Ce trebuie sa stii despre artrita juvenila: Cauze, simptome, tratament

Atunci cand ne gandim la afectiuni ale articulatiilor, le asociem de obicei cu persoanele mai in varsta. Insa, si copiii pot suferi de astfel de boli. Artrita juvenila poate aparea oricand pana la 16 ani, manifestandu-se cu precadere la copii cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani. Din fericire, aceasta afectiune este tratabila si nu ii va afecta pe copii intreaga viata.

Descopera mai multe despre artrita juvenila si cum aceasta poate fi tratata.

Ce este artrita juvenila?

Artrita juvenila este o boala cronica a copilariei care se manifesta prin inflamarea articulatiilor si aparitia rigiditatii si a durerilor la nivelul acestora. Pot fi afectate orice articulatii, atat un numar mic - chiar si una singura, cat si un numar mai mare.

Aceasta afectiune poate fi cunoscuta si sub numele de artrita reumatoida juvenila. Insa, din ce in ce mai multi specialisti au inceput sa abandoneze termenul “reumatoida” in favoarea altui cuvant care descrie mai bine aceasta afectiune. Astfel, afectiunea poate fi descrisa drept artrita idiopatica juvenila. Acest lucru inseamna ca nu se cunoaste exact cauza care determina aparitia bolii.

Cauzele artritei juvenile

Medicii nu au putut identifica exact o singura cauza a artritei juvenile. In schimb, acestia au descoperit o serie de factori care pot determina aparitia afectiunii. Acestia includ o reactie anormala a sistemului imunitar, prezenta factorului genetic care determina astfel de reactii, dar si infectiile care ar putea alerta sistemul imunitar.

Asadar, se pare ca artrita juvenila prezinta proprietatile unei boli autoimune. S-a observat si ca afectiunea are o incidenta mai mare in acele familii care au o sensibilitate la bolile autoimune si au un istoric al afectiunilor de acest tip.

Simptomele artritei juvenile

Principalul simptom asociat artritei juvenile sunt durerile si umflaturile prezente la nivelul articulatiilor. In cazurile severe, copiii ar putea refuza activitatile obisnuite si evita miscarile care ar putea cauza si mai multa durere la nivelul articulatiei afectate. De asemenea, se va observa si o rigiditate in miscari, o flexibilitate limitata si pot aparea tulburarile de crestere. Simptomele sunt prezente pe o perioada mai indelungata, dupa care pot intra in remisie si apoi aparea din nou.

In functie de tipul de artrita juvenila de care sufera copilul, pot aparea si alte simptome, precum febra si urticaria. Exista si posibilitatea ca micutii sa dezvolte probleme oftalmologice (durere in zona ochilor, roseata, simt al vazului afectat, chiar si pierderea vederii). Pentru a evita astfel de simptome grave, imediat dupa diagnosticarea artritei juvenile se recomanda si investigatiile oftalmologice.

Simptomele principale ale artritei la copii, precum durerile si rigiditatea articulara, pot avea si alte cauze. Ele pot aparea in urma lovirii, a efortului fizic intens, dar si in urma a alte afectiuni. De aceea, parintii trebuie sa fie atenti la absolut toate simptomele pe care le prezinta cei mici.

Forme ale artritei juvenile

Artrita juvenila se poate manifesta sub trei forme. Acestea difera in functie de numarul de articulatii afectate, dar si de alte simptome specifice.

Artrita juvenila pauciarticulara

Denumita si oligoartrita, aceasta este cea mai des intalnita forma a artritei la copii si poate afecta pana la 4 articulatii. Boala nu persista pe o perioada foarte lunga de timp si, in majoritatea cazurilor, se amelioreaza pana la varsta adolescentei.

Insa, oligoartrita este asociata cu un risc oftalmologic ridicat. Copiii sunt predispusi la inflamatie la nivelul ochilor, de aceea exista riscul ca acestia sa isi piarda vederea. De asemenea, unii dintre ei pot suferi anomalii de crestere si pot aparea diferente de lungime intre membre.

Artrita juvenila poliarticulara

Artrita poliarticulara poarta si numele de poliartrita si, asa cum spune numele, afecteaza un numar mai mare de articulatii. Cele care sunt de obicei mai afectate includ soldurile, genunchii, gleznele, coatele, incheieturile mainilor. Aceasta forma este ceva mai grava, deoarece poate persista si la maturitate si devine mai severa odata cu trecerea timpului.

Poliartrita este caracterizata de o degradare rapida a articulatiilor si se manifesta sub forma cronica, insemnand ca tratamentul nu da intotdeauna rezultatele dorite. Pe langa durerile specifice, poate aparea si o stare generala proasta, de oboseala si apatie, febra si lipsa apetitului. In plus, in zonele articulare mai solicitate pot aparea noduli.

Un numar destul de mic de copii care sufera de artrita poliarticulara sunt FR-pozitivi. Aceasta abreviere vine de la factorul reumatoid, un anticorp care ataca tesuturile conjunctive si distruge articulatiile. Astfel, apar simptome similare cu cele ale artritei reumatoide prezenta la adulti.

Artrita juvenila sistemica

Acest tip de artrita apare la un numar relativ mic de copii si se diferentiaza printr-o serie de simptome specifice, cu precadere aparitia febrei si a urticariei inainte de debutul durerilor articulare. Alte manifestari includ starile apatice, dilatarea splinei, a ficatului si a ganglionilor limfatici. Desi este afectat un numar mare de articulatii si boala persista pe o perioada mai indelungata, aceasta se poate recupera complet.

Artrita juvenila sistemica este asociata si cu o serie de complicatii sub forma unor probleme pulmonare si cardiace. In cazul in care nu are loc vindecarea, copiii care sufera de aceasta forma vor ramane afectati de simptome articulare moderate sau mai grave pentru restul vietii.

Diagnostic

In cazul in care copilul acuza dureri articulare si umflaturi, este irascibil, evita miscarile sau le refuza complet, in special la primele ore ale diminetii, este cazul sa va prezentati la medic. Acelasi lucru se aplica si atunci cand apare febra peste 39°C, insotita de urticarie, si persista mai mult de doua zile.

In prima faza, se vor realiza o serie de investigatii pentru a descoperi cauza durerilor articulare: anamneza pacientului (pentru a descoperi daca sufera de alte boli si care este istoricul sau familial), analize de sange, examen de urina, exsudat faringian.

Daca alte cauze ale simptomelor au fost excluse si durerile articulare raman prezente mai multe de 6 saptamani, se va pune diagnosticul de artrita juvenila si se vor recomanda consultatii de specialitate la medicul ortoped, reumatolog si oftalmolog. Alte investigatii includ radiografii, RMN si analize pentru a depista prezenta sau absenta factorului reumatoid si a anticorpilor antinucleari. Acestia din urma sunt utilizati pentru a depista gradul de risc oftalmologic al copilului.

Tratament

Schema de tratament pentru artrita juvenila este compusa din tratamentul recomandat de medicii reumatologi si ortopezi, care poate include medicamente si suplimente alimentare pentru sanatatea oaselor si articulatiilor, si kinetoterapie.

In functie de severitatea bolii, copilul poate realiza o serie de exercitii care sa ii sporeasca flexibilitatea, balneoterapie, exercitii de corectare a posturii membrelor sau tratamente pe care sa le realizeze acasa, precum aplicarea de comprese calde sau reci. Balneoterapia sau sportul (ciclism, inot) pot fi de asemenea recomandate.

In cazurile grave, medicul ortoped poate recomanda si o interventie chirurgicala. De asemenea, se va apela si la psihoterapie, in special daca micutul nu da semne de recuperare. Astfel, copilul va invata cum sa faca fata acestei boli, va fi incurajat sa isi continue activitatile normale, iar parintii vor fi instruiti despre ingrijirea necesara.

Artrita juvenila nu este tocmai o afectiune usoara si, in cazul in care este nerecuperabila, poate avea un impact puternic asupra unui copil. Insa, cu sustinerea parintilor sai si prin urmarea unui tratament corespunzator, micutii pot reusi sa infrunte aceasta boala si sa duca o viata normala.