Dr. Cristina Nisipasu, medic primar dermato-venerologie: despre eczeme si cum le putem trata?

20. 7. 2023 · Dr. Cristina Nisipasu · 7 minute de citit
Dr. Cristina Nisipasu, medic primar dermato-venerologie: despre eczeme si cum le putem trata?

Eczema este o afectiune cutanata ce se manifesta initial cu inflamatia pielii insotita de mancarime, iar in evolutie se acopera de cruste si scuame. Netratata, pielea se intareste si capata un aspect cartonat. Leziunile pot prezenta pe suprafata fisuri si eroziuni post grataj.

Clasificarea eczemelor

1. Dermatita de contact apare la contactul pielii cu un agent care declanseaza o reactie alergica locala; acest tip de eczema poate fi de doua feluri:

  • Dermatita de contact iritativa care nu include raspuns alergic imun fiind generata in schimb de contactul cu substante chimice iritante de tipul sapunurilor, detergentilor, solventilor, clorului sau bijuteriilor din nichel, anumite produse de make-up, vopseaua de par si accesoriile vestimentare din nichel (catarame, butoni, capse);
  • Dermatita de contact alergica reprezinta un raspuns imun de tip alergic intarziat care se manifesta la 1-2 zile dupa expunerea la un alergen; organismul genereaza un raspuns imun declansand o reactie inflamatorie acuta; anumite parfumuri si substante de prezervare regasite in unguentele antibiotice pot fi implicate uneori in aparitia dermatitei alergice de contact;

2. Eczema dishidrotica se asociaza in mod uzual alergiilor sezoniere si poate fi declansata de actiunea anumitor triggeri reprezentati de transpiratia excesiva a palmelor si spalatul frecvent al mainilor.

3. Neurodermatita cunoscuta si sub denumirea de lichen simplex chronicus apare la persoanele cu leziuni de grataj care se scarpina frecvent datorita anxietatii sau stresului;.

4. Eczema numulara sau discoida este favorizata de muscaturile de insecte, anumite medicamente sau focare infectioase.

5. Dermatita seboreica intalnita la copii si adulti cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani, in special cei de sex masculin, determinata de Malessezia furfur, o levura care se regaseste in mod fiziologic la suprafata tegumentului; factorii de risc implicati in aparitia dermatitei seboreice sunt reprezentati de stress, dezechilibre hormonale, utilizarea de sapunuri si detergenti agresivi, temperaturile scazute insotite de umezeala si administrarea anumitor tratamente.

6. Dermatita atopica este asociata cu o mutatie genetica implicata in sinteza defectuoasa a unei proteine numita filagrina care intra in constitutia pielii si asigura bariera protectoare a dermului. Dermatita atopica este cea mai frecventa boala cutanata cronica a copilului; aceasta debuteaza de obicei in copilarie dar poate persista si la adult. Se asociaza adeseori cu rinita si astm. In declansarea bolii sunt implicati factori imunologici si de mediu. Elementele definitorii ale acestei boli sunt uscaciunea cutanata, alterarea microbiomului cutanat si pierderea excesiva de apa prin alterarea functiei de bariera a pielii.

Boala debuteaza frecvent in jurul varstei de 3 luni cand leziunile au aspect exudativ, afecteaza predominant obrajii si scalpul, dar pot afecta si alte zone ale corpului, in general suprafetele de extensie, respectand zona scutecului; leziunile la sugar pot fi usor confundate cu dermatita seboreica dar in acest ultim caz scuamele de la nivelul scalpului sunt mai fine si zona scutecului este frecvent afectata. Odata cu inaintarea in varsta, leziunile tind sa se localizeze predominant la nivelul zonelor flexurale, pe dosul mainilor si picioarelor, cu aspect mai putin exudativ, mai mult cu scuame sau chiar lichenificate. De asemenea se pot intalni leziuni la nivelul pleoapelor, buzelor, degetelor, perioral, perimamelonar sau in regiunea genitala.

Severitatea bolii este data de extensia leziunilor. Acesti pacienti prezinta un risc crescut de a dezvolta suprainfectii bacteriene si virale. De asemenea pot aparea tulburari de somn si afectarea calitatii vietii datorita senzatiei intense de mancarime.

Microbiomul pielii reprezinta un ecosistem compus din numeroase specii microbiene care interactioneaza intre ele, precum si cu celulele epiteliale si imune ale gazdei. Acesta sprijina functiile esentiale ale pielii si inhiba colonizarea cu agenti patogeni. Perturbarea echilibrului microbian poate duce la disbioza si poate promova inflamatia pielii. In timpul eruptiilor severe ale dermatitei atopice se observa o colonizare masiva a pielii cu S. aureus.

Tratament

Tratamentul este complex, determinat de natura cronica, recurenta a bolii. Obiectivul tratamentului este sa reduca severitatea si durata exacerbarilor si sa mentina perioade lungi de remisiune, cu tratament minim.

Evitarea substantelor iritante (ex. detergentii, apa clorinata din piscina, lana, imbracamintea sintetica) constituie una din pricipalele masuri terapeutice. Mentinerea unui climat uscat si cu o temperatura moderata si evitarea eforturilor fizice excesive este utila pentru a evita transpiratia abundenta. Identificarea alergenilor alimentari si de mediu impune eliminarea acestora pe cat posibil.

Restabilirea functiei de bariera a pielii este unul din dezideratele principale ale tratamentului, alaturi de evitarea factorilor ce pot exacerba boala.

Curatarea pielii trebuie sa fie blanda, folosind solutii hipoalergenice si neiritante, cu un pH apropiat de cel al pielii normale. Baia trebuie sa fie de scurata durata; se recomanda folosirea unui produs de spalare delicat, ca Lipikar Syndet AP+ ce contine un nivel optim de surfactanti pentru a asigura un echilibru intre textura delicata si curatarea eficienta a pielii. Acest produs calmeaza imediat pielea si ajuta reducerea uscaciunii severe, inca de la dus. Imediat dupa baie se vor folosi emoliente deoarece pielea umeda asigura o penetrabilitate mai buna.

Emolientele din gama Lipikar ajuta la restabilirea barierei cutanate, reducand pierderea de apa si penetrarea iritantilor pe de o parte, si refacerea microbiomului cutanat pe de alta parte. Emolientele se aplica pe intreaga suprafata cutanata, inclusiv pe pielea aparent nelezata, zilnic sau chiar de doua ori pe zi in cazuri de uscaciune severa. Alegerea produsului potrivit se face in functie de starea tegumentului, climat, toleranta si necesitatile individuale. Folosirea zilnica si constanta a emolientelor duce la scaderea semnificativa a nevoii de dermatocorticoizi. Lipikar Baume AP+M este un produs intens hidratant, cu textura de balsam, iar Lipikar Baume AP+M Light are o textura lejera ce intra rapid in piele. Ele calmeaza senzatia de mancarime, hidrateaza intens pielea si reduc recidivele.

In timpul puseurilor de dermatita atopica se poate utiliza dispozitivul medical Lipikar Eczema MED impreuna cu sau ca tratament alternativ corticosteroizilor topici, recomandati de medic, in completarea rutinei zilnice de ingrijire Lipikar AP+. Lipikar Eczema MED este o crema ce actioneaza eficient impotriva simptomelor eczemei, prin eliminarea bacteriilor ce cauzeaza agravarea simptomelor, dar fara a afecta restul microbiomului. Ingredientul ENDOBIOMA tinteste Stafilococul auriu, chiar si formele lui rezistente la antibiotic, redand astfel echilibrul microbiomului, fara a induce rezistenta. Produsul poate fi utilizat pentru bebelusi, copii sau adulti, pentru leziuni localizate pe corp, maini sau ten (inclusiv conturul ochilor si pleoaple), fiind foarte bine tolerat. Este recomandata aplicarea zilnica, cel putin o data / zi, si asocierea cu o rutina de ingrijire formata din produse dermatocosmetice special formulate pentru pielea cu tendinta atopica.

Despre autor
Dr. Cristina Nisipasu
Dr. Cristina Nisipasu
Dr. Cristina Nisipasu este medic specialist in Dermatologie – Venerologie, cu experienta in domenii precum dermatoscopie, chirurgie dermatologica, lasere in dermatologie, dermatocosmetologie. A absolvit Facultatea de Medicina Generala – Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” Bucuresti (2000-2006), apoi a urmat rezidentiatul in Dermatologie – Venerologie la Spitalul Universitar de Urgenta Elias. In prezent, conduce Clinica dermatologica NUWE. De asemenea, este membra in organizatiile: • SRD (Societatea Romana de Dermatologie) • EADV (European Academy of Dermato-venerology) • SMAR (Romanian Society of Aeronautical Medicine)
Citiți mai multe de la acest autor
Despre autor
Dr. Cristina Nisipasu
Dr. Cristina Nisipasu
Dr. Cristina Nisipasu este medic specialist in Dermatologie – Venerologie, cu experienta in domenii precum dermatoscopie, chirurgie dermatologica, lasere in dermatologie, dermatocosmetologie. A absolvit Facultatea de Medicina Generala – Universitatea...
Citiți mai multe de la acest autor

Continutul articolului