Depigmentarea pielii: Cauze, simptome, tratament

Ce inseamna depigmentarea pielii

Depigmentarea apare atunci cand melanina lipseste complet din anumite zone ale pielii. Melanina este pigmentul care ofera culoare pielii, parului si ochilor si contribuie la protectia impotriva radiatiilor ultraviolete. Daca vrei sa intelegi mai bine mecanismul, poti citi despre ce este melanina.

Melanina este produsa de melanocite, celule specializate aflate in stratul bazal al epidermei. Cand aceste celule sunt distruse sau nu mai functioneaza, zona respectiva devine complet alba. Spre deosebire de hipopigmentare, unde culoarea este doar mai deschisa, depigmentarea presupune absenta totala a pigmentului.

Zonele afectate pot fi mici, de cativa milimetri, sau pot acoperi suprafete extinse. Uneori, parul din acea regiune isi pierde culoarea si devine alb sau gri. Afectiunea nu este contagioasa si, in majoritatea cazurilor, nu provoaca durere. Impactul estetic poate fi insa puternic si influenteaza stima de sine.

Vitiligo – principala cauza a depigmentarii

Vitiligo este cea mai frecventa cauza a depigmentarii complete. Este o boala autoimuna, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar ataca propriile melanocite. Boala poate debuta la orice varsta, dar de obicei apare inainte de 30 de ani.

Petele sunt alb-laptoase, cu margini clare. Apar frecvent pe fata, maini, coate, genunchi, picioare sau in jurul gurii si ochilor. Pot afecta si zona genitala sau mucoasele.

Dermatologii descriu mai multe forme clinice:

• Vitiligo generalizat – petele apar simetric, pe ambele parti ale corpului, si se pot extinde in timp.
• Vitiligo segmentar – afecteaza o singura zona sau o singura parte a corpului; apare mai des la copii si tineri.
• Vitiligo acrofacial – implica in special extremitatile si fata.
• Vitiligo universal – forma rara, cu afectare extinsa a suprafetei corporale.

Evolutia este imprevizibila. La unele persoane, petele se extind lent, pe parcursul anilor. La altele, progresia este rapida, in cateva luni. Exista si cazuri in care boala se stabilizeaza pentru perioade lungi.

Stresul intens, arsurile solare severe sau traumatismele repetate pot favoriza aparitia de noi leziuni. Fenomenul Koebner descrie aparitia petelor in zonele unde pielea a fost lezata, de exemplu dupa o zgarietura sau o arsura.

Alte cauze ale depigmentarii si afectiuni asemanatoare

Nu orice pata deschisa la culoare inseamna vitiligo. Unele boli produc hipopigmentare sau modificari similare.

Nevus depigmentosus apare din copilarie si ramane stabil. Zona nu se extinde.

Piebaldismul este o afectiune genetica rara, prezenta de la nastere, caracterizata prin pete albe si suvite de par alb.

Tinea versicolor este o infectie fungica frecventa la adolescenti si adulti tineri. Petele sunt mai deschise sau mai inchise la culoare, au descuamare fina si apar adesea pe trunchi.

Pityriasis alba afecteaza mai ales copiii si provoaca pete usor hipopigmentate pe fata.

Hipopigmentarea post-inflamatorie apare dupa eczeme, arsuri sau alte leziuni.

Observa daca petele sunt complet albe, daca au margini clare si daca pielea este neteda. Aceste detalii il ajuta pe medic sa stabileasca diagnosticul corect.

In mod specific, literatura de specialitate asociaza depigmentarea pielii cu [2]:

• Bolile tiroidiene autoimune precum tiroidita Hashimoto si boala Graves;
• Anemia pernicioasa;
• Artrita reumatoida;
• Psoriazisul;
• Lupusul;
• Boala inflamatorie intestinala;
• Diabetul de tip 1.

Chiar daca nu exista cauze clare pentru aparitia depigmentarii pielii, exista factori care pot declansa boala vitiligo pentru cei care sunt predispusi la aceasta conditie [2]:

• Evenimentele stresante sau stresul cronic
• Eczemele puternice netratate;
• Arsurile solare severe;
• Expunerea indelungata la substantele chimice dure fara purtarea protectiei corespunzatoare;
• Virusuri.

Cauze si factori de risc pentru vitiligo

Mecanismul principal este autoimun. Organismul produce anticorpi care ataca melanocitele. Vitiligo se asociaza frecvent cu alte boli autoimune, cum ar fi tiroidita autoimuna, diabetul zaharat tip 1 sau alopecia areata.

Exista si o componenta genetica. Aproximativ 30% dintre pacienti au rude cu aceeasi afectiune. Riscul pentru copil este mic, estimat la 5–7%, dar nu poate fi exclus complet.

Stresul oxidativ contribuie la distrugerea melanocitelor. Radicalii liberi in exces afecteaza celulele, iar lipsa mecanismelor antioxidante favorizeaza aparitia leziunilor.

Nu poti preveni complet boala daca ai predispozitie, insa poti reduce factorii declansatori. Evita arsurile solare, protejeaza pielea de traumatisme si gestioneaza stresul prin tehnici de relaxare sau activitate fizica regulata.

Simptomele depigmentarii pielii

Simptomul principal al depigmentarii pielii (vitiligo) este reprezentat de pierderea pigmentului in diferite zone ale corpului. Alte simptome pot include [2]:

• Albirea prematura sau albirea parului de pe cap, gene, sprancene sau barba in cazul barbatilor;
• Senzatie de mancarime si disconfort in zonele afectate de depigmentare;
• Pierderea culorii in membranele mucoase, adica in tesuturile care sustin interiorul gurii si nasului;
• Pierderea sau modificarea culorii stratului interior al globului ocular (retina).

Alte simptome ale depigmentarii pielii pot varia de la o persoana la alta. Este posibil sa nu ai niciun simptome asociat cu boala vitiligo si sa te simti bine in continuare. Sau este posibil sa apara unele dintre urmatoarele [3]:

• Durere;
• Mancarime accentuata;
• Stres;
• Stima de sine scazuta;
• Depresie.

Asa cum am amintit in randurile de mai sus, vitiligo se poate dezvolta in mai multe forme [3]:

• Generalizat: depigmentarea este simetrica pe fata si pe corp si reprezinta cel mai frecvent tip de vitiligo;
• Focal: aparitia catorva pete pe o zona izolata a fetei sau a corpului;
• Segmentar: depigmentarea doar a unei parti din fata sau corp.

Mai mult, este posibil sa te confrunti si cu alta afectiune medicala pe langa vitiligo care pot provoca simptome care nu au nici o legatura cu depigmentarea pielii. Avand vitiligo poate creste sansa de a dezvolta o alta conditie autoimuna.

Adreseaza-te medicului in legatura cu orice simptom asociat de depigmentarea pielii sau alte conditii ale pielii.

Diagnostic si investigatii

Dermatologul stabileste diagnosticul pe baza examinarii clinice. Observa distributia petelor si foloseste lampa Wood, o lumina ultravioleta care evidentiaza zonele depigmentate.

In unele cazuri, medicul recomanda analize de sange pentru evaluarea functiei tiroidiene sau pentru depistarea altor boli autoimune. Biopsia cutanata este rar necesara.

Mergi la specialist daca:

• apar pete noi,
• leziunile se extind rapid,
• observi simptome generale precum oboseala sau modificari de greutate,
• impactul emotional devine greu de gestionat.

Un diagnostic timpuriu creste sansele de raspuns la tratament.

Desigur, medicul specialist poate utiliza una sau mai multe dintre metodele suplimentare de diagnosticare, printre care poate afla si cauza depigmentarii:

• Utilizarea unei lampi cu raze ultraviolete (UV) pentru examinarea in detaliu a pielii, in special a zonelor afectate;
• Efectuarea testelor de sange pentru a identifica afectiunile medicale care sunt asociate cu depigmentarea pielii (vitiligo), cum ar fi: bolile tiroidiene, diabetul zaharat sau o alta conditie autoimuna;
• Analizarea schimbarilor recente produse asupra sanatatii tale, inclusiv arsuri solare, boli medicale, conditii de stres extreme;
• Revizuirea istoricului familiei pentru identificarea cauzelor transmise genetic;
• Realizarea unei biopsii cutanate pentru examinarea conditiei celulelor care produc pigmentul pielii.

Optiuni de tratament si management

Nu exista inca o metoda care sa vindece definitiv vitiligo, dar tratamentele disponibile pot incetini evolutia si pot stimula repigmentarea.

Tratamente topice. Corticosteroizii aplicati local pot fi eficienti in formele localizate. Se folosesc sub supraveghere medicala, deoarece pot subtia pielea sau pot produce vergeturi. Inhibitorii de calcineurina sunt utili pe fata sau in zonele sensibile.

Fototerapia UVB cu banda ingusta reprezinta o optiune frecvent utilizata in formele extinse. Ședintele au loc de 2–3 ori pe saptamana, timp de cateva luni. Rezultatele apar gradual. Pot aparea roseata sau arsuri usoare daca expunerea nu este corect dozata.

Procedurile chirurgicale, precum transplantul de melanocite, sunt rezervate cazurilor stabile, care nu au evoluat in ultimul an.

Camuflajul cosmetic ofera o solutie imediata. Produsele dermatocosmetice pot uniformiza culoarea pielii. Alege formule adaptate pielii sensibile, de exemplu din gama Bioderma.

Discuta cu medicul despre beneficii si riscuri. Nu incepe terapii fara recomandare profesionala si evita tratamentele promovate online fara dovezi stiintifice.

Utilizarea machiajului sau autobronzantului

Poti incerca sa aplici o crema speciala de culoare asemanatoare cu pielea. Aceasta metoda de “camuflaj” functioneaza pentru utilizarea zilnica si trebuie aplicata in fiecare zi.

De asemenea, poti utiliza un autobronzant care sa readuca nuanta pielii inapoi la normal. Asigura-te ca produsul este recomandat dermatologic inainte de aplicare.

Tatuare

Nu te gandi la tatuajele traditionale cu cerneala neagra.

Acesta este, de fapt, un proces numit micropigmentare care adauga o cantitate de pigment pe zonele afectate.

Tratament medicamentos

Diferite planuri de tratament naturale pot ajuta la inversarea depigmentarii pielii. Unele dintre acestea contin chiar remedii naturiste care pot ajuta organismul sa se refaca biologic.

Adreseaza-te medicului specialist cu privire la medicamentele potrivite pentru conditia ta.

Terapie cu lumina

Laserele si alte dispozitive emitatoare de lumina pot ajuta la inversarea depigmentarii pielii.

Un studiu a examinat efectele terapiei cu lumina pe trei persoane cu vitiligo. Laserul si aplicarea zilnica a calcipotrienei tropice au redus depigmentarea cu mai mult de 75% intr-o perioada de 10 pana la 20 de saptamani.

Grefa de piele

O alta optiune este o grefa de piele pentru tratarea depigmentarii. Pentru aceasta procedura, medicul ia pielea pigmentata, sanatoasa, dintr-o alta zona a corpului si o ataseaza pe zonele afectate.

Decolorarea pielii

Daca mai mult de jumatate din pielea ta este depigmentata, ai putea fi un candidat bun pentru decolorarea pielii pigmentate, astfel incat sa se potriveasca in nuanta cu zonele afectate.

Suplimente naturale pe baza de plante

Chiar daca exista suficiente dovezi stiintifice, suplimentele naturale pe baza de plante pot fi o optiune pentru tratarea depigmentarii.

Un studiu de specialitate a analizat diferite planuri de tratament pe baza de plante pentru vitiligo si a concluzionat ca terapia cu ginko biloba poate fi promitatoare in acest caz. Dar sunt necesare cercetari suplimentare.

Acest articol este redactat in scop informativ si nu inlocuieste consultul medical de specialitate privind sanatatea pielii si tratarea conditiilor autoimune, precum depigmentarea pielii. Adreseaza-te medicului specialist cu privire la orice semn care ar putea sa-ti afecteze sanatatea.

Atentie! Suplimentele alimentare si remediile naturiste pot interfera cu alte planuri de tratament. Adreseaza-te medicului specialist pentru tratarea corespunzatoare a depigmentarii pielii.

Ingrijirea pielii si preventie

Protectia solara este prioritara. Foloseste zilnic crema cu SPF 50+, reaplica la doua ore si poarta haine care acopera zonele sensibile.

Hidrateaza pielea constant. Produsele pentru afectiuni dermatologice trebuie alese cu atentie, preferabil la recomandarea farmacistului sau a dermatologului.

Pentru rutina zilnica, cauta produse potrivite de ingrijire a tenului care sustin bariera cutanata.

Evita frecarea excesiva, epilarea agresiva sau zgarieturile repetate. Monitorizeaza aparitia de pete noi si mergi la controale regulate.

Cand trebuie sa consulti medicul

Solicita evaluare rapida daca:

• petele se extind brusc,
• apar simptome generale sugestive pentru o boala autoimuna,
• reactionezi negativ la tratament,
• apar semne de infectie locala.

Nu amana consultul. Ajustarea timpurie a terapiei poate imbunatati rezultatele.

Resurse suplimentare

1. Krouse, L. (2021, Februarie 5). What is Skin Pigmentation? Melanin produces skin colour but many factors affect this. Medically reviewed by Ansell, L.
2. https://www.verywellhealth.com/skin-pigmentation-5088368
3. Shomon, M. (2020, Februarie 10). An Overview of Vitiligo: Understanding loss of skin pigment. Medically reviewed by Ansell, L.
4. https://www.verywellhealth.com/vitiligo-overview-3233157
5. Silver, N. (2019, Februarie 21). Depigmentation on the Face: What Is It?. Medically reviewed by Cobb, C. In Healthline.
6. https://www.healthline.com/health/skin-disorders/depigmentation-on-face