Bimagan 0.1 mg/ml, 1 flacon, Rompharm

Indicatii
Reducerea presiunii intraoculare crescute in glaucomul cronic cu unghi deschis si a hipertensiunii oculare la adulti (ca monoterapie sau ca tratament adjuvant la terapia cu beta-blocante).

Dozaj
Doze

Doza recomandata este de o picatura in ochiul (ochii) afectat (afectati) o data pe zi, administrata seara. Nu trebuie utilizata mai mult de o doza pe zi, deoarece o administrare mai frecventa poate diminua efectul de reducere a presiunii intraoculare.

Copii si adolescenti:

Siguranta si eficacitatea administrarii bimatoprost la copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 0 si 18 ani nu au fost inca stabilite.

Pacienti cu insuficienta hepatica si renala:

Bimatoprost nu a fost studiat la pacientii cu insuficienta renala sau insuficienta hepatica moderata pana la severa si, prin urmare, trebuie sa fie utilizat cu precautie la acesti pacienti. La pacientii cu antecedente de boala hepatica usoara sau valori anormale ale concentratiilor plasmatice de alanin aminotransferaza (ALT), aspartat aminotransferaza (AST) si/sau bilirubina la momentul initial, bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie nu a avut reactii adverse asupra functiei hepatice de- a lungul a 24 de luni.

Mod de administrare

Daca se utilizeaza mai mult de un medicament cu administrare topica oftalmica, fiecare trebuie administrat separat la un interval de cel putin 5 minute.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Bimagan 0,1 mg/ml este contraindicat la pacientii la care s-a suspectat anterior o reactie adversa la clorura de benzalconiu, care a dus la intreruperea tratamentului.

Atentionari
Ocular

Inaintea initierii tratamentului, pacientii trebuie informati asupra posibilitatii de crestere a genelor, inchidere la culoare a pielii pleoapelor si pigmentare accentuata a irisului, deoarece acestea au fost observate in timpul tratamentului cu bimatoprost. Unele din aceste modificari pot avea caracter permanent si pot duce la diferente de aspect intre ochi atunci cand este tratat doar un singur ochi. Este posibil ca pigmentarea accentuata a irisului sa fie permanenta. Modificarea pigmentarii este cauzata mai degraba de continutul crescut de melanina din melanocite decat de cresterea numarului de melanocite. Efectele pe termen lung ale pigmentarii accentuate a irisului nu sunt cunoscute.

Modificarile de culoare ale irisului observate in cazul administrarii oftalmice a bimatoprost pot sa nu fie vizibile timp de mai multe luni sau ani. In mod caracteristic, pigmentatia bruna din jurul pupilei se extinde concentric spre periferia irisului si intregul iris sau o parte a acestuia poate deveni brun mai inchis. Nici nevii si nici pistruii irisului nu par sa fie afectati de tratament. Dupa 12 luni, incidenta hiperpigmentarii irisului cu bimatoprost 0,1 mg/ml picaturi oftalmice, solutie a fost de 0,5%. Dupa 12 luni, incidenta cu bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie, a fost de 1,5% (vezi pct. 4.8 Tabelul 2) si nu a crescut dupa 3 ani de tratament. Pigmentarea tesutului periorbital s-a dovedit reversibila la unii pacienti.

Edemul macular cistoid a fost raportat mai putin frecvent (1/1 000 si mai mic de 1/100) in urma tratamentului cu bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie. Prin urmare, bimatoprost trebuie utilizat cu precautie la pacientii care prezinta factori de risc cunoscuti ca predispun la edem macular (de exemplu, pacienti cu afachie, pacienti cu pseudofachie cu ruptura de capsula posterioara a cristalinului).

S-au semnalat raportari spontane rare de reactivare a infiltrarilor corneei sau ale infectiilor oculare anterioare determinate de bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie. Bimatoprost trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu antecedente de infectii oculare virale semnificative (de exemplu, herpes simplex) sau uveita/irita.

Bimatoprost nu a fost studiat la pacientii cu afectiuni oculare inflamatorii, glaucom neovascular inflamator, cu unghi inchis, glaucom congenital sau glaucom cu unghi ingust.

Cutanat

Exista posibilitatea cresterii parului in zonele in care solutia de bimatoprost vine in mod repetat in contact cu suprafata pielii. Prin urmare, este important ca bimatoprost sa fie administrat conform instructiunilor si sa se evite ca acesta sa curga pe obraz sau pe alte zone ale pielii.

Respirator

Bimatoprost nu a fost studiat la pacientii cu functie respiratorie compromisa. Chiar daca exista informatii limitate referitoare la pacientii cu astm bronsic sau boala pulmonara obstructiva cronica, in timpul experientei ulterioare punerii pe piata au fost inregistrate raportari de exacerbare a astmului bronsic, dispneei si a bolii pulmonare obstructive cronice, precum si raportari de astm bronsic.

Frecventa acestor simptome este necunoscuta. Pacientii cu boala pulmonara obstructiva cronica, astm bronsic sau cu functie respiratorie compromisa in urma altor afectiuni trebuie sa fie tratati cu atentie.

Cardiovascular

Bimatoprost nu a fost studiat la pacientii cu bloc cardiac mai sever decat cel de gradul unu sau cu insuficienta cardiaca congestiva necontrolata. A fost inregistrat un numar limitat de raportari spontane de bradicardie sau hipotensiune arteriala la utilizarea bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie. Bimatoprost trebuie utilizat cu precautie la pacientii predispusi la un ritm cardiac lent sau tensiune arteriala mica.

Alte informatii

In studiile efectuate cu bimatoprost 0,3 mg/ml la pacientii cu glaucom sau hipertensiune oculara, s-a demonstrat ca expunerea mai frecventa a ochiului la mai mult de o doza de bimatoprost pe zi poate scadea efectul de reducere a presiunii intraoculare (vezi pct. 4.5). Pacientii care utilizeaza bimatoprost impreuna cu alti analogi de prostaglandine trebuie sa fie monitorizati pentru modificari ale presiunii intraoculare.

Bimagan 0,1 mg/ml contine conservantul clorura de benzalconiu (200 ppm), care poate fi absorbit de lentilele de contact moi. Iritatia oculara si decolorarea lentilelor de contact moi pot aparea, de asemenea, din cauza prezentei clorurii de benzalconiu. Lentilele de contact trebuie indepartate inainte de instilare si pot fi reaplicate la 15 minute dupa administrare.

Despre clorura de benzalconiu, utilizata frecvent cu rol de conservant in medicamentele oftalmice, s-a raportat ca produce keratopatie punctiforma si/sau keratopatie ulceroasa toxica. Deoarece Bimagan 0,1 mg/ml contine clorura de benzalconiu 200 ppm (concentratie de patru ori mai mare decat concentratia din bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice), acesta trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu xeroftalmie, la cei cu corneea lezata si la pacientii care utilizeaza multiple medicamente sub forma de picaturi oftalmice care contin clorura de benzalconiu. In plus, este necesara monitorizarea in cazul utilizarii prelungite la aceste grupe de pacienti.

S-au semnalat raportari de keratita bacteriana asociata cu utilizarea de recipiente multidoza care contin medicamente cu administrare topica oftalmica. Aceste recipiente au fost contaminate accidental de catre pacientii care, in majoritatea cazurilor, au avut concomitent o alta boala oculara. Pacientii cu o leziune a suprafetei epiteliale oculare prezinta un risc mai mare de a dezvolta keratita bacteriana.

Pacientii trebuie instruiti sa nu permita varfului flaconului de administrare sa intre in contact cu ochiul sau structurile din jurul acestuia, pentru a evita lezarea ochiului si contaminarea solutiei.

Interactiuni
Nu s-au efectuat studii privind interactiunile.

La om, nu se anticipeaza interactiuni, deoarece in urma administrarii oftalmice a bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie, concentratiile sistemice de bimatoprost sunt extrem de mici (mai mici de 0,2 ng/ml). Bimatoprost este metabolizat de diferite enzime, pe multiple cai de metabolizare si nu s-au observat efecte asupra enzimelor hepatice implicate in metabolizarea medicamentelor in cadrul studiilor preclinice.

In cadrul studiilor clinice, bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie a fost utilizat concomitent cu diferite medicamente beta-blocante cu administrare oftalmica, fara dovezi ale unor interactiuni.

Utilizarea concomitenta de bimatoprost si alte medicamente antiglaucomatoase in afara beta- blocantelor topice nu a fost evaluata in timpul tratamentului adjuvant al glaucomului.

Exista un potential de scadere a efectului de reducere a presiunii intraoculare al analogilor de prostaglandine (de exemplu, bimatoprost) la pacientii cu glaucom sau hipertensiune oculara, atunci cand sunt utilizati concomitent cu alti analogi de prostaglandine (vezi pct. 4.4).

Sarcina
Sarcina

Nu exista date adecvate privind utilizarea bimatoprost la femeile gravide. Studiile la animale au evidentiat efecte toxice asupra functiei de reproducere la doze mari maternotoxice (vezi pct. 5.3).

Bimatoprost nu trebuie administrat in timpul sarcinii daca nu este absolut necesar. Alaptarea

Nu se cunoaste daca bimatoprost este eliminat in laptele uman. Studiile efectuate la animale au indicat

eliminarea bimatoprost in laptele matern. Decizia de a intrerupe alaptarea sau de a intrerupe tratamentul cu bimatoprost trebuie luata tinand cont de beneficiul alaptarii pentru copil si beneficiul tratamentului pentru mama.

Fertilitatea

Nu exista date cu privire la efectele bimatoprost asupra fertilitatii la om.

Condus auto
Bimatoprost are o influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Similar oricarui tratament ocular, daca dupa instilare apare o incetosare tranzitorie a vederii, pacientul trebuie sa astepte pana cand vederea redevine clara inainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reactii adverse
In cadrul unui studiu clinic de faza III, cu durata de 12 luni s-a constat ca aproximativ 38% dintre pacientii tratati cu bimatoprost 0,1 mg/ml picaturi oftalmice, solutie au prezentat reactii adverse. Cea mai frecventa reactie adversa raportata a fost hiperemia conjunctivala (majoritatea forme usoare si de natura neinflamatoare) prezenta la 29% dintre pacienti. Aproximativ 4% dintre pacienti au intrerupt tratamentul din cauza unui eveniment advers in cadrul studiului de 12 luni.

Urmatoarele reactii adverse au fost raportate in timpul studiilor clinice cu bimatoprost 0,1 mg/ml picaturi oftalmice, solutie, sau in perioada de dupa punerea pe piata. Majoritatea au fost oculare, usoare si niciuna nu a fost grava.

Reactiile adverse sunt prezentate in Tabelul 1 in ordinea descrescatoare a gravitatii in functie de aparate, sisteme si organe si frecventa: foarte frecvente (mai mare de 1/10); frecvente (mai mare de 1/100 si mai putin de 1/10); mai putin frecvente (mai mare sau egal cu 1/1000 si mai putin de 1/100); rare (mai mare sau egal cu 1/10000 si mai putin de 1/1000); foarte rare (mai putin de 1/10000); cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).

Tabelul 1

In cadrul studiilor clinice, peste 1800 de pacienti au fost tratati cu bimatoprost 0,3 mg/ml. Conform datelor colectate din studiile clinice de faza III, cu bimatoprost 0,3 mg/ml administrat in monoterapie si ca tratament adjuvant, reactiile adverse raportate cel mai frecvent au fost:

crestere a genelor la pana la 45% in primul an, cu incidenta noilor raportari scazand la 7% dupa 2 ani si la 2% dupa 3 ani.

hiperemie conjunctivala (in special minima spre usoara si considerata a avea un caracter neinflamator) la pana la 44% in primul an, cu incidenta noilor raportari scazand la 13% dupa 2 ani si 12% dupa 3 ani.

prurit ocular la pana la 14% din pacienti in primul an, cu incidenta noilor raportari scazand la 3% dupa 2 ani si 0% dupa 3 ani. Mai putin de 9% dintre pacienti au intrerupt tratamentul din cauza oricarei reactii adverse in primul an, cu incidenta intreruperilor la alti pacienti situandu-se la 3% atat dupa 2, cat si dupa 3 ani.

Reactiile adverse suplimentare inregistrate cu bimatoprost 0,3 mg/ml sunt prezentate in Tabelul 2. Tabelul include, de asemenea, reactiile adverse aparute cu ambele formule, insa cu o frecventa diferita. Majoritatea au fost oculare, usoare spre moderate, si niciuna nu a fost grava: in cadrul fiecarei grupe de frecventa reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

Tabelul 2

Reactii adverse raportate la picaturile oftalmice care contin fosfat:

Cazuri de calcifiere a corneei au fost raportate foarte rar in asociere cu utilizarea picaturilor oftalmice care contin fosfat, la unii pacienti cu cornee deteriorata semnificativ.

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1

Bucuresti 011478-RO Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro.

Supradozaj
Nu s-a raportat niciun caz de supradozaj si este improbabil sa se produca in urma administrarii oftalmice.

In caz de supradozaj, tratamentul trebuie sa fie simptomatic si de sustinere. Daca bimatoprost este ingerat accidental, urmatoarele informatii pot fi utile: in studii cu durata de doua saptamani efectuate la sobolan si soarece, la administrarea orala de doze de pana la 100 mg/kg/zi nu s-a produs niciun fel de toxicitate. Aceasta doza exprimata ca mg/m2 este de cel putin 210 ori mai mare decat rezultata din ingerarea accidentala a unei doze dintr-un flacon de bimatoprost 0,1 mg/ml picaturi oftalmice, solutie, de catre un copil cu greutatea de 10 kg.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: preparate oftalmologice, analogi de prostaglandine, codul ATC: S01EE03. Mecanism de actiune

Mecanismul de actiune prin care bimatoprost reduce presiunea intraoculara la om consta in cresterea filtrarii umorii apoase prin reteaua trabeculara si cresterea filtrarii uveosclerale. Reducerea presiunii intraoculare incepe la aproximativ 4 ore de la prima administrare si efectul maxim este atins in aproximativ 8 - 12 ore. Durata efectului este mentinuta timp de cel putin 24 de ore.

Bimatoprost este un agent hipotensiv ocular puternic. Este o prostamida de sinteza, inrudita structural cu prostaglandina F2α (PGF2α), care nu actioneaza prin intermediului niciunui receptor cunoscut al prostaglandinei. Bimatoprost imita selectiv efectele substantelor biosintetizate nou descoperite numite prostamide. Cu toate acestea, receptorul prostamidei nu a fost inca identificat structural.

In cadrul unui studiu pivotal efectuat la adulti cu bimatoprost 0,1 mg/ml picaturi oftalmice, cu durata de 12 luni, valorile diurne medii ale presiunii intraoculare (PIO) masurate de-a lungul perioadei de studiu de 12 luni au diferit cu maxim 1,1 mmHg pe parcursul unei zile si nu au depasit niciodata 17,7 mmHg.

Bimatoprost 0,1 mg/ml picaturi oftalmice contine clorura de benzalconiu in concentratie de 200 ppm.

Exista o experienta limitata in ceea ce priveste utilizarea bimatoprost la pacientii cu glaucom cu unghi deschis, pseudoexfoliativ si pigmentar si cu glaucom cronic cu unghi inchis cu iridotomie prezenta.

Nu s-au observat efecte relevante din punct de vedere clinic asupra ritmului cardiac si tensiunii arteriale in studiile clinice.

Copii si adolescenti

Siguranta si eficacitatea administrarii bimatoprost la copii si adolescenti cu varsta cuprinsa intre 0 si 18 ani nu au fost inca stabilite.

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie

Bimatoprost penetreaza corneea si sclera umana foarte bine in vitro. In urma administrarii oculare la adulti, expunerea sistemica la bimatoprost este foarte mica, fara acumulare in timp. In urma administrarii oftalmice o data pe zi a unei picaturi de bimatoprost 0,3 mg/ml, in ambii ochi, timp de doua saptamani, concentratiile sanguine au atins maximul in interval de 10 minute dupa administrarea dozei si au scazut sub limita inferioara de detectare (0,025 ng/ml) in decurs de 1,5 ore de la administrarea dozei. Valorile medii ale Cmax si ASC0-24 ore au fost similare in zilele 7 si 14, fiind de aproximativ 0,08 ng/ml, respectiv 0,09 ng·ora/ml, indicand atingerea unei concentratii plasmatice constante de bimatoprost in decursul primei saptamani de administrare oftalmica.

Distributie

Bimatoprost este distribuit moderat in tesuturile organismului si volumul de distributie sistemic la om la starea de echilibru a fost de 0,67 l/kg. In sangele uman, bimatoprost se regaseste, in principal, in plasma. Bimatoprost se leaga de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 88%.

Metabolizare

Bimatoprost este principala forma circulanta sanguina, odata ce ajunge in circulatia sistemica in urma administrarii oftalmice. Apoi, bimatoprost este supus oxidarii, N-deetilarii si glucuronoconjugarii pentru a forma o varietate diversa de metaboliti.

Eliminare

Bimatoprost este eliminat, in principal, prin excretie renala, pana la 67% din doza administrata intravenos voluntarilor sanatosi a fost excretata in urina, 25% din doza a fost excretata prin materii fecale. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare, determinat in urma administrarii intravenoase, a fost de aproximativ 45 de minute; clearance-ul total sanguin a fost de 1,5 l/ora si kg.

Caracteristici la pacientii varstnici

In urma administrarii de doua ori pe zi a bimatoprost 0,3 mg/ml picaturi oftalmice, solutie, valoarea medie a ASC0-24 ore a bimatoprost de 0,0634 ngora/ml la varstnici (cu varsta de 65 de ani sau mai mult) a fost semnificativ mai mare, comparativ cu valoarea de 0,0218 ngora/ml la adultii tineri sanatosi. Cu toate acestea, aceasta concluzie nu este relevanta din punct de vedere clinic, deoarece expunerea sistemica atat pentru varstnici, cat si pentru subiectii tineri a ramas extrem de mica in urma administrarii oftalmice. Nu s-a produs, in timp, nicio acumulare de bimatoprost in sange si profilul de siguranta a fost similar la varstnici si la pacientii tineri.

Date preclinice de siguranta
In studiile non-clinice au fost observate efecte numai la expuneri considerate suficient de mari fata de expunerea maxima la om, fapt ce indica o relevanta mica pentru utilizarea clinica.

Maimutele carora li s-au administrat oftalmic doze de bimatoprost de 0,3 mg/ml zilnic, timp de 1 an, au prezentat o accentuare a pigmentarii irisului si efecte perioculare reversibile asociate dozei caracterizate printr-un sant palpebral superior si/sau inferior proeminent si o largire a fantei palpebrale. Pigmentarea accentuata a irisului pare sa fie determinata de stimularea crescuta a productiei de melanina in melanocite si nu de o crestere a numarului de melanocite. Nu s-au observat modificari functionale sau microscopice asociate efectelor perioculare, iar mecanismul de actiune pentru modificarile perioculare este necunoscut.

Bimatoprost nu s-a dovedit a fi mutagen sau carcinogen intr-o serie de studii in vitro si in vivo.

Bimatoprost nu a afectat fertilitatea la sobolani pana la doze de 0,6 mg/kg/zi (cel putin de 103 ori mai mari decat expunerea anticipata la om). In studiile privind dezvoltarea embrionara/fetala s-au observat avorturi, dar nu si efecte asupra dezvoltarii la soareci si sobolani, la doze care au fost de minim 860 de ori sau, respectiv, de 1700 ori mai mari decat doza recomandata la om. Aceste doze au dus la expuneri sistemice de minim 33 sau, respectiv, 97 de ori mai mari decat expunerea anticipata la om. In studiile peri/postnatale la sobolan, toxicitatea materna a determinat o reducere a duratei de gestatie, deces fetal si greutate scazuta a puilor la doze 0,3 mg/kg/zi (determinand o expunere de minim 41 de ori mai mare decat expunerea anticipata la om). Functiile neurocomportamentale ale puilor nu au fost afectate.