Medicamente cu reteta

Kisqali 200mg, 63 comprimate filmate, Novartis

Produs disponibil doar in farmacie in baza retetei medicale

Descriere si prospect: Kisqali 200mg, 63 comprimate filmate, Novartis

17536821

Indicatii
Kisqali este indicat pentru tratamentul femeilor, cu cancer mamar, in stadiu avansat local sau metastatic, cu receptori hormonali (RH) pozitivi si fara receptor 2 al factorului uman de crestere epidermica (HER2), in asociere cu un inhibitor de aromataza sau fulvestrant, ca terapie hormonala initiala, sau la femei carora li s-a administrat terapie hormonala anterioara.

La femeile in premenopauza sau perimenopauza, terapia hormonala trebuie asociata cu un agonist al hormonului de eliberare a hormonului luteinizant (LHRH).
Dozaj
Tratamentul cu Kisqali trebuie initiat de un medic cu experienta in utilizarea terapiilor antineoplazice. Doze

Doza recomandata este de 600 mg (trei comprimate filmate de 200 mg) de ribociclib, administrata o data pe zi, timp de 21 zile consecutive, urmate de 7 zile de pauza, fara administrare de tratament, rezultand un ciclu complet de 28 zile. Tratamentul trebuie continuat atat timp cat pacienta prezinta beneficii clinice in urma terapiei sau pana la aparitia toxicitatii inacceptabile.

Kisqali trebuie administrat in asociere cu letrozol 2,5 mg, cu un alt inhibitor de aromataza sau cu fulvestrant 500 mg.

Cand Kisqali este utilizat in asociere cu un inhibitor de aromataza, inhibitorul de aromataza trebuie administrat pe cale orala, o data pe zi, in mod continuu, pe durata intregului ciclu de 28 zile. Va rugam sa consultati Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) inhibitorului de aromataza pentru detalii suplimentare.

Cand Kisqali este utilizat in asociere cu fulvestrant, fulvestrant se administreaza intramuscular in zilele 1, 15 si 29 si ulterior o data pe luna. Va rugam sa consultati RCP-ul fulvestrant pentru detalii suplimentare.

Tratamentul la femeile in premenopauza si perimenopauza cu asocieri aprobate cu Kisqali trebuie sa includa si un agonist LHRH in conformitate cu practica clinica locala.

Kisqali poate fi administrat cu sau fara alimente (vezi pct. 4.5). Pacientele trebuie incurajate sa administreze doza la aproximativ aceeasi ora din zi, de preferinta, dimineata. Daca pacienta vomita dupa administrarea dozei sau omite o doza, nu trebuie administrata o doza suplimentara in acea zi. Doza urmatoare prescrisa trebuie administrata la ora obisnuita.

Modificarile dozei

Pentru controlul reactiilor adverse severe sau intolerabile (RA), pot fi necesare intreruperea temporara, reducerea dozei sau intreruperea definitiva a administrarii dozei de Kisqali. Daca este necesara reducerea dozei, recomandarile privind reducerea dozei recomandate sunt enumerate in Tabelul 1.

Tabelul 1 Recomandari privind modificarea dozei recomandate

 Kisqali
DozaNumar de comprimate de 200 mg
Doza de initiere600 mg/zi3
Prima reducere a dozei400 mg/zi2
A doua reducere a dozei200 mg*/zi1
* Daca este necesara reducerea ulterioara a dozei sub 200 mg/zi, tratamentul trebuie intrerupt permanent.

Tabelele 2, 3, 4, 5 si 6 sintetizeaza recomandari pentru intreruperea temporara, reducerea dozei sau intreruperea definitiva a Kisqali pentru controlul RA specifice. Medicul curant trebuie sa conceapa planul de tratament pentru fiecare pacienta, in functie de evaluarea profilului individual de beneficii/riscuri si de propria judecata clinica (vezi pct. 4.4).

Trebuie efectuata hemoleucograma inainte de initierea tratamentului cu Kisqali. Dupa initierea tratamentului, hemoleucograma trebuie monitorizata la interval de 2 saptamani, in primele 2 cicluri de tratament, la inceputul fiecaruia dintre cele 4 cicluri ulterioare, apoi, dupa cum este clinic indicat.

Tabelul 2 Modificarea si controlul dozelor – Neutropenie

 Grad 1 sau 2*(NAN1000/mm3 - ≤LIVN)Grad 3*(NAN500 - mai putin de 1000/mm3)Grad 3* neutropenie febrila**Grad 4*(NAN mai putin de 500/mm3)
NeutropenieNu este necesaraSe intrerupeSe intrerupeSe intrerupe
 ajustarea dozei.temporartemporartemporar
  administrarea dozeiadministrareaadministrarea
  pana la revenirea ladozei pana ladozei pana la
  gradul ≤2.revenirea larevenirea la
  Se reiagrad ≤2. Se reiagrad ≤2.
  administrarea deadministrareaSe reia
  Kisqali cu aceeasiKisqali si seadministrarea
  valoare a dozeireduce cu 1 nivelKisqali si se
  Daca reaparede dozare.reduce cu 1 nivel
  toxicitatea de de dozare.
  grad 3: se intrerupe  
  temporar  
  administrarea dozei  
  pana la revenirea la  
  gradul ≤2, apoi, se  
  reia administrarea  
  Kisqali si se reduce  
  cu 1 nivel de  
  dozare.  
* Stabilirea gradului se face conform CTCAE Versiunea 4.03 (CTCAE= Common Terminology Criteria for Adverse Events/Criterii terminologice comune pentru reactii adverse)** Neutropenie de grad 3, cu un singur episod de febra mai mare de 38,3°C (sau peste 38°C timp de mai mult de o ora si/sau infectie concomitenta)NAN = numar absolut de neutrofile; LIVN = limita inferioara a valorilor normale

Analizele functiei hepatice (AFH) trebuie efectuate inainte de initierea tratamentului cu Kisqali. Dupa initierea tratamentului, analizele functiei hepatice trebuie efectuate la interval de 2 saptamani pentru primele 2 cicluri, la inceperea fiecaruia dintre cele 4 cicluri ulterioare, apoi, conform indicatiilor clinice. Daca se observa modificari de grad ≥2, se recomanda o monitorizare mai frecventa.

Tabelul 3 Modificarea si controlul dozelor – Toxicitati hepatobiliare

 Grad 1*(mai mare de LSVN – 3 x LSVN)Grad 2*(mai mare de 3 pana la 5 x LNS LSVN)Grad 3*(mai mare de 5 pana la 20 x LSVN)Grad 4* (mai mare de 20 x LSVN)
Cresteri aleNu este necesaraValoare initialaSe intrerupe temporarSe intrerupe
valorilor sericeajustarea dozei.grad mai putin de 2:administrarea dozeidefinitiv
ale AST si/sau Se intrerupe temporarKisqali pana laadministrarea
ALT fata de administrarea dozeirevenirea la gradKisqali.
valoarea pana la revenirea la≤gradul initial, apoi se 
initiala**, fara gradul ≤gradul initial,reia administrarea cu o 
cresterea apoi se reiadoza cu valoare situata 
bilirubinemiei administrarea dela urmatorul nivel mai 
totale peste 2 Kisqali cu aceeasimic de dozare. 
x LSVN valoare a dozei. DacaDaca reapare gradul 3, 
  reapare gradul 2, sese intrerupe definitiv 
  reia administrareaadministrarea Kisqali. 
  Kisqali la urmatorul  
  nivel mai mic de  
  dozare.  
  Valoare initiala  
  grad = 2:  
  Nu se intrerupe  
  administrarea dozei.  
CresteriDaca pacientii prezinta valori serice ale ALT si/sau AST mai mare de 3x LSVN, impreuna cu
combinate alebilirubinemie totala mai mare de 2x LSVN, indiferent de gradul initial, se intrerupe definitiv
valorilor sericeadministrarea Kisqali.
ale AST si/sau 
ALT, cu 
cresterea 
bilirubinemiei 
totale, in 
absenta 
colestazei 
* Stabilirea gradului se face conform CTCAE Versiunea 4.03 (CTCAE= Common Terminology Criteria for Adverse Events)** Valoare initiala = valoare de dinaintea administrarii tratamentului LSVN = limita superioara a valorilor normale

Examenul EKG trebuie evaluat inainte de initierea tratamentului cu Kisqali. Dupa initierea tratamentului, examenul EKG trebuie repetat in aproximativ ziua 14 a primului ciclu si la inceperea celui de-al doilea ciclu, apoi, conform indicatiilor clinice. in cazul prelungirii intervalului QTcF in timpul tratamentului, se recomanda o monitorizare mai frecventa a EKG.

Tabelul 4 Modificarea si controlul dozelor – Prelungirea intervalului QT

Examene EKG cu QTcF mai mare de 480 msecurmatorul nivel de dozare mai mic.
Examene EKG cu QTcF mai mare de 500 msecDaca QTcF este mai mare de 500 msec, se intrerupe administrarea Kisqali pana cand QTcF devine mai putin de 481 msec, apoi se reia administrarea Kisqali la urmatorul nivel mai mic de dozare.Daca apare prelungirea intervalului QTcF la o valoare mai mare de500 msec sau o modificare mai mare de 60 msec fata de valoarea initiala, in asociere cu torsada varfurilor sau tahicardie ventriculara polimorfica sausemne/simptome de aritmie severa, se intrerupe definitiv administrarea Kisqali.

Administrarea dozei trebuie intrerupta temporar.
Daca intrevalul QTcF revine la mai putin de 481 msec, se reia tratamentul la nivelul de dozare imediat inferior.
Daca QTcF ≥481 msec reapare, se intrerupe administrarea dozei pana cand QTcF revine la mai putin de 481 msec, apoi se reia administrarea Kisqali la
Tabelul 5 Modificarea si controlul dozelor – BPI/pneumonita

 Grad 1* (asimptomatic)Grad 2*(simptomatic)Grad 3 sau 4*(sever)
BPI/pneumonitaNu este necesara ajustarea dozei. Se initiaza tratament medical adecvat si se monitorizeaza conform indicatiilor clinice.Se intrerupe temporar administrarea dozei pana la revenirea la grad ≤1, apoi se reia Kisqali la nivelul de doza imediat inferior**.Se intrerupe definitiv administrarea Kisqali.
*Stabilirea gradului se face conform CTCAE Versiunea 4.03 (CTCAE = Common Terminology Criteria for Adverse Events)**Trebuie efectuata o evaluare individualizata beneficii-riscuri cand se are in vedere reluarea administrarii KisqaliBPI = boala pulmonara interstitiala
Tabelul 6 Modificarea si controlul dozelor – Alte toxicitati*
Alte toxicitatiGrad 1 sau 2**Grad 3**Grad 4**
 Nu este necesaraSe intrerupe temporarSe intrerupe definitiv
 ajustarea dozei. Seadministrarea dozeiadministrarea Kisqali.
 initiaza tratamentpana la revenirea la 
 medical adecvat si segrad ≤1, apoi se reia 
 monitorizeaza conformKisqali cu aceeasi 
 indicatiilor clinice.valoare a dozei. 
  Daca reapare gradul 3, 
  se reia administrarea 
  Kisqali la urmatorul 
  nivel mai mic de 
  dozare. 
* Exclusiv neutropenie, hepatotoxicitate, prelungire a intervalului QT si BPI/pneumonita.** Stabilirea gradului se face conform CTCAE Versiunea 4.03 (CTCAE = Common Terminology Criteria for Adverse Events)

A se vedea RCP privind administrarea concomitenta cu un inhibitor de aromataza, fulvestrant sau un agonist LHRH pentru recomandari privind modificarea dozei si alte informatii relevante de siguranta in cazul aparitiei toxicitatii.

Modificarea dozei pentru utilizarea Kisqali concomitent cu inhibitori potenti ai CYP3A4

Trebuie evitata utilizarea concomitenta cu inhibitori potenti ai CYP3A4. Trebuie avut in vedere un tratament concomitent alternativ, cu un medicament cu un potential mai mic de a inhiba CYP3A4. Daca pacientelor trebuie sa li se administreze un inhibitor potent al CYP3A concomitent cu ribociclib, doza de Kisqali trebuie redusa la 400 mg o data pe zi (vezi pct. 4.5).

La pacientele carora li s-a redus doza la 400 mg ribociclib zilnic si la care nu poate fi evitata initierea administrarii concomitente a unui inhibitor potent al CYP3A4, doza trebuie redusa in continuare pana la 200 mg.

La pacientele carora li s-a redus doza la 200 mg ribociclib si la care nu poate fi evitata initierea administrarii concomitente a unui inhibitor potent al CYP3A4, tratamentul cu Kisqali trebuie intrerupt.

Date fiind diferentele dintre paciente, este posibil ca ajustarile dozei recomandate sa nu fie optime la toate pacientele, prin urmare, se recomanda monitorizarea atenta a semnelor de toxicitate. Daca se intrerupe administrarea inhibitorului potent, trebuie modificata doza de Kisqali la doza utilizata anterior initierii terapiei concomitente cu inhibitorul potent al CYP3A4 dupa o perioada egala cu minimum 5 timpi de injumatatire plasmatica ai inhibitorului potent al CYP3A4 (vezi pct. 4.4, 4.5 si 5.2).

Grupe speciale de pacienti Insuficienta renala

Nu este necesara ajustarea dozei la pacientele cu insuficienta renala usoara pana la moderata. La pacientii cu insuficienta renala severa se recomanda o doza initiala de 200 mg. Kisqali nu a fost studiat la pacienti cu cancer mamar cu insuficienta renala severa (vezi pct. 4.4, 5.1 si 5.2).

Insuficienta hepatica

Nu este necesara ajustarea dozei la pacientele cu insuficienta hepatica usoara (clasa A Child-Pugh). Pacientele cu insuficienta hepatica moderata (clasa B Child-Pugh) si severa (clasa C Child-Pugh) pot prezenta o expunere crescuta (de mai putin de 2 ori) la ribociclib. Se recomanda administrarea dozei initiale de Kisqali 400 mg, o data pe zi (vezi pct. 5.2).

Copii si adolescenti

Siguranta si eficacitatea Kisqali la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.

Varstnici

Nu este necesara ajustarea dozelor la pacientele cu varsta peste 65 ani (vezi pct. 5.2). Mod de administrare

Kisqali trebuie administrat pe cale orala, o data pe zi, cu sau fara alimente. Comprimatele trebuie inghitite intregi si nu trebuie mestecate, sfaramate sau rupte inainte de a le inghiti. Comprimatele nu trebuie ingerate daca sunt rupte, sfaramate sau nu sunt intacte.
 
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa, arahide, soia sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Atentionari
Boala viscerala critica

Eficacitatea si siguranta ribociclib nu au fost studiate la pacientele cu boala viscerala critica.

Neutropenie

in functie de severitatea neutropeniei, este posibil sa fie necesar ca tratamentul cu Kisqali sa fie intrerupt temporar, redus sau intrerupt definitiv, conform informatiilor din Tabelul 2 (vezi pct. 4.2 si 4.8).

Toxicitate hepatobiliara

Trebuie efectuate analize ale functiei hepatice inainte de initierea tratamentului cu Kisqali. Dupa initierea tratamentului, trebuie monitorizata functia hepatica (vezi pct. 4.2 si 4.8).

in functie de severitatea cresterii valorilor serice ale transaminazelor este posibil sa fie necesar ca tratamentul cu Kisqali sa fie intrerupt temporar, redus sau intrerupt definitiv, conform informatiilor din Tabelul 3 (vezi pct. 4.2 si 4.8). Nu au fost stabilite recomandari pentru pacientele care prezinta valori serice crescute ale AST/ALT gradul ≥3 la momentul initial.

Prelungirea intervalului QT

in studiul E2301 (MONALEESA-7), a fost observata o crestere a intervalului QTcF mai mare de 60 msec fata de valoarea initiala la 14/87 (16,1%) paciente care au administrat Kisqali plus tamoxifen si la 18/245 (7,3%) paciente care au administrat Kisqali plus un inhibitor de aromataza nesteroidian (IANS). Nu se recomanda administrarea Kisqali in asociere cu tamoxifen (vezi pct. 4.8 si 5.1).

EKG trebuie evaluata inainte de initierea tratamentului. Tratamentul cu Kisqali trebuie initiat numai la pacientele cu valori QTcF mai mici de 450 msec. Examenul EKG trebuie repetat la aproximativ ziua 14 din primul ciclu si la inceputul celui de-al doilea ciclu, apoi, conform indicatiilor clinice (vezi pct. 4.2 si 4.8).

Trebuie efectuata o monitorizare adecvata a electrolitilor serici (inclusiv potasiu, calciu, fosfor si magneziu) inainte de initierea tratamentului, la inceputul primelor 6 cicluri si, apoi, conform indicatiilor clinice. Orice modificare trebuie corectata inainte de initierea tratamentului cu Kisqali si in timpul acestuia.

Utilizarea Kisqali trebuie evitata la pacientele diagnosticate cu prelungire a intervalului QTc sau care prezinta un risc semnificativ de aparitie a prelungirii intervalului QTc. Aceasta categorie include pacientele:

cu sindromul intervalului QT prelungit;
cu boala cardiaca necontrolata sau semnificativa, inclusiv infarct miocardic recent, insuficienta cardiaca congestiva, angina pectorala instabila si bradiaritmii;
cu valori anormale ale electrolitilor.
Trebuie evitata utilizarea Kisqali concomitent cu medicamente cunoscute a prelungi intervalul QTc si/sau inhibitori potenti CYP3A4, deoarece aceasta poate duce la prelungirea semnificativa din punct de vedere clinic a intervalului QTcF (vezi pct. 4.2, 4.5 si 5.1). Daca tratamentul cu un inhibitor potent CYP3A4 nu poate fi evitat, doza trebuie redusa la 400 mg o data pe zi (vezi pct. 4.2 si 4.5).

in functie de prelungirea observata a intervalului QT in timpul tratamentului, poate fi necesar ca tratamentul cu Kisqali sa fie intrerupt temporar, redus sau intrerupt definitiv, conform informatiilor din Tabelul 4 (vezi pct. 4.2, 4.8 si 5.2).

Reactii cutanate severe

La administrarea tratamentului cu Kisqali a fost raportata necroliza epidermica toxica (NET). Daca apar semne si simptome care sugereaza reactii cutanate severe (de exemplu, eruptii cutanate generalizate progresive, deseori insotite de vezicule sau leziuni la nivelul mucoaselor), administrarea Kisqali trebuie intrerupta imediat.

Boala pulmonara intestitiala/pneumonita

BPI/pneumonita a fost raportata in asociere cu inhibitori CDK4/6, inclusiv Kisqali. in studiile clinice de faza 3 (MONALEESA-2 [A2301], MONALEESA-7 [E2301-NSAI] si MONALEESA-3 [F2301]),

BPI (orice grad 0,3%, inclusiv 0,1% grad 3) a fost raportata in grupul tratat cu Kisqali, fara cazuri in grupul tratat cu placebo. Pneumonita (orice grad 0,6%, fata de 0,4%) a fost raportata in grupul in care s-a administrat Kisqali, respectiv placebo, fara reactii de gradul 3 sau 4 in oricare dintre bratele de tratament.

in functie de severitatea BPI/pneumonitei, care poate fi letala, Kisqali poate necesita intreruperea administrarii dozei, reducerea sau oprirea definitiva a acesteia, conform Tabelului 5 (vezi pct. 4.2).

Pacientii trebuie monitorizati pentru a se identifica simptome pulmonare care sa indice BPI/pneumonita, care pot include hipoxie, tuse si dispnee, si modificarile dozelor trebuie efectuate conform Tabelului 5 (vezi pct. 4.2).

Cresterea creatininemiei

Ribociclib poate determina cresterea valorilor creatininemiei, fiind un inhibitor al transportorilor renali transportorul 2 de cationi organici (OCT2) si proteina 1 de eflux multimedicament si toxine (MATE1), care sunt implicate in secretia activa a creatininei in tubulii proximali (vezi pct. 4.5). in cazul cresterii creatininemiei in timpul tratamentului, se recomanda efectuarea unei evaluari ulterioare a functiei renale pentru a se exclude insuficienta renala.

Substraturi ale CYP3A4

Ribociclib este un inhibitor potent al CYP3A4 la doza de 600 mg si un inhibitor moderat al CYP3A4 la doza de 400 mg. Astfel, ribociclib poate interactiona cu medicamente care sunt metabolizate prin intermediul CYP3A4, ceea ce poate duce la concentratii plasmatice crescute ale substraturilor CYP3A4 (vezi pct. 4.5). Se recomanda precautie in cazul utilizarii concomitente a substraturilor sensibile CYP3A4, cu indice terapeutic ingust, si trebuie consultat RCP-ul celuilalt medicament, pentru recomandari privind administrarea concomitenta cu inhibitori CYP3A4.

Insuficienta renala

Se estimeaza ca o doza recomandata initiala de 200 mg la pacienti cu insuficienta renala severa va determina o expunere cu 45% mai mica decat doza standard la pacienti cu functie renala normala. Eficacitatea pentru aceasta doza initiala nu a fost studiata. Trebuie procedat cu precautie la pacientii cu insuficienta renala severa, cu monitorizarea atenta a semnelor de toxicitate (vezi pct. 4.2).

Femei la varsta fertila

Trebuie sa se recomande femeilor la varsta fertila sa utilizeze o metoda eficace de contraceptie in timp ce administreaza Kisqali si timp de minimum 21 zile de la ultima doza (vezi pct. 4.6).

Lecitina din soia

Kisqali contine lecitina din soia. Pacientele cu hipersensibilitate la arahide sau soia nu trebuie sa utilizeze Kisqali (vezi pct. 4.3).
Interactiuni
Substante care pot creste concentratiile plasmatice ale ribociclib

Ribociclib este metabolizat, in principal, de CYP3A4. Prin urmare, medicamentele care pot influenta activitatea enzimei CYP3A4 pot modifica farmacocinetica ribociclib. Administrarea concomitenta a inhibitorului potent al CYP3A4 ritonavir (100 mg de doua ori pe zi, timp de 14 zile), cu o doza unica

de 400 mg de ribociclib, a crescut expunerea la ribociclib (ASCinf) si concentratia maxima (Cmax) la subiecti sanatosi de 3,2, respectiv 1,7 ori, comparativ cu o doza unica de 400 mg de ribociclib, administrata in monoterapie. Cmax si ASClast pentru LEQ803 (un metabolit major al ribociclib a reprezentat mai putin de 10% din expunerea la substanta-mama) au scazut cu 96%, respectiv 98%.

Trebuie evitata utilizarea concomitenta a inhibitorilor potenti ai CYP3A4, inclusiv si nu numai urmatoarele: claritromicina, indinavir, itraconazol, ketoconazol, lopinavir, ritonavir, nefazodona, nelfinavir, posaconazol, saquinavir, telaprevir, telitromicina, verapamil si voriconazol (vezi pct. 4.4). Trebuie avuta in vedere administrarea concomitenta a altor medicamente cu un potential mai mic de inhibare a CYP3A4. Pacientele trebuie monitorizate pentru identificarea reactiilor adverse asociate ribociclib (vezi pct. 4.2, 4.4 si 5.2).

in cazul in care administrarea concomitenta a Kisqali cu un inhibitor potent al CYP3A4 nu poate fi evitata, doza de Kisqali trebuie redusa conform informatiilor de la pct. 4.2. Totusi, nu exista date clinice privind aceste ajustari ale dozei. Date fiind diferentele dintre paciente, este posibil ca ajustarea dozei recomandate sa nu fie optima la toate pacientele, prin urmare, se recomanda monitorizarea atenta a reactiilor adverse asociate ribociclib. in cazul toxicitatii induse de ribociclib, doza trebuie modificata sau tratamentul trebuie intrerupt pana la disparitia toxicitatii (vezi pct. 4.2 si 5.2). Daca se intrerupe definitiv administrarea inhibitorului potent, dupa trecerea unei perioade corespunzatoare de minimum 5 timpi de injumatatire plasmatica ai inhibitorului CYP3A4 (a se vedea RCP privind inhibitorul CYP3A4 in cauza), trebuie reluata administrarea dozei de Kisqali utilizate anterior initierii terapiei concomitente cu inhibitorul potent CYP3A4.

Simularile farmacocinetice fiziologice au sugerat faptul ca, in cazul utilizarii unei doze de 600 mg de ribociclib, administrarea concomitenta a unui inhibitor moderat al CYP3A4 (eritromicina) poate creste Cmax si ASC ale ribociclib la starea de echilibru, de 1,2, respectiv 1,3 ori. La pacientele carora li s-a redus doza de ribociclib la 400 mg o data pe zi, s-a estimat faptul ca Cmax si ASC la starea de echilibru au crescut de 1,4, respectiv 2,1 ori. in cazul utilizarii unei doze de 200 mg o data pe zi s-a anticipat a fi o crestere de 1,7, respectiv 2,8 ori. Nu sunt necesare ajustari ale dozei de ribociclib la initierea tratamentului concomitent cu inhibitori slabi sau moderati ai CYP3A4. Totusi, se recomanda monitorizarea reactiilor adverse asociate cu ribociclib.

Pacientelor li se recomanda sa evite consumul grepfruit sau suc de grepfruit. Acestea sunt cunoscute a inhiba enzimele citocromului CYP3A4 si pot creste expunerea la ribociclib.

Substante care pot scadea concentratiile plasmatice ale ribociclib

Administrarea concomitenta a inductorului potent al CYP3A4 - rifampicina (600 mg zilnic, timp de 14 zile) cu o doza unica de ribociclib 600 mg a scazut ASCinf si Cmax ale ribociclib cu 89%, respectiv 81%, comparativ cu o doza unica de 600 mg de ribociclib administrata in monoterapie la subiecti sanatosi. LEQ803 Cmax a crescut de 1,7 ori si ASCinf a scazut cu 27%. Utilizarea concomitenta a inductorilor potenti ai CYP3A4 poate, prin urmare, sa determine scaderea expunerii si, in consecinta, un risc de ineficacitate. Trebuie evitata utilizarea concomitenta a inductorilor potenti ai CYP3A4, inclusiv si nu numai fenitoina, rifampicina, carbamazepina si sunatoare (Hypericum perforatum).

Trebuie avuta in vedere administrarea concomitenta a altui medicament, care nu are sau are un potential minim de a induce CYP3A4.

Nu a fost studiat efectul administrarii concomitente a unui inductor moderat al CYP3A4 asupra expunerii la ribociclib. Simularile farmacocinetice fiziologice sugereaza faptul ca administrarea concomitenta a unui inductor moderat al CYP3A4 (efavirenz) poate scadea Cmax si ASC ale ribociclib, la starea de echilibru, cu 51%, respectiv 70%. Prin urmare, utilizarea concomitenta a inductorilor moderati ai CYP3A4 poate sa determine o expunere scazuta si, deci, un risc de scadere a eficacitatii, mai ales la pacientele tratate cu ribociclib in doze de 400 mg sau 200 mg o data pe zi.

Substante ale caror concentratii plasmatice pot fi modificate de Kisqali

Ribociclib este un inhibitor moderat pana la potent al CYP3A4 si poate interactiona cu substraturi care sunt metabolizate prin intermediul CYP3A4, ceea ce poate duce la concentratii plasmatice crescute ale medicamentului administrat concomitent.

Administrarea concomitenta a midazolam (substrat CYP3A4) cu doze repetate de Kisqali (400 mg) a crescut expunerea la midazolam cu 280% (3,80 ori) la subiectii sanatosi, comparativ cu administrarea midazolam in monoterapie. Simularile care au utilizat modele farmacocinetice fiziologice au sugerat faptul ca se anticipeaza ca Kisqali, administrat la o doza relevanta din punct de vedere clinic de 600 mg, va creste ASC a midazolamului de 5,2 ori. Prin urmare, in general, cand ribociclib este administrat concomitent cu alte medicamente, trebuie consultat RCP al celuilalt medicament, pentru recomandari privind administrarea concomitenta cu inhibitori ai CYP3A4. Se recomanda precautie in cazul utilizarii concomitente cu substraturi CYP3A4 sensibile, cu un indice terapeutic ingust (vezi pct. 4.4). in cazul administrarii concomitente cu un substrat sensibil CYP3A4 cu un indice terapeutic mic, inclusiv si nu numai alfentanil, ciclosporina, everolimus, fentanil, sirolimus si tacrolimus, poate fi necesara o scadere a dozei acestor medicamente, deoarece ribociclib poate creste expunerea la acestea.

Trebuie evitata administrarea concomitenta a ribociclib in doza de 600 mg cu urmatoarele substraturi CYP3A4: alfuzosin, amiodarona, cisaprida, pimozida, chinidina, ergotamina, dihidroergotamina, quetiapina, lovastatina, simvastatina, sildenafil, midazolam, triazolam.

Administrarea concomitenta a cafeinei (substrat CYP1A2) cu doze repetate de Kisqali (400 mg) a crescut expunerea la cafeina cu 20% (1,20 ori) la subiectii sanatosi, comparativ cu administrarea cafeinei in monoterapie. La o doza relevanta din punct de vedere clinic de 600 mg, simularile care au utilizat modele PBPK au anticipat numai efecte inhibitorii slabe ale ribociclib asupra substraturilor CYP1A2 (crestere mai putin de 2 ori a ASC).

Datele in vitro indica faptul ca Kisqali nu are potentialul de a induce enzimele UGT sau enzimele CYP, si anume CYP2B6, CYP2C9, CYP2C19 si CYP3A4 prin intermediul CAR sau PXR. Prin urmare, este improbabil ca Kisqali sa influenteze substraturile acestor enzime.

Substante care sunt substraturi ale transportorilor

Evaluarile in vitro au indicat faptul ca ribociclib are potentialul de a inhiba activitatea transportorilor P-gp, BCRP, OATP1B1/1B3, OCT1, OCT2, MATE1 si BSEP. Se recomanda precautie si monitorizarea toxicitatii in timpul tratamentului concomitent cu substraturi sensibile ale acestor transportori, cu indice terapeutic ingust, inclusiv si nu numai digoxin, pitavastatina, pravastatina, rosuvastatina si metformin.

Interactiuni intre medicamente si alimente

Kisqali poate fi administrat cu sau fara alimente (vezi pct. 4.2 si 5.2). Medicamente care cresc pH-ul gastric

Ribociclib prezinta un grad crescut de solubilitate la pH de 4,5 sau mai mic si in medii biorelevante (la pH 5,0 si 6,5). Administrarea concomitenta a ribociclib cu medicamente care cresc pH-ul gastric nu a fost evaluata intr-un studiu clinic; totusi, nu a fost observata modificarea absorbtiei ribociclib in analiza farmacocinetica populationala si analize de farmacocinetica necompartamentale.

Interactiune medicament-medicament intre ribociclib si letrozol

Datele dintr-un studiu clinic efectuat la pacientele cu cancer mamar si analiza farmacocinetica populationala nu au indicat nicio interactiune intre ribociclib si letrozol dupa administrarea concomitenta a acestor medicamente.

Interactiuni medicamentoase intre ribociclib si anastrozol

Datele dintr-un studiu clinic la paciente cu cancer mamar nu au indicat o interactiune medicamentoasa relevanta clinic intre ribociclib si anastrozol dupa administrarea concomitenta a acestor medicamente.

Interactiuni medicamentoase intre ribociclib si fulvestrant

Datele dintr-un studiu clinic la paciente cu cancer mamar nu au indicat efecte clinic relevante ale fulvestrant asupra expunerii la ribociclib dupa administrarea concomitenta a acestor medicamente.

Interactiuni medicamentoase intre ribociclib si tamoxifen

Datele dintr-un studiu clinic la paciente cu cancer mamar au indicat faptul ca expunerea la tamoxifen a crescut de aproximativ 2 ori dupa administrarea concomitenta a ribociclib si tamoxifen.

Interactiuni medicamentoase intre ribociclib si contraceptive orale

Nu au fost efectuate studii privind interactiunile medicamentoase intre ribociclib si contraceptive orale (vezi pct. 4.6).

Interactiuni anticipate

Medicamente antiaritmice si alte medicamente care pot prelungi intervalul QT

Trebuie evitata administrarea concomitenta a Kisqali cu medicamente cu un potential cunoscut de a prelungi intervalul QT, cum sunt medicamente antiaritmice (inclusiv si nu numai amiodarona, disopiramida, procainamida, chinidina si sotalol), si alte medicamente care sunt cunoscute a prelungi intervalul QT (inclusiv si nu numai clorochina, halofantrin, claritromicina, ciprofloxacina, levofloxacina, azitromicina, haloperidol, metadona, moxifloxacina, bepridil, pimozida si ondansetron administrat intravenos) (vezi pct. 4.4). De asemenea, nu se recomanda administrarea Kisqali in asociere cu tamoxifen (vezi pct. 4.1, 4.4 si 5.1).
Sarcina
Femeile aflate la varsta fertila/Contraceptie

Existenta sarcinii trebuie verificata inainte de inceperea tratamentului cu Kisqali.

Femeile aflate la varsta fertila care administreaza Kisqali trebuie sa utilizeze metode contraceptive eficace (de exemplu, contraceptie de tip dubla bariera) pe durata terapiei si timp de minimum 21 zile de la intreruperea tratamentului cu Kisqali.

Sarcina

Nu exista studii adecvate si bine controlate la femeile gravide. Pe baza datelor la animale, atunci cand este administrat la o femeie gravida, ribociclib poate afecta negativ fatul (vezi pct. 5.3). Nu se recomanda utilizarea Kisqali in timpul sarcinii si la femeile aflate la varsta fertila care nu utilizeaza metode contraceptive.

Alaptarea

Nu se cunoaste daca ribociclib este prezent in laptele matern. Nu exista date privind efectele ribociclib asupra sugarului sau efectele ribociclib asupra secretiei de lapte. La sobolan, ribociclib si metabolitii sai trec in laptele matern. Pacientele care administreaza Kisqali nu trebuie sa alapteze timp de minimum 21 zile de la ultima doza.

Fertilitatea

Nu exista date clinice disponibile privind efectele ribociclib asupra fertilitatii. Pe baza studiilor la animale, ribociclib poate afecta fertilitatea la barbatii cu potential fertil (vezi pct. 5.3).
Condus auto
Kisqali poate avea o influenta mica asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacientelor trebuie sa li se recomande sa procedeze cu precautie cand conduc vehicule sau folosesc utilaje in cazul in care prezinta fatigabilitate, ameteli sau vertij in timpul tratamentului cu Kisqali (vezi pct. 4.8).
Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta

Cele mai frecvente reactii adverse (RA) (raportate cu o frecventa de ≥20%) in datele centralizate pentru care frecventa pentru Kisqali plus orice asociere depaseste frecventa pentru placebo plus orice asociere au fost neutropenie, infectii, greata, fatigabilitate, diaree, leucopenie, varsaturi, cefalee, constipatie, alopecie, tuse, eruptii cutanate tranzitorii, dorsalgie, anemie si valori anormale ale analizelor functiei hepatice.

Cele mai frecvente RA de gradele 3/4 (raportate la o frecventa de mai mare de 2%) in datele centralizate pentru care frecventa Kisqali plus orice asociere depaseste frecventa pentru placebo plus orice asociere au fost neutropenie, leucopenie, valori anormale ale analizelor functiei hepatice, limfopenie, infectii, dorsalgie, anemie, fatigabilitate, hipofosfatemie si varsaturi.

Scaderea dozei cauzata de reactiile adverse, indiferent de cauzalitate, a fost efectuata la 39,5% dintre pacientele carora li s-a administrat Kisqali in studii clinice de faza 3, indiferent de asociere, si intreruperea definitiva a fost raportata la 8,7% dintre paciente care au administrat Kisqali si orice asociere in studiile clinice de faza 3.

Lista sub forma de tabel a reactiilor adverse

Evaluarea generala a sigurantei Kisqali se bazeaza pe baza de date centralizate de la 1065 paciente care au administrat Kisqali in asociere cu terapie hormonala (N=582 in asociere cu un inhibitor de aromataza si N=483 in asociere cu fulvestrant) si care au fost incluse in studii randomizate, de tip dublu-orb, controlate cu placebo, de faza 3 (MONALEESA-2, MONALEESA-7 subgrupul IANS si MONALEESA-3), in cancer mamar in stadiu avansat sau metastatic, cu RH pozitivi si fara HER2. Dupa punerea pe piata au fost identificate si alte reactii adverse.

Durata mediana de expunere la tratamentul studiat in datele centralizate provenite din studiile de faza 3 a fost de 19,2 luni, cu 61,7% paciente expuse la ≥12 luni.

Reactiile adverse din studiile clinice de faza 3 (Tabelul 7) sunt enumerate in functie de baza de date MedDRA pe aparate, sisteme si organe. in cadrul fiecarei categorii de aparate, sisteme si organe, reactiile adverse sunt clasificate in functie de frecventa, cu cele mai frecvente reactii mentionate mai intai. in cadrul fiecarei categorii de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii. in plus, categoria de frecventa corespunzatoare fiecarei reactii adverse se bazeaza pe urmatoarea conventie (CIOMS III): foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 si mai putin de 1/10); mai putin frecvente (≥1/1000 si mai putin de 1/100); rare (≥1/10000 si mai putin de 1/1000); foarte rare (mai putin de 1/10000); si cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

Tabelul 7 Reactii adverse observate in trei studii clinice de faza 3 si in timpul experientei de dupa punerea pe piata

Reactie adversaFrecventa
Infectii si infestari
Infectii1Foarte frecvente
Tulburari hematologice si limfatice
Neutropenie, leucopenie, anemie, limfopenie Trombocitopenie, neutropenie febrilaFoarte frecvente Frecvente
Tulburari metabolice si de nutritie
Apetit alimentar scazutHipocalcemie, hipokaliemie, hipofosfatemieFoarte frecvente Frecvente
Tulburari ale sistemului nervos
Cefalee, ameteli VertijFoarte frecvente Frecvente
Tulburari oculare
Hiperlacrimatie, xeroftalmieFrecvente
Tulburari cardiace
SincopaFrecvente
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Dispnee, tuseFoarte frecvente
Tulburari gastro-intestinale
Greata, diaree, varsaturi, constipatie, durere abdominala2, stomatita, dispepsieDisgeuzieFoarte frecvente Frecvente
Tulburari hepatobiliare
Hepatotoxicitate3Frecvente
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Alopecie, eruptie cutanata tranzitorie4, prurit Xerodermie, eritem, vitiligoNecroliza epidermica toxica (NET)*Foarte frecvente FrecventeCu frecventa necunoscuta
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
DorsalgieFoarte frecvente
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Fatigabilitate, edem periferic, febra cu valori mari, astenie Durere orofaringiana, xerostomieFoarte frecvente Frecvente
Investigatii diagnostice
Valori anormale ale analizelor functiei hepatice5Creatininemie crescuta, interval QT prelungit pe electrocardiogramaFoarte frecvente Frecvente
1 Infectii: infectii ale cailor urinare, infectii ale cailor respiratorii, gastroenterita, sepsis (mai putin de 1%).2 Durere abdominala: durere abdominala, durere in partea superioara a abdomenului.3 Hepatotoxicitate: citoliza hepatica, afectare hepatocelulara, afectare hepatica indusa de medicament (mai putin de 1%), hepatotoxicitate, insuficienta hepatica, hepatita autoimuna (caz unic). 4 Eruptii cutanate tranzitorii: eruptii cutanate tranzitorii, eruptii cutanate tranzitorii maculo- papulare, eruptii cutanate pruriginoase.5 Valori anormale ale analizelor functiei hepatice: valori serice crescute ale ALT, valori serice crescute ale AST, bilirubinemie crescuta.* Reactii adverse raportate pe durata experientei de dupa punerea pe piata. Acestea sunt derivate din raportari spontane pentru care nu este intotdeauna posibil sa se stabileasca cu preciziefrecventa sau o relatie cauzala cu expunerea la medicament.

Descrierea anumitor reactii adverse

Neutropenie

Neutropenia a fost reactia adversa cel mai frecvent raportata (75,4%). O scadere a numarului de neutrofile de gradul 3 sau 4 (pe baza datelor de laborator) a fost raportata la 62,0% dintre pacientele carora li s-au administrat Kisqali plus orice asociere in studii de faza 3.

La pacientele cu neutropenie de grad 2, 3 sau 4, timpul median pana la debut a fost de 17 zile pentru pacientele care au prezentat un eveniment. Timpul median pana la revenirea de la gradul ≥3 (pana la normalizare sau grad mai putin de 3) a fost de 12 zile in bratele de tratament in care s-a administrat Kisqali plus orice asociere, urmat de intreruperea temporara a tratamentului si/sau reducerea dozei si/sau intreruperea definitiva a tratamentului. Neutropenia febrila a fost raportata la aproximativ 1,7% dintre pacientele expuse la Kisqali in studii de faza 3. Pacientele trebuie instruite sa raporteze orice febra, in mod prompt.

in functie de gravitate, neutropenia a fost controlata prin monitorizare de laborator, intreruperea temporara a administrarii dozelor si/sau modificarea dozelor. intreruperea definitiva a tratamentului cauzata de neutropenie a fost scazuta (0,8%) (vezi pct. 4.2 si 4.4).

Toxicitate hepatobiliara

in studii clinice de faza 3, evenimentele de toxicitate hepatobiliara au aparut la un procent mai mare de paciente din bratele in care s-a administrat Kisqali plus orice asociere, comparativ cu bratul in care s-a administrat placebo plus orice asociere (27,3% fata de 19,6%), cu mai multe reactii adverse de

grad 3/4 raportate la pacientele tratate cu Kisqali plus orice asociere (13,2% fata de 6,1%). Au fost observate cresteri ale valorilor serice ale transaminazelor. Cresterile de gradul 3 sau 4 ale valorilor serice ale ALT (11,2% fata de 1,7%) si ale valorilor serice ale AST (7,8% fata de 2,1%) au fost raportate in bratele de tratament in care s-au administrat Kisqali si placebo. Cresterile concomitente ale valorilor serice ale ALT sau AST mai mari de trei ori limita superioara a valorilor normale si bilirubinemie totala de doua ori mai mare decat limita superioara a valorilor normale, cu valori normale ale fosfatazei alcaline, in absenta colestazei, au aparut la 6 paciente (4 paciente in

Studiul A2301 [MONALEESA-2], ale caror valori au revenit la normal in 154 zile si 2 paciente din Studiul F2301 [MONALEESA-3], ale caror valori au revenit la normal in 121, respectiv 532 zile, dupa intreruperea definitiva a Kisqali). Nu au existat astfel de cazuri raportate in Studiul E2301 (MONALEESA-7).

intreruperi si/sau modificari ale dozelor cauzate de evenimentele de toxicitate hepatotobiliara au fost raportate la 12,3% dintre pacientele tratate cu Kisqali plus orice asociere, in principal, din cauza valorilor serice crescute ale ALT (7,9%) si/sau valorilor serice crescute ale AST (7,3%). intreruperea definitiva a tratamentului cu Kisqali plus orice asociere din cauza valorilor anormale ale functiei hepatice sau hepatotoxicitatii au aparut la 2,4%, respectiv 0,3% dintre paciente (vezi pct. 4.2 si 4.4).

in studiile clinice de faza 3, 70,9% (90/127) de evenimente de grad 3 sau 4 de crestere a valorilor serice ale ALT sau AST au avut loc in primele 6 luni de tratament. in randul pacientelor care au prezentat cresteri de grad 3 sau 4 ale valorilor serice ale ALT/AST, timpul median pana la debut a fost de 92 zile pentru bratele de tratament Kisqali plus orice asociere. Timpul median pana la revenire (la normalizare sau grad ≤2) a fost de 21 zile in bratele in care s-a administrat Kisqali plus orice asociere.

Prelungirea intervalului QT

in studiul E2301 (MONALEESA-7), cresterea medie observata a QTcF fata de valoarea initiala a fost de aproximativ cu 10 msec mai mare in subgrupul in care s-a administrat tamoxifen plus placebo comparativ cu subgrupul in care s-a administrat IANS plus placebo, sugerand faptul ca tamoxifen in monoterapie a avut un efect de prelungire a intervalului QTcF care poate contribui la valorile QTcF observate in grupul in care s-a administrat Kisqali plus tamoxifen. in bratul in care s-a administrat placebo, a avut loc o crestere a intervalului QTcF de mai mare de 60 msec fata de valoarea initiala la 6/90 (6,7%) paciente care au administrat tamoxifen si la niciuna dintre pacientele care au administrat un IANS (vezi pct. 5.2). A fost observata o crestere a intervalului QTcF de mai mare de 60 msec fata de valoarea initiala la 14/87 (16,1%) paciente care au administrat Kisqali plus tamoxifen si la 18/245 (7,3%) paciente care au administrat Kisqali plus un IANS. Nu se recomanda administrarea Kisqali in asociere cu tamoxifen (vezi pct. 5.1).

in studiile clinice de faza 3, 9,3% dintre pacientele din bratele de tratament in care s-a administrat Kisqali plus un inhibitor de aromataza sau fulvestrant si 3,5% dintre pacientele din bratele de tratament in care s-a administrat placebo plus un inhibitor de aromataza sau fulvestrant au prezentat minimum un eveniment de prelungire a intervalului QT (inclusiv prelungirea intervalului QT evidentiata pe EKG si sincopa). Revizuirea datelor EKG (media valorilor triple) a evidentiat faptul ca 15 paciente (1,4%) a prezentat o valoare QTcF mai mare de 500 msec post-momentul initial si 61 paciente (5,8%) au prezentat o crestere mai mare de 60 msec fata de valoarea initiala a intervalelor QTcF. Nu au existat cazuri raportate de torsada varfurilor. intreruperi/ajustari ale dozelor au fost raportate la 2,9% dintre pacientele tratate cu Kisqali plus un inhibitor de aromataza sau fulvestrant, din cauza intervalului QT prelungit pe electrocardiograma si sincopa.

Analiza a datelor EKG a evidentiat 55 paciente (5,2%) si 12 paciente (1,5%) cu minimum un interval QTcF mai mare de 480 msec post-valoarea initiala pentru bratele de tratament Kisqali plus un inhibitor de aromataza sau fulvestrant, respectiv bratele de tratament in care s-a administrat placebo plus un inhibitor de aromataza sau fulvestrant. in randul pacientelor care au prezentat o prelungire a intervalului QTcF mai mare de 480 msec, timpul median pana la debut a fost de 15 zile indiferent de asociere, iar aceste modificari au fost reversible la intreruperea si/sau reducerea dozelor (vezi pct. 4.2, 4.4 si 5.2).

Pacienti cu insuficienta renala

in trei studii pivot, au fost tratati cu ribociclib 341 pacienti cu insuficienta renala usoara si 97 pacienti cu insuficienta renala moderata. Nu a fost inrolat niciun pacient cu insuficienta renala severa (vezi pct. 5.1). A existat o corelatie intre gradul insuficientei renale la momentul initial si valorile creatininemiei in timpul tratamentului. Au fost observate incidente usor crescute ale prelungirii intervalului QT si trombocitopeniei la pacientii cu insuficienta renala usoara sau moderata. Pentru recomandari privind monitorizarea si ajustarea dozelor in cazul acestor toxicitati, va rugam sa cititi pct. 4.2. si 4.4.

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, astfel cum este mentionat in Anexa V.
 
Supradozaj
Exista numai o experienta limitata privind cazuri raportate de supradozaj cu Kisqali. in caz de supradozaj, pot aparea simptome precum greata si varsaturi. in plus, poate aparea toxicitate hematologica (de exemplu, neutropenie, trombocitopenie) si o posibila prelungire a intervalului QTc. in toate cazurile de supradozaj, trebuie initiata asistenta generala de sustinere a functiilor vitale.

Proprietati farmacologice
 
Proprietati farmacodinamice
 
Grupa farmacoterapeutica: medicamente antineoplazice, inhibitori de protein-kinaza, codul ATC: L01EF02

Mecanism de actiune

Ribociclib este un inhibitor selectiv al kinazelor ciclin-dependente 4 si 6 (CDK), cu valori ale concentratiei maxime inhibitorii 50% (CI50) de 0,01 (4,3 ng/ml), respectiv 0,039 μM (16,9 ng/ml) in studii biochimice. Aceste kinaze sunt activate la legarea la D-cicline si joaca un rol crucial in caile de semnalizare care duc la progresia si proliferarea celulara. Complexul ciclinei D-CDK4/6 regleaza progresia ciclului celular prin fosforilarea proteinei retinoblastom (pRb).

In vitro, ribociclib a scazut fosforilarea pRb, determinand oprirea in faza G1 a ciclului celular, si a redus proliferarea celulara in liniile celulare ale cancerului mamar. In vivo, tratamentul cu substanta activa unica, ribociclib, a determinat regresia tumorii, care s-a corelat cu inhibarea fosforilarii pRb.

Studiile in vivo pe modele xenogrefe de cancer mamar, cu receptori hormonali pozitivi de estrogen, derivate de la paciente, in cadrul carora s-au utilizat combinatii de ribociclib si antiestrogeni (si anume, letrozol), au demonstrat inhibarea superioara a cresterii tumorii, cu regresie sustinuta a tumorii si intarzierea reluarii cresterii tumorale dupa intreruperea administrarii dozei, comparativ cu administrarea fiecarei substante in monoterapie. Suplimentar, activitatea antitumorala in vivo a ribociclib in asociere cu fulvestrant a fost evaluata la soarece imunocompromis, purtator de xenogrefe de cancer mamar uman ZR751 ER+. Asocierea cu fulvestrant a determinat o inhibare completa a cresterii tumorale.

La testarea intr-o serie de linii celulare de cancer mamar, cu status ER cunoscut, ribociclib s-a dovedit mai eficace in liniile celulare de cancer mamar ER+ decat in cele ER-. in modelele preclinice testate pana in prezent, a fost necesar un pRb intact pentru activitatea ribociclib.

Electrofiziologie cardiaca

Au fost efectuate EKG triple, in serie, dupa administrarea unei doze unice si la starea de echilibru, pentru a evalua efectul ribociclib asupra intervalului QTc, la pacientele cu cancer in stadiu avansat. O analiza farmacocinetica-farmacodinamica a inclus un total de 997 paciente tratate cu ribociclib, cu doze de la 50 la 1200 mg. Analiza a sugerat faptul ca ribociclib determina cresteri ale intervalului QTc in functie de concentratia plasmatica. Modificarea medie estimata a QTcF fata de valoarea initiala pentru 600 mg Kisqali in asociere cu IANS sau fulvestrant a fost de 22,0 msec (Ii 90%: 20,56, 23,44), respectiv 23,7 msec (Ii 90%: 22,31, 25,08), la Cmax medie geometrica observata la starea de echilibru comparativ cu 34,7 msec (Ii 90%: 31,64, 37,78) in asociere cu tamoxifen (vezi pct. 4.4).

Eficacitate si siguranta clinica

Studiul CLEE011A2301 (MONALEESA-2)

Kisqali a fost evaluat intr-un studiu clinic, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, multicentric, de faza 3, in tratarea femeilor cu cancer mamar in stadiu avansat, aflate in post-menopauza, cu receptori hormonali pozitivi si cu HER2 negativ, care nu au utilizat tratament anterior pentru boala in stadiu avansat, in asociere cu letrozol comparativ cu letrozol in monoterapie.

Un total de 668 paciente a fost randomizat in raport de 1:1 pentru a li se administra fie Kisqali 600 mg si letrozol (n=334), fie placebo si letrozol (n=334), cu stratificare in functie de prezenta metastazelor hepatice si/sau pulmonare (Da [n=292 (44%)]) fata de Nu [n=376 (56%)]). Datele demografice si caracteristicile initiale ale bolii au fost echilibrate si comparabile intre bratele de tratament. Kisqali a fost administrat oral, la o doza de 600 mg zilnic, timp de 21 zile consecutive, urmate de 7 zile de pauza, in asociere cu letrozol 2,5 mg o data pe zi, timp de 28 zile. Pacientelor nu li s-a permis sa treaca de la placebo la Kisqali pe durata studiului sau dupa progresia bolii.

Pacientele inrolate in acest studiu au avut o varsta mediana de 62 ani (de la 23 la 91 ani). 44,2% paciente au avut varsta de 65 ani si peste aceasta varsta, incluzand 69 paciente cu varsta peste 75 ani. in functie de rasa, pacientele incluse au fost caucaziene (82,2%), asiatice (7,6%) si apartinand rasei negre (2,5%). Toate pacientele au avut un status de performanta ECOG de 0 sau 1. in bratul de tratament in care s-a administrat Kisqali, la 46,6% dintre paciente se administrase chimioterapie in schema neoadjuvanta sau adjuvanta si la 51,3% dintre paciente se administrase terapie antihormonala in schema neoadjuvanta sau adjuvanta inainte de inrolarea in studiu. La 34,1% dintre paciente nu se administrase anterior o terapie. 22,0% dintre paciente prezentau numai boala la nivel osos si 58,8% dintre paciente prezentau boala la nivel visceral. in cazul pacientelor care au urmat in prealabil tratament (neo)adjuvant cu anastrozol sau letrozol, pentru includere, a fost necesara finalizarea acestui tratament cu minimum 12 luni inainte de randomizarea pentru studiu.

Analiza primara

Criteriul principal de evaluare al studiului a fost atins la analiza intermediara planificata, efectuata dupa observarea a 80% dintre evenimentele tintite de supravietuire fara progresia bolii (SFP), utilizand Criteriile de evaluare a raspunsului in tumorile solide (RECIST v1.1), pe baza evaluarii investigatorului la populatia totala (toate pacientele randomizate), si confirmate de o evaluare radiologica centrala, independenta, in regim orb.

Rezultatele privind eficacitatea au demonstrat o imbunatatire statistic semnificativa a SFP la pacientele carora li s-au administrat Kisqali plus letrozol, comparativ cu pacientele carora li s-au administrat placebo plus letrozol in setul complet de analiza (risc relativ de 0,556, Ii 95%: 0,429, 0,720, valoare p la testul log-rank unilateral stratificat 0,00000329), cu efect semnificativ din punct de vedere clinic al tratamentului.

Status-ul global al starii de sanatate/datele privind calitatea vietii (QoL) nu au evidentiat o diferenta relevanta intre bratul in care s-a administrat Kisqali plus letrozol si bratul in care s-a administrat placebo plus letrozol.

O actualizare a datelor privind eficacitatea (data centralizarii 02 ianuarie 2017) este furnizata in Tabelele 8 si 9.

SFP mediana a fost de 25,3 luni (Ii 95%: 23,0, 30,3) pentru pacientele tratate cu ribociclib plus letrozol şi de 16,0 luni (Ii 95%: 13,4, 18,2) pentru pacientele carora li s-a administrat placebo plus letrozol. S-a estimat ca la 54,7% dintre pacientele carora li s-a administrat ribociclib plus letrozol nu a avut loc progresia bolii la 24 luni, comparativ cu 35,9% dintre pacientele din bratul de tratament in care s-a administrat placebo plus letrozol.

Tabelul 8 MONALEESA-2 - Rezultate privind eficacitatea (SFP) pe baza evaluarii radiologice efectuata de investigator (data centralizarii datelor 02 ianuarie 2017)

 Analiza actualizata
 Kisqali plus letrozol N=334Placebo plus letrozol N=334
Supravietuirea fara progresie a bolii
SFP mediana [luni] (Ii 95%)25,3 (23,0-30,3)16,0 (13,4-18,2)
Risc relativ (Ii 95%)0,568 (0,457-0,704)
valoare pa9,63×10-8
Ii=interval de incredere; N=numar de pacientiavaloarea p este obtinuta din testul log-rank stratificat unilateral.

Figura 1 MONALEESA-2 - Grafic Kaplan-Meier privind SFP pe baza evaluarii investigatorului la data centralizarii 02 ianuarie 2017

Timpi de cenzura Ribociclib (N=334) Placebo (N=334)

Nr. de evenimente - Ribociclib: 140, Placebo: 205 Risc relativ = 0,568; Ii 95% [0,457, 0,704]

Mediana Kaplan-Meier - Ribociclib: 25,3 luni; Placebo: 16,0 luni

Valoare p log rank = 9,63*10^(-8)

100

Probabilitate fara evenimente (%)

80

60

40

20

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34

Timp (Luni)

Numar de paciente care prezinta inca risc
Timp 0246810121416182022242628303234
Ribociclib 334294277257240227207196188176164132974617111
Placebo 3342792652392191961791561381241109363341072

A fost efectuata o serie de analize privind SFP la grupurile prespecificate, pe baza factorilor de prognostic si caracteristicile initiale, pentru a evalua consistenta interna a efectului tratamentului. S-a observat o reducere a riscului de progresie a bolii sau deces in favoarea bratului de tratament in care s- a administrat Kisqali plus letrozol, la toate subgrupurile de paciente in functie de varsta, rasa, chimioterapie anterioara adjuvanta sau neoadjuvanta sau terapii hormonale, afectare hepatica si/sau pulmonara si boala cu metastazare exclusiv la nivel osos. Acest lucru a fost evident la pacientele cu metastaze hepatice si/sau pulmonare (RR de 0,561 [Ii 95%: 0,424, 0,743], supravietuirea mediana fara progresia bolii [mSFP] fiind de 24,8 luni pentru grupul de tratament cu Kisqali plus letrozol, comparativ cu 13,4 luni pentru grupul de tratament cu letrozol administrat in monoterapie sau pentru grupul de paciente fara metastaze hepatice si/sau pulmonare (RR de 0,597 [Ii 95%: 0,426, 0,837], mSFP 27,6 luni comparativ cu 18,2 luni).

Rezultatele actualizate pentru raspunsul global si ratele de beneficii clinice sunt prezentate in Tabelul 9.

Tabelul 9 MONALEESA-2 - Rezultate privind eficacitatea (RRG, RBC) pe baza evaluarii investigatorului (data centralizarii 02 ianuarie 2017)

AnalizaKisqali plus letrozol (%, Ii 95%)Placebo plus letrozol (%, Ii 95%)valoare pc
Set complet de analizaN=334N=334 
Rata raspunsului generala42,5 (37,2, 47,8)28,7 (23,9, 33,6)9,18 × 10-5
Rata beneficiuluiclinicb79,9 (75,6, 84,2)73,1 (68,3, 77,8)0,018
Paciente cu boala masurabilan=257n=245 
Rata raspunsuluigenerala54,5 (48,4, 60,6)38,8 (32,7, 44,9)2,54 × 10-4
Rata beneficiului clinicb80,2 (75,3, 85,0)71,8 (66,2, 77,5)0,018
a RRG: Rata raspunsului general = procentul de paciente cu raspuns complet + raspuns partialb RBC: Rata beneficiului clinic = procentul de paciente cu raspuns complet + raspuns partial (+ boala stabila sau raspuns non-complet/Boala non-progresiva ≥24 luni)c valorile p sunt obtinute prin testul chi patrat unilateral Cochran-Mantel-Haenszel

Analiza finala a SG

Rezultatele din aceasta analiza finala a SG la populatia generala a studiului sunt furnizate in Tabelul 10 si Figura 2.

Tabelul 10 MONALEESA-2 – Rezultate privind eficacitatea (SG) (data centralizarii 10 iunie 2021)

Supravietuirea generala,populatia generala a studiuluiKisqali plus letrozol N=334Placebo plus letrozol N=334
Numar de evenimente – n [%]181 (54,2)219 (65,6)
SG mediana [luni] (Ii 95%)63,9 (52,4, 71,0)51,4 (47,2, 59,7)
Risc relativa (Ii 95%)0,765 (0,628, 0,932)
Valoare pb0,004
SG fara evenimente, (%) (Ii 95%) 
24 luni86,6 (82,3, 89,9)85,0 (80,5, 88,4)
60 luni52,3 (46,5, 57,7)43,9 (38,3, 49,4)
72 luni44,2 (38,5, 49,8)32,0 (26,8, 37,3)
Ii=interval de increderea Riscul relativ este obtinut din modelul stratificat Cox PH.b valoarea p este obtinuta din testul unilateral log rank (p<0,0219 pentru a sustine eficacitate superioara). Stratificarea efectuata in functie de prezenta metastazelor pulmonare si/sau hepaticeconform IRT.

Timpi de cenzura Ribociclib (N = 334) Placebo (N = 334)

Nr. de evenimente Ribociclib: 181, Placebo: 219

Risc relativ = 0,765 Ii 95% [0,628, 0,932]

Mediana Kaplan-Meier Ribociclib: 63,9 luni

Placebo: 51,4 luni

Valoare p Log-rank = 0,004

Probabilitate fara evenimente (%)

Figura 2 MONALEESA-2 - Grafic Kaplan-Meier privind SG la populatia generala (data 10 iunie 2021)

Timp Ribociclib Placebo

Numar de paciente inca cu risc

Timp (Luni)

Testul Log-rank si modelul Cox PH sunt stratificate in functie de metastazele hepatice si/sau pulmonare conform IRT.

Valoarea P unilaterala este obtinuta din testul log rank.

Studiul CLEE011E2301 (MONALEESA-7)

Kisqali a fost evaluat intr-un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, multicentric, de faza 3, in tratamentul femeilor aflate la premenopauza si perimenopauza, cu cancer mamar, in stadiu avansat, cu receptori hormonali pozitivi si fara HER2, in asociere cu in IANS sau tamoxifen plus goserelin versus placebo in asociere cu un IANS sau tamoxifen plus goserelin. Pacientele din studiul MONALEESA-7 nu administrasera tratament hormonal anterior in contextul cancerului mamar in stadiu avansat.

Un total de 672 paciente au fost randomizate intr-un raport de 1:1 pentru a administra fie Kisqali

600 mg plus IANS/tamoxifen plus goserelin (n=335), fie placebo plus IANS/tamoxifen plus goserelin (n=337), stratificate in functie de prezenta metastazelor hepatice si/sau pulmonare (Da [n=344 (51,2%)] versus Nu [n=328 (48,8%)]), chimioterapie anterioara pentru boala avansata (Da [n=120 (17,9%)] versus No [n=552 (82,1%)]) si medicamentul partener din combinatia hormonala (IANS si goserelin [n=493 (73,4%)] versus tamoxifen si goserelin [n=179 (26,6%)]). Informatiile demografice si caracteristicile initiale ale bolii au fost echilibrate si comparabile intre bratele de studiu. Kisqali a fost administrat oral, la o doza de 600 mg zilnic, timp de 21 zile consecutive, urmate de o pauza de

7 zile, in asociere cu IANS (letrozol 2,5 mg sau anastrozol 1 mg) sau tamoxifen (20 mg) administrat oral, o data pe zi, timp de 28 zile, si goserelin (3,6 mg) administrat subcutanat, la interval de 28 zile, pana la progresia bolii sau toxicitate inacceptabila. Pacientelor nu li s-a permis sa treaca de la placebo la Kisqali pe durata studiului sau dupa progresia bolii. De asemenea, nu s-a permis schimbarea medicamentelor partenere din combinatia hormonala.

Pacientele inrolate in acest studiu au avut o varsta mediana de 44 ani (interval 25 - 58) si 27,7% dintre paciente au avut o varsta de sub 40 ani. Cele mai multe dintre pacientele incluse au fost de rasa caucaziana (57,7%), asiatica (29,5%) sau neagra (2,8%) si aproape toate pacientele (99,0%) au avut un status de performanta ECOG initial de 0 sau 1. Anterior intrarii in studiu, dintre aceste 672 paciente, 14% administrasera anterior chimioterapie pentru boala metastatica, 32,6% dintre paciente administrasera anterior chimioterapie in context adjuvant si 18,0% in context neoadjuvant; 39,6% administrasera terapie hormonala in context adjuvant si 0,7% in context neoadjuvant. in studiul E2301, 40,2% dintre paciente au avut boala metastatica de novo, 23,7% au avut numai boala osoasa si 56,7% au avut boala viscerala.

Studiul a atins obiectivul final principal la analiza primara efectuata dupa 318 evenimente cu supravietuire fara progresia bolii (SFP) in functie de evaluarea investigatorului, utilizand criteriile RECIST v1.1 in setul complet de analiza (toate pacientele randomizate). Rezultatele principale privind eficacitatea au fost sustinute de rezultate SFP pe baza evaluarii radiologice centrale independente oarbe. Timpul median de urmarire la momentul analizei primare SFP a fost de 19,2 luni.

in populatia generala de studiu, rezultatele privind eficacitatea au demonstrat o imbunatatire semnificativa din punct de vedere statistic a SFP la pacientele care au administrat Kisqali plus IANS/tamoxifen plus goserelin comparativ cu pacientele care au administrat placebo plus IANS/tamoxifen plus goserelin (risc relativ de 0,553, Ii 95%: 0,441, 0,694, valoare p unilaterala test log-rank stratificat 9,83x10-8), cu un efect semnificativ clinic al tratamentului. SFP mediana a fost de 23,8 luni (Ii 95%: 19,2, NE) pentru pacientele tratate cu Kisqali plus IANS/tamoxifen plus goserelin si 13,0 luni (Ii 95%: 11,0, 16,4) pentru paciente care au administrat placebo plus IANS/tamoxifen plus goserelin.

Distributia SFP este sintetizata in curba Kaplan-Meier pentru SFP in Figura 3.

Figura 3 MONALEESA-7 – Grafic Kaplan-Meier al SFP la populatia generala pe baza evaluarii investigatorului

Timpi de cenzura Ribociclib (N=335) Placebo (N=337)

Probabilitate fara evenimente (%)

Nr. de evenimente Ribociclib: 131, Placebo: 187 Risc relativ = 0,553

Ii 95% [0,441, 0,694]

Mediana Kaplan-Meier Ribociclib: 23,8 luni

Placebo: 13,0 luni

Valoare p log rank = 9,83*10^(-8)

Timp (luni) Ribociclib Placebo

Numar de paciente inca cu risc

Timp (Luni)

Rezultatele pentru SFP pe baza evaluarii radiologice centrale independente oarbe a unui subset selectat aleatoriu de aproximativ 40% dintre pacientele randomizate au sustinut rezultatele principale privind eficacitatea pe baza evaluarii investigatorului (risc relativ de 0,427; Ii 95%: 0,288, 0,633).

La momentul analizei principale SFP, datele privind supravietuirea generala nu au fost mature, fiind inregistrate 89 (13%) decese (RR 0,916 [Ii 95%: 0,601, 1,396]).

Rata generala de raspuns (RGR) conform evaluarii investigatorului, pe baza RECIST v1.1, a fost mai mare in bratul Kisqali (40,9%; Ii 95%: 35,6, 46,2) comparativ cu bratul placebo (29,7%; Ii 95%: 24,8, 34,6, p=0,00098). Rata beneficiului clinic observat (RBC) a fost mai mare in bratul Kisqali (79,1%;

Ii 95%: 74,8, 83,5) comparativ cu bratul placebo (69,7%; Ii 95%: 64,8, 74,6, p=0,002).

in analiza prespecificata pe subgrup a 495 paciente care administrasera Kisqali sau placebo in asociere cu IANS plus goserelin, SFP mediana a fost de 27,5 luni (Ii 95%: 19,1, NE) in subgrupul Kisqali plus IANS si 13,8 luni (Ii 95%: 12,6, 17,4) in subgrupul placebo plus IANS [RR: 0,569; Ii 95%: 0,436, 0,743]. Rezultatele privind eficacitatea sunt sintetizate in Tabelul 11 si curbele Kaplan-Meier pentru SFP sunt furnizate in Figura 4.

Tabelul 11 MONALEESA-7 – Rezultate privind eficacitatea (SFP) la pacientele care au administrat IANS

Supravietuirea fara progresia boliia

Kisqali plus IANS plus goserelin N=248

Placebo plus IANS plus goserelin N=247

SFP mediana [luni] (Ii 95%) 27,5 (19,1, NE) 13,8 (12,6 – 17,4)

Risc relativ (Ii 95%) 0,569 (0,436, 0,743)

Ii=interval de incredere; N=numar de paciente; NE = neestimabil.

a SFP pe baza evaluarii radiologice efectuate de investigator

Figura 4 MONALEESA-7 – Grafic Kaplan-Meier al SFP pe baza evaluarii investigatorului la pacientele care au administrat IANS

Probabilitate fara evenimente (%)

Timpi de cenzura Ribociclib (N=248) Placebo (N=247)

Nr. de evenimente Ribociclib: 92, Placebo: 132

Risc relativ = 0,569 Ii 95% [0,436, 0,743]

Mediana Kaplan-Meier Ribociclib: 27,5 luni

Placebo: 13,8 luni

Timp (luni) Ribociclib Placebo

Numar de paciente inca cu risc

Timp (Luni)

Rezultatele privind eficacitatea pentru rata generala de raspuns (RGR) si rata beneficiului clinic (RBC) conform evaluarii investigatorului pe baza RECIST v1.1 sunt funizate in Tabelul 12.

Tabelul 12 MONALEESA-7 – Rezultate privind eficacitatea (RGR, RBC) pe baza evaluarii investigatorului la pacientele care au administrat IANS

AnalizaKisqali plus IANS plus goserelin(%, Ii 95%)Placebo plus IANS plus goserelin(%, Ii 95%)
Set complet de analizaN=248N=247
Rata generala de raspuns (RGR)a39,1 (33,0, 45,2)29,1 (23,5, 34,8)
Rata beneficiului clinic (RBC)b80,2 (75,3, 85,2)67,2 (61,4, 73,1)
Paciente cu boala masurabilan=192n=199
Rata genetala de raspunsa50,5 (43,4, 57,6)36,2 (29,5, 42,9)
Rata beneficiului clinicb81,8 (76,3, 87,2)63,8 (57,1, 70,5)
aRGR: procentul de paciente cu raspuns complet + raspuns partialbRBC: procentul de paciente cu raspuns complet + raspuns partial + (boala stabila sau raspuns non- complet/boala non-progresiva ≥24 saptamani)

Rezultatele din subgrupul Kisqali plus IANS au fost constante in subgrupurile pe criterii de varsta, rasa, chimioterapie adjuvanta/neoadjuvanta sau terapii hormonale anterioare, implicare hepatica si/sau pulmonara si boala metastatica exclusiv osoasa.

O actualizare mai recenta a datelor privind supravietuirea generala (data centralizarii 30 noiembrie 2018) este furnizata in Tabelul 13 si Figurile 5 si 6.

in a doua analiza SG, studiul a atins criteriul final secundar cheie, demonstrand o imbunatatire semnificativa din punct de vedere statistic a SG.

Tabelul 13 MONALEESA-7 – Rezultate privind eficacitatea (SG) (centralizare 30 noiembrie 2018)

Timpi cenzura Ribociclib (N=335) Placebo (N=337)

Nr. de evenimente Ribociclib: 83, Placebo: 109

Risc relativ = 0,712 Ii 95% [0,535, 0,948]

Mediana Kaplan-Meier Ribociclib: NE Placebo: 40,9 luni

Valoare p Log-rank = 0,00973

Numar de pacienti inca cu risc

Timp (Luni)

Timp (luni) Ribociclib Placebo

Probabilitate fara evenimente (%)

Figura 5 MONALEESA-7 – Grafic Kaplan Meier al analizei SG finale (data centralizarii 30 noiembrie 2018)

Testul Log-rank si modelul Cox sunt stratificate dupa metastazele pulmonare si/sau hepatice, chimioterapie anterioara pentru boala avansata si terapie endocrina concomitenta conform IRT

Timpi cenzura Ribociclib (N=248) Placebo (N=245)

Nr. de evenimente Ribociclib: 61, Placebo: 80

Risc relativ = 0,699 Ii 95% [0,501, 0,976]

Mediana Kaplan-Meier Ribociclib: NE Placebo: 40,7 luni

Numar de pacienti inca cu risc

Timp (Luni)

Timp (luni) Ribociclib Placebo

Probabilitate fara evenimente (%)

Figura 6 MONALEESA-7 – Grafic Kaplan Meier al analizei SG finale la pacientii care au administrat IANS (data centralizarii 30 noiembrie 2018)

Riscul relativ se bazeaza pe modelul nestratificat Cox.

Suplimentar, probabilitatea progresiei la administrarea liniei urmatoare de tratament sau probabilitatea de deces (SFP2) la pacientii care au utilizat anterior ribociclib in studiu a fost mai mica, in comparatie cu pacientii din bratul de tratament in care s-a administrat placebo, cu un RR de 0,692 (Ii 95%: 0,548, 0,875) la populatia generala a studiului. SFP2 mediana a fost de 32,3 luni (Ii 95%: 27,6, 38,3) in bratul de tratament in care s-a administrat placebo si nu a fost atinsa (Ii 95%: 39,4, NE) pentru bratul de tratament in care s-a administrat ribociclib. Rezultate similare au fost observate pentru grupul in care

s-au adminstrat IANS, cu un RR de 0,660 (Ii 95%: 0,503, 0,868) si o SFP2 mediana de 32,3 luni (Ii 95%: 26,9, 38,3) in bratul de tratament in care s-a administrat placebo, comparativ cu neatins (Ii 95%: 39,4, NE) in bratul de tratament in care s-a administrat ribociclib.

Studiul CLEE011F2301 (MONALEESA-3)

Kisqali a fost evaluat intr-un studiu clinic randomizat 2:1, dublu-orb, controlat cu placebo, multicentric, de faza 3, la 726 femei aflate in postmenopauza, cu cancer mamar, in stadiu avansat, cu RH pozitivi si fara HER2, care nu administrasera deloc sau administrasera numai o linie de tratament hormonal anterior, in asociere cu fulvestrant versus fulvestrant in monoterapie.

Pacientele inrolate in acest studiu au avut o varsta mediana de 63 ani (interval 31 - 89). 46,7% dintre paciente au avut varsta de 65 ani si peste, inclusiv 13,8% dintre paciente cu varsta de 75 ani si peste. Pacientele incluse au fost de rasa caucaziana (85,3%), asiatica (8,7%) sau neagra (0,7%) si aproape toate pacientele (99,7%) au avut un status de performanta ECOG initial de 0 sau 1. in acest studiu au fost incluse paciente din prima si a doua linie de tratament (dintre care 19,1% au avut boala metastatica de novo). Anterior intrarii in studiu, 42,7% dintre paciente administrasera chimioterapie in context adjuvant si 13,1% in context neoadjuvant, in timp ce 58,5% administrasera terapie hormonala in context adjuvant si 1,4% in context neoadjuvant si 21% administrasera terapie endocrina anterioara in contextul cancerului mamar in stadiu avansat. in studiul F2301, 21,2% au prezentat numai boala osoasa si 60,5% au prezentat boala viscerala.

Analiza primara

Studiul a atins obiectivul final principal la analiza primara efectuata dupa 361 evenimente cu supravietuire fara progresia bolii (SFP) in functie de evaluarea investigatorului, utilizand criteriile RECIST v1.1 in setul complet de analiza (toate pacientele randomizate, data centralizarii 3 noiembrie 2017). Timpul median de urmarire la momentul analizei primare SFP a fost de 20,4 luni.

Rezultatele privind eficacitatea au demonstrat o imbunatatire semnificativa din punct de vedere statistic a SFP la pacientele care au administrat Kisqali plus fulvestrant comparativ cu pacientele care au administrat placebo plus fulvestrant in setul complet de analiza (Risc relativ de 0,593, Ii 95%: 0,480, 0,732, valoare p unilaterala test log-rank stratificat 4,1x10-7), cu o reducere estimata de 41% a riscului relativ de progresie sau deces in favoarea bratului Kisqali plus fulvestrant.

Rezultatele primare privind eficacitatea au fost sustinute de un audit central aleatoriu la 40% din subsetul care a efectuat examene de imagistica, printr-o evaluare radiologica centrala independenta in regim orb (risc relativ de 0,492; Ii 95%: 0,345, 0,703).

A fost efectuata o descriere actualizata a SFP la momentul celei de-a doua analize intermediare SG. Rezultatele actualizate privind SFP la populatia generala si la subgrupele in care s-a administrat terapie endocrina anterioara sunt sintetizate in Tabelul 14. Curba Kaplan-Meier este prezentata in Figura 7.

Tabelul 14 MONALEESA-3 (F2301) - Rezultate actualizate privind SFP pe baza evaluarii radiologice efectuata de investigator (data centralizarii 3 iunie 2019)

Kisqali plus fulvestrant N=484

Placebo plus fulvestrant N=242

 Analiza actualizata
Supravietuire generala, populatia generala a studiuluiKisqali 600 mg N=335Placebo N=337
Numar de evenimente – n [%]83 (24,8)109 (32,3)
SG mediana [luni] (Ii 95%)NE (NE, NE)40,9 (37,8, NE)
Risc relativ (Ii 95%)0,712 (0,535, 0,948)
valoare pa0,00973
Supravietuire generala, subgrup IANSKisqali 600 mg n=248Placebo n=247
Numar de evenimente – n [%]61 (24,6)80 (32,4)
SG mediana [luni] (Ii 95%)NE (NE, NE)40,7 (37,4, NE)
Risc relativ (Ii 95%)0,699 (0,501, 0,976)
Ii=interval de incredere, NE=neestimabil, N=numar de pacienti;avaloarea p este obtinuta din testul log-rank unilateral, stratificat dupa metastaze pulmonare si/sau hepatice, administrare de chimioterapie anterioara pentru boala in stadiu avansat, si terapie endocrina concomitenta conform IRT (tehnologie cu raspuns interactiv)
Supravietuirea fara progresia bolii in populatia generala a studiului
Numar de evenimente- n [%]283 (58,5)193 (79,8)
SFP mediana [luni] (Ii 95%)20,6 (18,6, 24,0)12,8 (10,9, 16,3)
Risc relativ (Ii 95%) 0,587 (0,488 la 0,705)
Subgrupul in care s-aKisqali plus fulvestrantPlacebo plus fulvestrant
administrat schema de tratament de prima liniean=237n=128
Numar de evenimente- n [%]112 (47,3)95 (74,2)
SFP mediana [luni] (Ii 95%)33,6 (27,1, 41,3)19.2 (14,9, 23,6)
Risc relativ (Ii 95%) 0,546 (0,415, 0,718)
Subgrupul in care s-aKisqali plus fulvestrantPlacebo plus fulvestrant
administrat schema den=237n=109
tratament de a doua linie saucu recidiva timpurieb  
Numar de evenimente- n [%]167 (70,5)95 (87,2)
SFP mediana [luni] (Ii 95%)14,6 (12,5, 18,6)9,1 (5,8, 11,0)

Risc relativ (Ii 95%) 0,571 (0,443, 0,737)

Ii=interval de incredere

a pacienti cu cancer mamar de novo in stadiu avansat, care nu au administrat anterior terapie endocrina, si pacienti care au recidivat dupa 12 luni de la finalizarea terapiei endocrine (neo)adjuvante.

b pacienti a caror boala a recidivat in timpul terapiei adjuvante sau in decurs de 12 luni de la finalizarea terapiei endocrine (neo)adjuvante si pacienti care au prezentat progresia bolii dupa o linie de terapie endocrina pentru boala in stadiu avansat.

Figura 7 MONALEESA-3 (F2301) – Grafic Kaplan-Meier al SFP pe baza evaluarii investigatorului (FAS) (data centralizarii 3 iunie 2019)

Timpi de cenzura Ribociclib+Fulvestrant (N = 484) Placebo+Fulvestrant (N = 242)

Nr. de evenimente

Ribociclib+Fulvestrant: 283, Placebo+Fulvestyrant: 193

Risc relativ = 0,587 Ii 95% [0,488, 0,705]

Mediana Kaplan-Meier Ribociclib+Fluvestrant: 20,6 luni

Placebo+Fulvestrant: 12,8 luni

10

Probabilitate fara evenimente (%)8

6

4

2

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46

Timp (Luni)Ribocicl 484 403 364 346 323 305 282 258 239 225 205 198 181 174 159 156 149 127 92 65 29 11 4 0

Placeb 242 195 168 156 144 134 116 106 98 88 82 68 62 59 51 47 45 41 21 13 6 2 1 0

Rezultatele privind eficacitatea pentru rata generala de raspuns (RGR) si rata beneficiului clinic (RBC) conform evaluarii investigatorului pe baza RECIST v1.1 sunt funizate in Tabelul 15.

Tabelul 15 MONALEESA-3 - Rezultate privind eficacitatea (RGR, RBC) pe baza evaluarii investigatorului (data centralizarii 3 noiembrie 2017)

AnalizaKisqali plus fulvestrant(%, Ii 95%)Placebo plus fulvestrant (%, Ii 95%)
Set complet de analizaN=484N=242
Rata generala de raspuns (RGR)a32,4 (28,3, 36,6)21,5 (16,3, 26,7)
Rata beneficiului clinic (RBC)b70,2 (66,2, 74,3)62,8 (56,7, 68,9)
Paciente cu boala masurabilan=379n=181
Rata genetala de raspunsa40,9 (35,9, 45,8)28,7 (22,1, 35,3)
Rata beneficiului clinicb69,4 (64,8, 74,0),59,7 (52,5, 66,8)
aRGR: procentul de paciente cu raspuns complet + raspuns partialbRBC: procentul de paciente cu raspuns complet + raspuns partial + (boala stabila sau raspuns non-complet/boala non-progresiva ≥24 saptamani)

Riscurile relative pe baza analizei grupurilor prespecificate de paciente tratate cu Kisqali plus fulvestrant au evidentiat un beneficiu constant in diversele subgrupuri, inclusiv varsta, tratament anterior (timpuriu sau avansat), chimioterapie anterioara adjuvanta/neoadjuvanta sau terapii hormonale, implicare hepatica si/sau pulmonara si boala metastatica exclusiv osoasa.

Analiza SG

in a doua analiza privind SG, studiul si-a atins criteriul de evaluare secundar, demonstrand o imbunatatire semnificativa din punct de vedere statistic a SG.

Rezultatele acestei analize finale a SG in populatia generala a studiului si analiza subgrupelor sunt furnizate in Tabelul 16 si Figura 8.

Tabelul 16 MONALEESA-3 (F2301) – Rezultate privind eficacitatea (SG) (data centralizarii 3 iunie 2019)

 Kisqali plus fulvestrantPlacebo plus fulvestrant
Populatia generala a studiuluiN=484N=242
Numar de evenimente - n [%]167 (34,5)108 (44,6)
SG mediana [luni] (Ii 95%)NE, (NE, NE)40 (37, NE)
RR (Ii 95%)a0,724 (0,568, 0,924)
valoare pb0,00455
Subgrupul in care s-a administrat schema de tratament de prima linien=237n=128
Numar de evenimente - n [%]63 (26,6)47 (36,7)
RR (Ii 95%)c0,700 (0,479, 1,021)
Subgrupul in care s-aadministrat schema de tratament de a doua linien=237n=109
Numar de evenimente - n [%]102 (43,0)60 (55,0)
RR (Ii 95%)c0,730 (0,530, 1,004)

NE = Nu se poate estima

a Riscul relativ este obtinut din modelul stratificat Cox PH in functie de metastazele pulmonare si/sau hepatice, terapie endocrina anterioara.

b Valoarea p unilaterala este obtinuta din testul log-rank stratificat in functie de metastazele pulmonare si/sau hepatice, terapia endocrina anterioara conform IRT. Valoarea p este unilaterala si este comparata cu un prag de 0,01129, stabilit prin functia alpha-spending Lan-DeMets (O’Brien- Fleming) pentru un nivel general de semnificatie de 0,025.

c Riscul relativ este obtinut din modelul nestratificat Cox PH.

Figura 8 MONALEESA-3 (F2301) – Grafic Kaplan-Meier al SG (set complet de analiza [FAS]) (data centralizarii 3 iunie 2019)

Timpi de cenzura Ribociclib+Fulvestrant (N = 484) Placebo+Fulvestrant (N = 242)

Nr. de evenimente

Ribociclib+Fulvestrant: 167, Placebo+Fulvestyrant: 108

Risc relativ = 0.724

Ii 95% [0,568 - 0,924]

Mediana Kaplan-Meier Ribociclib+Fluvestrant: NE Placebo+Fulvestrant: 40,0 luni

Valoare p Log-rank = 0,00455

10

Probabilitate fara evenimente (%)8

6

4

2

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48

Timp (Luni)Ribocicl Placeb

484 470 454 444 436 428 414 402 397 389 374 365 348 334 326 309 300 287 237 159 92 41 14 2 0

242 233 227 223 218 213 207 199 194 187 184 174 169 159 155 147 141 134 107 64 37 14 3 0 0

Testul Log-rank si modelul Cox sunt stratificate in functie de metastazele pulmonare si/sau hepatice, chimioterapie anterioara pentru boala avansata si medicamentul endocrin din asociere conform IRT.

Timpul pana la progresia bolii cu tratamentul de urmatoarea linie sau deces (SFP2) la pacientii din bratul de tratament in care s-a administrat Kisqali a fost mai mare comparativ cu pacientii din bratul de tratament in care s-a administrat placebo (RR: 0,670 [Ii 95%: 0,542, 0,830]) in populatia generala de studiu. SFP2 mediana a fost 39,8 luni (Ii 95%: 32,5, NE) pentru bratul de tratament in care s-a administrat Kisqali si 29,4 luni (Ii 95%: 24,1, 33,1) in bratul de tratament in care s-a administrat placebo.

Paciente varstnice

Dintre toate pacientele care au administrat Kisqali in studiile MONALEESA-2 si MONALEESA-3, procentaje reprezentative de paciente au avut ≥65 ani si ≥75 ani (vezi pct. 5.1). Nu au fost observate diferente generale privind siguranta sau eficacitatea Kisqali intre aceste pacientele si pacientele mai tinere (vezi pct. 4.2).

Pacienti cu insuficienta renala

in cele trei studii pivot (MONALEESA-2, MONALEESA-3 si MONALEESA-7), au fost tratati cu ribociclib 510 (53,8%) pacienti cu functie renala normala, 341 (36%) pacienti cu insuficienta renala usoara si 97 (10,2%) pacienti cu insuficienta renala moderata. Nu a fost inrolat niciun pacient cu insuficienta renala severa. Rezultatele privind SFP la pacientii cu insuficienta renala usoara si moderata care au administrat ribociclib, la o doza initiala de 600 mg, au fost consistente cu cele obtinute la pacientii cu functie renala normala. Profilul de siguranta a fost, in general, constant in toate cohortele privind functia renala (vezi pct. 4.8).

Copii si adolescenti

Agentia Europeana pentru Medicamente a acordat o derogare de la obligatia de depunere a rezultatelor studiilor efectuate cu Kisqali la toate subgrupele de copii si adolescenti in cancerul mamar (vezi

pct. 4.2 pentru informatii privind utilizarea la copii si adolescenti).
 
Proprietati farmacocinetice
 
Farmacocinetica ribociclib a fost evaluata la paciente cu cancer in stadiu avansat, dupa administrarea orala de doze zilnice de 50 mg pana la 1200 mg. La subiectii sanatosi s-au administrat oral doze unice, intre 400 mg si 600 mg, sau doze zilnice repetate (8 zile) de 400 mg.

Absorbtie

Nu se cunoaste biodisponibilitatea absoluta.

Timpul pana la atingerea Cmax (Tmax), dupa administrarea orala a ribociclib, a variat intre 1 si 4 ore. Ribociclib a prezentat cresteri usor suprapropotionale ale expunerii (Cmax si ASC) in intervalul de doze testate (50 pana la 1200 mg). Dupa administrarea repetata a dozelor unice zilnice, starea de echilibru a fost atinsa, in general, dupa 8 zile si ribociclib s-a acumulat cu un raport de acumulare in medie geometrica de 2,51 (interval: 0,97 la 6,40).

Efectul alimentelor

Comparativ cu utilizarea in conditii de repaus alimentar, administrarea orala a unei doze unice de ribociclib 600 mg sub forma de comprimate filmate impreuna cu o masa cu continut ridicat de grasimi si calorii, nu a avut niciun efect asupra gradului si marimii absorbtiei ribociclibului.

Distributie

Legarea ribociclib de proteinele plasmatice umane in vitro a fost de aproximativ 70% si a fost independenta de concentratia plasmatica (10 la 10000 ng/ml). Ribociclib a fost distribuit in mod egal intre hematii si plasma, cu un raport sange-plasma mediu in vivo de 1,04. Volumul aparent de distributie la starea de echilibru (Vse/F) a fost de 1090 l pe baza analizei farmacocinetice populationale.

Metabolizare

Studiile in vitro si in vivo au indicat faptul ca ribociclib este eliminat, in principal, prin ficat, in mod preponderent prin intermediul CYP3A4, la om. in urma administrarii orale a unei doze unice de 600 mg de [14C] ribociclib la om, caile metabolice principale pentru ribociclib au inclus oxidare

(dezalchilare, C si/sau N-oxigenare, oxidare (-2H)) si combinatii ale acesteia. Conjugatii de faza 2 ai metabolitilor de faza I ai ribociclib au implicat N-acetilare, sulfatare, cistein conjugare, glicozilare si glucuronoconjugare. Ribociclib a fost entitatea circulanta principala derivata din medicament in plasma. Metabolitii circulanti principali au inclus metabolitul M13 (CCI284, N-hidroxilare), M4 (LEQ803, N-demetilare) si M1 (glucuronoconjugare secundara). Activitatea clinica (farmacologica si de siguranta) a ribociclib a fost determinata, in principal, de medicamentul nemodificat, cu o contributie neglijabila din partea metabolitilor circulanti.

Ribociclib a fost metabolizat extensiv, medicamentul nemodificat reprezentand 17,3% si 12,1% din doza in materiile fecale, respectiv urina. Metabolitul LEQ803 a fost un metabolit semnificativ in excretii si a reprezentat aproximativ 13,9%, respectiv 3,74% din doza administrata in materiile fecale, respectiv urina. Au fost identificati numerosi alti metaboliti atat in materiile fecale, cat si in urina, in cantitati minore (≤ 2,78% din doza administrata).

Eliminare

Timpul efectiv de injumatatire plasmatica in medie geometrica (pe baza raportului de acumulare) a fost de 32,0 ore (63% CV) si clearance-ul oral aparent in medie geometrica (CL/F) a fost de 25,5 l/ora (66% CV) la starea de echilibru, la administrarea unei doze de 600 mg la paciente cu cancer in stadiu avansat. Timpul terminal, aparent, de injumatatire plasmatica in medie geometrica (T1/2) al ribociclib a variat de la 29,7 la 54,7 ore si media geometrica a CL/F a ribociclib a variat de la 39,9 la 77,5 l/ora, in cazul administrarii dozei de 600 mg in studiile efectuate la subiecti sanatosi.

Ribociclib si metabolitii sai sunt eliminati, in principal, prin materiile fecale, cu o contributie mica a caii de eliminare renale. La 6 subiecti sanatosi, de sex masculin, dupa administrarea unei doze orale unice de [14C] ribociclib, 91,7% din doza totala radioactiva administrata a fost recuperata in 22 zile; materiile fecalele au fost calea principala de eliminare (69,1%), cu 22,6% din doza recuperata in urina.

Liniaritate/Non-liniaritate

Ribociclib a prezentat cresteri usor supraproportionale ale expunerii (Cmax si ASC) in intervalul de doze intre 50 mg si 1200 mg, dupa administrarea atat de doze unice, cat si de doze repetate. Aceasta analiza este limitata de dimensiunile mici ale probelor pentru majoritatea cohortelor cu administrare de doze diferite, cea mai mare parte din date provenind din cohorta in care s-a administrat doza de

600 mg.

Grupe speciale de pacienti

Insuficienta renala

Efectul functiei renale asupra farmacocineticii ribociclib a fost evaluat intr-un studiu privind insuficienta renala care a inclus 14 subiecti sanatosi, cu functie renala normala (rata absoluta de filtrare glomerulara [aGFR] ≥90 ml/minut), 8 subiecti cu insuficienta renala usoara (aGFR 60 pana la

<90 ml/minut), 6 subiecti cu insuficienta renala moderata (aGFR 30 pana la <60 ml/minut), 7 subiecti cu insuficienta renala severa (aGFR 15 to <30 ml/min) si 3 subiecti cu boala renala terminala (BRT) (aGFR <15 ml/min), la o doza unica de ribociclib de 400 mg.

ASCinf a crescut de 1,6 ori, 1,9 ori si 2,7 ori si Cmax a crescut de 1,8 ori, 1,8 ori si 2,3 ori la subiecti cu insuficienta renala usoara, moderata, respectiv severa, relativ cu expunerea la subiecti cu functie renala normala. Dat fiind ca studiile privind eficacitatea si siguranta ribociclib au inclus un procentaj mare de pacienti cu insuficienta renala usoara (vezi pct. 5.1), datele provenite de la subiecti cu insuficienta renala moderata sau severa din studiul privind insuficienta renala au fost, de asemenea, comparate cu datele centralizate pentru subiectii cu functie renala normala si insuficienta renala usoara. Comparativ cu datele centralizate pentru subiectii cu functie renala normala si insuficienta renala usoara, ASCinf a crescut de 1,6 ori si 2,2 ori si Cmax a crescut de 1,5 ori si 1,9 ori la subiecti cu insuficienta renala moderata, respectiv severa. Nu a fost calculata o diferenta la subiectii cu BRT din cauza numarului redus de subiecti, dar rezultatele indica o crestere similara sau oarecum mai mare a expunerii la ribociclib comparativ cu subiectii cu insuficienta renala severa.

Efectul functiei renale asupra farmacocineticii ribociclib a fost, de asemenea, evaluat la pacientii cu cancer, inclusi in studii privind eficacitatea si siguranta, in care pacientilor li s-a administrat doza initiala de 600 mg (vezi pct. 5.1). intr-o analiza pe subgrupe a datelor farmacocinetice din studiile efectuate la pacientii cu cancer, dupa administrarea orala a 600 mg ribociclib, sub forma de doza unica sau doze multiple, ASCinf si Cmax ale ribociclib la pacientii cu insuficienta renala usoara (n=57) sau moderata (n=14) au fost comparabile cu ASCinf si Cmax la pacientii cu functie renala normala (n=86), sugerand absenta unui efect semnificativ din punct de vedere clinic al insuficientei renale usoare sau moderate asupra expunerii la ribociclib.

Insuficienta hepatica

Pe baza unui studiu de farmacocinetica la pacientii, fara cancer, cu insuficienta hepatica, insuficienta hepatica usoara nu a avut niciun efect asupra expunerii la ribociclib (vezi pct. 4.2). Expunerea medie la ribociclib a crescut cu mai putin de 2 ori la pacientii cu insuficienta hepatica moderata (raport medie geometrica [RMG]: 1,44 pentru Cmax; 1,28 pentru ASCinf) si severa (RMG: 1,32 pentru Cmax; 1,29 pentru ASCinf) (vezi pct. 4.2).

Pe baza analizei farmacocinetice populationale, care a inclus 160 paciente cu cancer mamar, cu functie hepatica normala, si 47 paciente cu insuficienta hepatica usoara, insuficienta hepatica usoara nu a avut niciun efect asupra expunerii la ribociclib, sustinand in continuare datele din studiul dedicat privind insuficienta hepatica. Ribociclib nu a fost studiat la pacientii cu cancer mamar si cu insuficienta hepatica moderata sau severa.

Efectul varstei, greutatii corporale, sexului si rasei

Analiza farmacocinetica populationala a evidentiat faptul ca nu exista efecte relevante din punct de vedere clinic ale varstei, greutatii corporale sau sexului asupra expunerii sistemice a ribociclib care ar necesita ajustarea dozei. Datele privind diferentele farmacocinetice, determinate de rasa, sunt prea limitate pentru a trage concluzii.

Date privind interacţiunile in vitro

Efectul ribociclib asupra enzimelor citocromului P450

In vitro, ribociclib este un inhibitor reversibil al CYP1A2, CYP2E1 şi CYP3A4/5 şi un inhibitor dependent de timp al CYP3A4/5, la concentraţii relevante din punct de vedere clinic. Evaluarile in vitro au indicat faptul ca ribociclib nu are potenţialul de a inhiba activitatea CYP2A6, CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19 şi CYP2D6, la concentraţii relevante din punct de vedere clinic.

Ribociclib nu are potenţialul de inhibare in funcţie de timp a CYP1A2, CYP2C9 şi CYP2D6.

Datele in vitro indica faptul ca ribociclib nu are potenţialul de a induce enzimele UGT sau enzimele CYP, şi anume CYP2C9, CYP2C19 şi CYP3A4 prin intermediul PXR. Prin urmare, este improbabil ca Kisqali sa influenteze substraturile acestor enzime. Nu exista suficiente date in vitro pentru a exclude potenţialul ribociclib de a induce CYP2B6 via CAR.

Efectul transportorilor asupra ribociclib

Ribociclib este un substrat al P-gp in vitro, dar, pe baza datelor privind echilibrul masei, este improbabil ca inhibarea P-gp sau BCRP sa influenteze marimea absorbţiei ribociclib dupa administrarea orala in doze terapeutice. Ribociclib nu este un substrat pentru transportorii de captare hepatica OATP1B1, OATP1B3 sau OCT-1 in vitro.

Efectul ribociclib asupra transportorilor

Evaluarile in vitro au indicat faptul ca ribociclib are un potenţial redus de a inhiba activitatea transportorilor P-gp, BCRP, OATP1B1/1B3, OCT1, OCT2, MATE1 şi BSEP. Ribociclib nu a inhibat OAT1, OAT3 sau MRP2 la concentraţii in vitro relevante din punct de vedere clinic.

Date preclinice de siguranta

Farmacologie de siguranta

Studiile cardiace de siguranta efectuate in vivo la caini au demonstrat prelungirea intervalului QTc in functie de doza si concentratie, la o expunere care ar fi anticipata la pacienti dupa administrarea dozei recomandate de 600 mg. Exista, de asemenea, potentialul de a induce incidente ale contractiilor ventriculare premature (CVP) la valori crescute de expunere (aproximativ de 5 ori mai mari decat Cmax clinica anticipata).

Toxicitatea dupa administrarea de doze repetate

Studiile privind toxicitatea dupa administrarea de doze repetate (schema de tratament cu durata de 3 saptamani/1 saptamana pauza) de pana la 27 saptamani la sobolani si de pana la 39 saptamani la

caini, au evidentiat sistemul hepatobiliar (modificari proliferative, colestaza, calculi biliari cu aspect de nisip si sindromul bilei ingrosate) ca organ-tinta principal al toxicitatii ribociclib. Organele-tinta asociate cu actiunea farmacologica a ribociclib, in studiile cu doze repetate, includ maduva osoasa (hipocelularitate), sistemul limfoid (depletie limfoida), mucoasa intestinala (atrofie), pielea (atrofie), oasele (formare diminuata a tesutului osos), rinichii (degenerare si regenerare concomitenta a celulelor epiteliale tubulare) si testiculele (atrofie). Pe langa modificarile atrofice observate la nivelul testiculelor, care au evidentiat o tendinta spre reversibilitate, toate celelalte modificari au fost complet reversibile dupa o perioada de 4 saptamani de pauza, in care nu s-a administrat tratament. Expunerea la ribociclib la animale, in studiile privind toxicitatea, a fost, in general, mai mica sau egala cu cea observata la pacientii la care s-au administrat doze repetate de 600 mg/zi (pe baza ASC).

Toxicitatea asupra functiei de reproducere/Fertilitate

Ribociclib a evidentiat fetotoxicitate si teratogenitate, la doze care nu au determinat toxicitate materna, la sobolan sau iepure. Dupa expunerea prenatala, au fost observate incidente crescute ale pierderii

post-nidare si scaderea fetala in greutate la soarece. Ribociclib a fost teratogen la iepure la expuneri mai mici sau egale cu 1,5 ori expunerea la om, la administrarea celei mai mari doze recomandate de 600 mg/zi pe baza ASC.

La sobolan, au fost observate greutate fetala redusa, insotita de modificari scheletice, considerate tranzitorii si/sau legate de greutatea fetala mai mica. La iepure, au existat efecte adverse asupra dezvoltarii embrio-fetale, asa cum au evidentiat incidentele crescute ale anomaliilor fetale (malformatii si modificari externe, viscerale si scheletice) si asupra cresterii fetale (greutate fetala mai mica). Aceste date au inclus lobi pulmonari mai mici/redusi ca dimensiune, vas de sange suplimentar pe arcul aortic, hernia diafragmei, lob accesoriu absent sau lobi pulmonari (partial) lipiti, lob pulmonar accesoriu redus ca dimensiune/mic (30 si 60 mg/kg), a treisprezecea coasta suplimentara/rudimentara, os hioid cu malformatie congenitala si numar redus de falange ale policelui. Nu au existat dovezi ale mortalitatii embriofetale.

intr-un studiu de fertilitate la femele de sobolan, ribociclib nu a afectat functia de reproducere, fertilitatea sau dezvoltarea embrionara incipienta, la orice doza de pana la 300 mg/kg/zi (care este probabila la o expunere mai mica sau egala cu expunerea clinica a pacientelor la administrarea celei mai mari doze recomandate de 600 mg si zi, pe baza ASC).

Ribociclib nu a fost evaluat in studii de fertilitate la masculi. Totusi, au fost raportate modificari atrofice in studiile privind toxicitatea la sobolan si caine, la expuneri care au fost mai mici sau egale cu expunerea la om, la administrarea celei mai mari doze recomandate de 600 mg si zi, pe baza ASC. Aceste efecte pot fi legate de actiunea directa antiproliferativa asupra celulelor testiculare germinale, determinand atrofierea tubilor seminiferi.

La sobolan, ribociclib si metabolitii sai au trecut in laptele matern. Expunerea la ribociclib a fost mai mare in lapte decat in plasma.

Genotoxicitate

Studiile de genotoxicitate in sistemele bacteriene in vitro si in cele mamifere in vitro si sistemele in vivo, cu si fara activare metabolica, nu au indicat dovezi ale unui potential genotoxic al ribociclib.

Carcinogeneza

Ribociclib a fost evaluat pentru carcinogenitate intr-un studiu la sobolani, cu durata de 2 ani.

Administrarea orala a ribociclib timp de 2 ani a dus la o incidenta crescuta a tumorilor epiteliale endometriale si a hiperplaziei glandulare si scuamoase la nivelul uterului/colului uterin la femelele de sobolan, la doze ≥300 mg/kg/zi, precum si la o incidenta crescuta a tumorilor foliculare la nivelul glandelor tiroidiene ale sobolanilor masculi, la o doza de 50 mg/kg/zi. Expunerea medie la starea de echilibru (ASC0-24h) la femelele si masculii de sobolan la care s-au observat modificari neoplazice a fost de 1,2 respectiv 1,4 ori mai mare decat cea obtinuta la pacienti carora li s-a administrat doza recomandata de 600 mg/zi. Expunerea medie la starea de echilibru (ASC0-24h) la femelele si masculii de sobolan la care s-au observat modificari neoplazice a fost de 2,2 respectiv 2,5 ori mai mare decat cea obtinuta la pacienti carora li s-a administrat o doza de 400 mg/zi.

Modificari proliferative suplimentare non-neoplazice au constat in cresterea focarelor hepatice modificate (celule bazofile si clare) si hiperplazia celulelor interstitiale testiculare (Leydig) la sobolani masculi, la doze de ≥5 mg/kg/zi, respectiv 50 mg/kg/zi.

Efectele asupra uterului/colului uterin si asupra celulelor interstitiale testiculare (Leydig) pot fi legate de hipoprolactinemia prelungita secundara inhibarii CDK4 a functiei celulare lactotrofice la nivelul glandei pituitare, modificand axul hipotalamo-hipofizo-gonadal.

Mecanismele posibile pentru constatarile de la nivel tiroidian la masculi includ o inductie microenzimatica la nivel hepatic specifica rozatoarelor si/sau o dereglare a axului hipotalamo- hipofizo-testicular-tiroidian, secundara unei hipoprolactinemii persistente la tinta.

Orice posibila crestere a raportului estrogen/progesteron la om prin acest mecanism ar fi compensata printr-o actiune inhibitoare a terapiei concomitente anti-estrogen asupra sintezei estrogenului deoarece la oameni Kisqali este indicat in asociere cu agenti care determina scaderea nivelului estrogenului.

Avand in vedere diferentele importante dintre rozatoare si oameni in ceea ce priveste sinteza si rolul prolactinei, nu se asteapta ca acest mod de actiune sa aiba consecinte la om.

Ne asiguram in permanenta de acuratetea informatiilor prezentate. In situatia actualizarii fara instiintarea noastra in prealabil, acestea pot sa difere. Va recomandam sa consultati ambalajul produsului inainte de utilizare.

Data ultimei actualizari: 15.03.2023

Categorii de produse