconfortul localizat in zona pieptului. El poate fi descris, de catre pacienti, ca o senzatie de arsura, de presiune interna sau externa.

Disconfortul poate fi resimtit si la nivelul bratelor, al gatului, mandibulei, umarului sau spatelui.

Alte simptome care pot aparea in timpul episoadelor de angina sunt:

• Ameteala;
• Oboseala;
• Greata;
• Respiratie ingreunata;
• Transpiratii. 

Gravitatea si durata unui astfel de episod de angina pot varia in limite largi. Aparitia unor simptome noi pot indica agravarea anginei sau un infarct.

Orice inrautatire a simptomelor de angina si aparitia de semne noi impun o evaluare medicala imediata [5]. 

Angina pectorala la femei

La femei, simptomele anginei pot fi diferite, ceea ce determina adesea amanarea nejustificata a evaluarii medicale. Durerea in piept ramane un simptom frecvent la femeile care sufera de angina, dar nu este intotodeauna principalul semn al unei probleme. Mai adesea, la femei se inregistreaza:

• Disconfort la nivelul gatului, mandibulei, dintilor sau spatelui;
• Greata;
• Dificultati de respiratie;
• Durere acuta, similara unor intepaturi, in locul presiunii in piept;
• Durere abdominala [2].

Cand trebuie sa mergi la medic?

Daca durerea in piept dureaza mai mult de cateva minute si nu dispare atunci cand te odihnesti sau dupa administrarea tratamentului pentru angina, e posibil sa suferi un infarct. In acest caz este nevoie sa soliciti serviciul de urgenta.

Daca durerea in piept este un simptom nou, e important sa programezi o consultatie pentru a-i determina cauzele si a primi tratament. Daca ai fost deja diagnosticat cu angina pectorala stabila, iar simptomele se agraveaza sau se modifica, suna imediat la numarul de urgenta [4]. 

Diagnosticul anginei pectorale

In cazul in care te prezinti la medic, acesta iti va adresa intrebari legate de simptomele pe care le-ai experimentat si va efectua un examen clinic complet. Medicul va cere informatii despre stilul de viata si despre istoricul medical familial pentru a putea identifica factorii de risc.

Ulterior, medicul poate recomanda urmatoarele investigatii si analize:

Electrocardiograma

Este un test rapid si neinvaziv care masoara activitatea electrica a inimii. In timpul acestui test se vor lipi electrozi pe piept, pe brate si picioare, care vor fi conectati la un computer ce afiseaza rezultatele. Electrocardiograma poate indica daca frecventa cardiaca este crescuta sau scazuta si daca inima se contracta regulat sauu exista modificari de ritm;

Radiografia toracica

Este o investigatie care ajuta la evaluarea starii de sanatate a cordului si plamanilor. Ea poate ajuta la identificarea altor boli care ar putea determina durere in piept si la evaluarea dimensiunilor cordului;

Analizele de sange

Atunci cand muschiul cardiac sufera, in sange sunt eliberate unele enzime. Analizele de sange pot identifica concentratia acestor enzime si pot indica o eventuala suferinta cardiaca;

Testul de efort

Adesea, angina pectorala este identificata atunci cand inima pompeaza mai puternic, in timpul efortului. Testul de efort impune pacientului sa mearga pe o banda de alergare sau sa pedaleze pe o bicicleta medicala, in timp ce parametrii sai cardiaci sunt monitorizati. Daca, din diferite motive, nu poti face efort, medicul poate administra medicamente care sa declanseze o reactie asemanatoare efortului fizic;

Ecocardiografia

Este o ecografie cardiaca ce ii permite medicului sa analizeze aspectul cordului si modul in care circula sangele prin cele 4 camere ale inimii. In unele cazuri, ecocardiografia se poate repeta in timpul testului de efort;

CT cardiac

Este un CT menit sa evalueze aspectul inimii si sa determine daca arterele coronare sunt ingustate;

RMN cardiac

Este o varianta de RMN care permite evaluarea inimii si a vaselor sale de sange;

Coronarografia

Este o investigatie care foloseste razele X pentru a examina interiorul vaselor coronare. Medicul introduce un tub subtire, denumit cateter, intr-un vas de sange din brat sau din zona inghinala, pe care il ghideaza pana la cord. Ulterior, se injecteaza o substanta de contrast prin acesta si se urmareste, printr-un tip particular de imagine radiologica, modul in care aceasta circula prin torentul sangvin [3]. 

Angina pectorala - optiuni de tratament

Exista mai multe variante de tratament pentru angina pectorala:

• Modificari ale stilului de viata;
• Medicatie;
• Angioplastie si stentare;
• Chirurgie - bypass coronarian [5].

Modificarile stilului de viata

Angina pectorala este declansata de o afectiune cardiaca, asadar stilul de viata trebuie adaptat scopului principal: mentinerea unei inimi sanatoase:

• Elimina fumul de tigara din viata ta: nu mai fuma si evita expunerea la fumul de tigara;
• Fa exercitii fizice si ai grija la greutate: 30 minute de exercitiu fizic moderat este obligatoriu in fiecare zi;
• Adopta o dieta sanatoasa: cat mai putina sare, cat mai putine grasimi saturate si grasimi trans, cat mai multe fructe, legume si cereale integrale;
• Trateaza alte boli: diabetul, hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia pot declansa angina;
• Gestioneaza stresul: meditatia, tehnicile de relaxare sau sedintele de psihoterapie pot fi de ajutor;
• Evita alcoolul [1].

Este foarte tentant sa cauti pentru angina pectorala tratament naturist, dar pentru moment datele stiintifice sunt insuficiente pentru a putea identifica o alternativa de acest tip la medicatie. De asemenea, e important sa nu iei medicamente fara reteta inainte de a te consulta cu medicul. 

Preventia este foarte importanta in cazul bolilor cardiace, motiv pentru care e de dorit sa adopti un stil de viata sanatos inainte ca boala sa te oblige sa faci asta [5]. 

Medicatia in angina pectorala

Modificarile stilului de viata implica o alimentatie sanatoasa si exercitiu fizic de minim 3 ori pe saptamana. Daca acestea nu sunt suficiente pentru eliminarea episoadelor de angina pectorala, tratamentul medicamentos poate deveni necesar. Optiunile medicilor includ:

Nitrati

Nitratii ajuta la relaxarea si cresterea diametrului vaselor de sange, ceea ce sporeste aportul de oxigen la nivel cardiac. Cel mai frecvent se foloseste nitroglicerina, sub forma unei pilule care se tine sub limba pana la dizolvare. Medicul poate recomanda administrarea pastilei de nitroglicerina inaintea inceperii unor activitati care declanseaza simptomele, cum e efortul fizic, sau sub forma unui tratament de lunga durata;

Aspirina

Aspirina reduce coagulabilitatea sangelui, usurand trecerea acestuia prin arterele ingustate. Prevenirea formarii cheagurilor de sange poate reduce riscul unui infarct. Administrarea zilnica de aspirina se face doar la recomandarea medicului;

Anticoagulante

Unele medicamente scad abilitatea trombocitelor de a se aglutina, astfel incat sangele sa nu se coaguleze;

Beta blocante

Sunt medicamente care determina inima sa bata mai rar si cu mai putina forta, ceea ce determina scaderea tensiunii arteriale. In plus, aceste medicamente relaxeaza vasele de sange, ceea ce imbunatateste circulatia;

Statine

Statinele se folosesc pentru scaderea concentratiei de colesterol seric, prevenindu-se astfel blocarea vaselor de sange cu ateroame;

Antagonisti ai canalelor de calciu

Sunt medicamente care relaxeaza si largesc vasele de sange pentru a stimula circulatia;

Alte medicamente impotriva hipertensiunii arteriale

Includ inhibitorii receptorilor pentru angiotensina si se administreaza in general pacientilor care sufera de hipertensiune arteriala, diabet, insuficienta cardiaca sau renala cronica [1]. 

Interventii si proceduri chirurgicale

Atunci cand angina este rezistenta la tratament, medicul poate considera necesara cateterizarea sau interventia pe cord deschis. Optiunile disponibile in clinicile de cardiologie sunt:

Angioplastia cu stentare

Este folosita pentru imbunatatirea circulatiei sangelui in vasele inimii, ceea ce duce la eliminarea simptomelor de angina. Este varianta de tratament cel mai frecvent recomandata persoanelor cu angina instabila si celor cu angina stabila care nu raspunde la tratament. Procedura consta in angioplastie in timpul careia in artera ingustata se introduce un balonas, care e umflat pentru a dilata vasul. Ulterior, se insereaza un stent care sa mentina constant diametrul vasului. 

Bypass-ul coronarian

In timpul acestei interventii se utilizeaza un vas de sange recoltat in general de la nivelul unui membru inferior, care este folosit pentru a inlocui functia arterei infundate. Prin aceasta procedura, fluxul de sange la nivel cardiac este crescut, iar simptomele de angina ar trebui sa dispara [1]. 

Cu tratamentul adecvat, angina pectorala se poate vindeca. Din pacate, aparitia ei indica faptul ca sanatatea aparatului cardiovascular nu este la cei mai buni parametri.

Complicatii si prognostic

• Risc de infarct miocardic
  Angina pectorala indica prezenta unei afectari a circulatiei coronariene si reprezinta un semnal de alarma pentru risc crescut de infarct miocardic. In special angina instabila poate preceda un eveniment cardiac major, deoarece placile de aterom pot deveni instabile si pot obstructiona brusc fluxul sanguin catre muschiul inimii. Recunoasterea timpurie a simptomelor si initierea tratamentului adecvat sunt esentiale pentru prevenirea complicatiilor severe.
• Agravarea bolii in lipsa tratamentului
  Fara tratament, angina pectorala poate progresa, determinand episoade tot mai frecvente si mai intense de durere toracica, aparute chiar si in repaus. Afectarea progresiva a arterelor coronare creste riscul de infarct, insuficienta cardiaca si scaderea semnificativa a capacitatii de efort. Lipsa interventiei medicale favorizeaza deteriorarea calitatii vietii si cresterea mortalitatii cardiovasculare.
• Factori care influenteaza prognosticul
  Prognosticul depinde de tipul de angina, severitatea bolii coronariene, varsta pacientului si prezenta altor afectiuni precum diabetul, hipertensiunea sau dislipidemia. Respectarea tratamentului, controlul factorilor de risc si modificarile stilului de viata pot imbunatati semnificativ evolutia pe termen lung si pot reduce riscul de evenimente cardiace majore.

Preventie si recomandari

• Controlul factorilor de risc cardiovascular
  Preventia anginei pectorale se bazeaza pe reducerea factorilor de risc cardiovascular, precum renuntarea la fumat, mentinerea unei greutati corporale optime, controlul tensiunii arteriale si al colesterolului, precum si gestionarea diabetului. Adoptarea unei diete echilibrate si practicarea regulata a activitatii fizice contribuie la sanatatea sistemului cardiovascular.
• Monitorizare medicala periodica
  Pacientii diagnosticati cu angina pectorala necesita controale medicale regulate, pentru ajustarea tratamentului si evaluarea evolutiei bolii. Monitorizarea permite depistarea precoce a complicatiilor si prevenirea agravarii afectiunii prin interventii terapeutice la timp.
• Educatia pacientului privind recunoasterea simptomelor
  Educatia pacientului joaca un rol esential in preventie, prin recunoasterea rapida a simptomelor de alarma, cum ar fi durerea toracica persistenta sau agravata, dificultatile de respiratie si ametelile. Cunoasterea momentului in care este necesara prezentarea urgenta la medic poate salva viata si reduce riscul de complicatii severe.

Primul ajutor in caz de angina pectorala

In cazul anginei pectorale, primul lucru pe care trebuie sa il faci este sa incetezi imediat orice efort fizic si sa te intinzi la orizontala. Incearca sa te relaxezi si sa nu intri in panica. Daca medicul ti-a prescris medicamente pentru astfel de situatii, ia-le conform indicatiilor. 

Daca este primul episod de angina, daca aceasta si-a schimbat caracteristicile sau daca nu raspunde la tratament, suna imediat la numarul unic pentru urgente. Exista o legatura intre angina pectorala si infarctul miocardic, motiv pentru care aceasta este considerata o urgenta [1].

Intrebari frecvente

Angina pectorala este o afectiune severa, care impune investigatii suplimentare si tratament medicamentos sau chirurgical in vederea prevenirii complicatiilor. Modificarea stilului de viata este o parte importanta a mentinerii sanatatii inimii, prin urmare fa schimbarile necesare incepand chiar de azi. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/diagnosis-treatment/drc-20369378 afisat la 15.01.2026;
2. https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/angina-chest-pain/angina-pectoris-stable-angina afisat la 15.01.2026;
3. https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/angina-chest-pain afisat la 15.01.2026;
4. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21489-angina afisat la 15.01.2026;
5. https://www.cedars-sinai.org/health-library/diseases-and-conditions/w/what-is-angina-pectoris.html afisat la 15.01.2026;
6. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/angina-pectoris afisat la 15.01.2026;
7. https://www.nhs.uk/conditions/angina/ afisat la 15.01.2026.