Apraxia: cauze, manifestari si optiuni de tratament

O tulburare neurologica, apraxia se caracterizeaza prin incapacitatea de a efectua miscari invatate (familiare) la comanda, chiar daca acestea sunt intelese si exista dorinta de a le face. Concret, pacientii afectati de apraxie nu pot folosi instrumente sau nu pot duce la final cu succes actiuni precum legarea sireturilor sau incheierea camasilor cu nasturi etc.

Cerintele vietii de zi cu zi sunt greu de indeplinit sau chiar imposibil in anumite cazuri. Persoanelele a caror capacitate de a vorbi este problematica (afazie), dar care nu sunt afectate de apraxie sunt capabile sa duca o viata relativ normala; in schimb, cele cu apraxie semnificativa sunt aproape invariabil dependente de un ajutor.

Cauzele apraxiei

Apraxia apare atunci cand anumite regiuni ale emisferelor cerebrale din creier nu functioneaza corect [1].

Aceasta disfunctie este, de obicei, favorizata de formarea unei leziuni cerebrale pe caile neuronale care stocheaza amintiri ale miscarilor deprinse. Este posibil ca o persoana cu apraxie sa nu poata accesa aceste informatii.

Apraxia poate aparea din cauza unei leziuni la cap sau a unei boli care afecteaza creierul, cum ar fi:

• un accident vascular cerebral (AVC);
• traumatism cranian;
• dementa;
• tumori;
• degenerescenta ganglionara corticobazala. 

De asemenea, apraxia este mai frecventa la adultii in varsta din cauza incidentei mai mari a bolilor neurologice si a tulburarilor degenerative favorizate de etate. Exista anumite situatii in care persoanele care au suferit un AVC dezvolta apraxie din cauza inflamatiei. In astfel de circumstante, afectiunea este posibil sa se imbunatateasca in decurs de cateva saptamani.

Apraxia poate fi, in plus, cauzata de o tulburare genetica. Daca un copil are apraxie la nastere, aceasta poate fi cauza unor probleme care implica sistemul nervos central.

Simptomele apraxiei

Principalul simptom al persoanelor care sufera de apraxie este incapacitatea de a efectua miscari simple, chiar daca aceasta isi foloseste pe deplin corpul si intelege comenzile.

De asemenea, pacientii cu apraxie pot avea dificultati in a controla sau coordona miscarile in mod voluntar. Acesti indivizi pot suferi, in plus, leziuni ale creierului care cauzeaza afazie, o tulburare de limbaj care diminueaza capacitatea de a intelege sau de a folosi corect cuvintele.

Tipuri de apraxie

In functie de zona pe care o afecteaza, apraxia se poate manifesta in moduri diferite:

Apraxie limb-cinetica

Persoanele cu apraxie cinetica a membrelor nu pot folosi un deget, brat sau picior pentru a face miscari precise si coordonate. Desi persoanele cu apraxie cinetica a membrelor ar putea intelege cum sa foloseasca un instrument, cum ar fi o surubelnita, si este posibil sa-l fi folosit in trecut, din cauza afectiunii nu mai pot efectua aceeasi miscare.

Apraxie ideomotorie

Persoanele cu apraxie ideomotorie sunt incapabile sa urmeze o comanda verbala pentru a copia miscarile altora sau sa urmeze sugestii de miscari.

Apraxie conceptuala

Aceasta forma a afectiunii este asemanatoare celei ideomotorii. De asemenea, persoanele cu apraxie conceptuala nu pot indeplini sarcini care implica mai mult de un pas.

Apraxie ideatica

Persoanele cu apraxie ideatica nu sunt capabile sa planifice o anumita miscare. Le poate fi greu sa urmeze o succesiune de miscari, cum ar fi sa se imbrace sau sa faca baie.

Apraxie buco-faciala

Pacientii cu acest tip de afectiune, numita si apraxie facial-orala, nu pot face miscari cu fata si buzele la comanda.

Apraxie constructiva

Apraxia constructiva determina incapacitatea pacientilor de a copia, desena sau construi diagrame sau figuri de baza.

Apraxie oculomotorie

Apraxia oculomotorie afecteaza ochii. Persoanele cu acest tip de apraxie au dificultati in a face miscari ale ochilor la comanda.

Apraxie verbala

Persoanele cu apraxie verbala sau orala considera ca este dificil sa faca miscarile necesare vorbirii. Ei pot avea probleme in a produce sunete si a intelege ritmurile de vorbire.

Diagnostic si teste pentru apraxie

Pentru a diagnostica apraxia, un medic va analiza istoricul medical complet al unei persoane si va lua in considerare toate simptomele acesteia pentru a identifica orice cauze care stau la baza. Acestia pot cauta, de asemenea, sa excluda afectiuni similare, cum ar fi slabiciunea motorie, afazia sau dispraxia.

Un medic poate efectua o varietate de teste pentru a evalua:

• comunicarea verbala si nonverbala;
• modul in care oamenii participa si functioneaza la anumite activitati;
• coordonarea;
• abilitatile de auz si ascultare.

Testele pot include si teste fizice pentru a masura abilitatile de coordonare motrica, si teste de limbaj pentru a cerceta capacitatea de a intelege comenzile.

Tratamentul apraxiei

Daca pacientii care sufera de apraxie au dezvoltat boala din cauza unei stari de sanatate subiacente, acestia vor primi tratament pentru afectiunea originara.

De asemenea, terapia fizica/ocupationala poate ajuta la imbunatatirea simptomelor. Aceasta metoda de tratament poate include:

• dezvoltarea sunetelor prin repetare si exersarea miscarilor de insotire;
• lucrul la ritmuri de vorbire folosind un metronom sau clic cu degetul;
• utilizarea pixului si a hartiei sau a unui computer pentru a se exprima.

Sesiunile regulate unu-la-unu cu un logoped pot ajuta oamenii sa imbunatateasca simptomele apraxiei vorbirii. Tehnicile pot cuprinde metode ca:

• invatarea miscarii muschilor gurii pentru a scoate anumite sunete;
• invatarea limbajului semnelor pentru cei care au dificultati severe de vorbire;
• folosirea tuturor simturilor pentru a ajuta la vorbire - de exemplu, ascultarea sunetelor;
• inregistrarea si utilizarea unei oglinzi pentru a vedea cum scoate gura sunete.

Apraxia este o afectiune des intalnita in randul oamenilor care au suferit de AVC sau de diverse leziuni cerebrale. Diagnosticata si tratata corespunzator, boala poate fi tinuta sub control sau chiar poate regresa.

Referinte:

1.      https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/apraxia