Indicatii
VARIVAX este indicat pentru imunizarea impotriva varicelei la persoane cu varsta de minimum 12 luni (vezi pct. 4.2 si 5.1).
VARIVAX poate fi administrat la sugari incepand de la varsta de 9 luni, in circumstante speciale, spre exemplu in conformitate cu programele nationale de vaccinare sau in situatia aparitiei unor focare ale bolii (vezi pct. 4.2, 4.5 si 5.1).
VARIVAX poate fi, de asemenea, administrat persoanelor susceptibile de expunere la varicela. Vaccinarea in interval de 3 zile de la expunere poate preveni o infectie manifesta clinic sau poate modifica evolutia infectiei. In plus, exista date limitate care indica faptul ca vaccinarea in interval de pana la 5 zile dupa expunere poate modifica evolutia infectiei (vezi pct. 5.1).
Dozaj
Doze
Utilizarea VARIVAX trebuie sa se bazeze pe recomandarile oficiale. Sugari cu varsta sub 9 luni
VARIVAX nu trebuie administrat la sugari cu varsta sub 9 luni.
Sugari cu varsta de 9 luni sau peste
Pentru asigurarea unei protectii optime impotriva varicelei (vezi pct. 5.1) trebuie sa fie administrate doua doze de VARIVAX.
Sugari cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 luni
In cazurile in care vaccinarea este initiata la varste cuprinse intre 9 si 12 luni, este necesara o a doua doza, care trebuie administrata dupa un interval de minimum 3 luni (vezi pct. 5.1).
Persoane cu varsta cuprinsa intre 12 luni si 12 ani
La persoanele cu varsta cuprinsa intre 12 luni si 12 ani, trebuie sa existe un interval de cel putin o luna intre administrarea primei si celei de-a doua doze (vezi pct. 5.1).
Observatie: Recomandarile oficiale aplicabile, referitoare la necesitatea administrarii unei doze sau a doua doze de vaccin si la intervalul dintre dozele de vaccin cu virus varicelic pot varia.
La persoanele cu varsta intre 12 luni si 12 ani care prezinta infectie asimptomatica cu HIV [clasa CDC 1] si un procent al limfocitelor T CD4+ 25% fata de valoarea specifica varstei trebuie administrate doua doze, la interval de 12 saptamani una de cealalta.
Persoane cu varsta de 13 ani si peste
Persoanelor cu varsta de 13 ani si peste trebuie sa li se administreze doua doze, la interval de
4-8 saptamani. Daca intervalul dintre doze depaseste 8 saptamani, a doua doza trebuie administrata in cel mai scurt timp posibil (vezi pct. 5.1).
Sunt disponibile date privind eficacitatea protectiei oferite de vaccin timp de pana la 9 ani de la vaccinare (vezi pct. 5.1). Cu toate acestea, necesitatea administrarii unor doze de rapel nu a fost inca stabilita.
Daca se administreaza VARIVAX la subiecti seronegativi inaintea unei perioade planificate sau posibile de tratament imunosupresor (precum in cazul persoanelor la care urmeaza sa se efectueze transplant de organ si a celor in faza de remisiune a unei afectiuni maligne), in programarea vaccinarilor trebuie sa se ia in calcul intervalul de dupa a doua doza, pentru a se putea obtine protectia maximala (vezi pct. 4.3, 4.4 si 5.1).
Nu exista date cu privire la eficacitatea protectiei sau raspunsurile imune fata de VARIVAX la persoane seronegative cu varsta peste 65 de ani.
Mod de administrare
Vaccinul trebuie injectat intramuscular (i.m.) sau subcutanat (s.c.).
Locurile preferate de injectare sunt in zona antero-laterala a coapsei la copiii cu varste mai mici si in zona muschiului deltoid la copiii cu varste mai mari, adolescenti si adulti.
La pacientii cu trombocitopenie sau orice tulburari de coagulare, vaccinul trebuie administrat subcutanat.
A NU SE INJECTA INTRAVASCULAR.
Precautii care trebuie luate inainte de manipularea sau administrarea medicamentului: Vezi pct. 6.6.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la orice tip de vaccin impotriva varicelei, la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1, sau la neomicina (care poate fi prezenta ca o urma reziduala, vezi pct. 2 si 4.4).
Discrazii sanguine, leucemie, limfoame de orice tip sau alte neoplasme maligne care afecteaza sistemele hematopoietic si limfatic.
Persoane la care se administreaza tratamente imunosupresoare (inclusiv corticosteroizi in doze mari) (vezi pct. 4.8).
Imunodeficienta umorala sau celulara severa (primara sau dobandita), de exemplu imunodeficienta combinata severa, agamaglobulinemie si SIDA sau infectie simptomatica cu HIV sau un procent al limfocitelor T CD4+ sub valoarea specifica varstei: la copii cu varsta sub 12 luni: CD4+ mai mic de 25%; la copii cu varsta intre 12 si 35 de luni: CD4+ mai mic de 20%; la copii cu varsta intre 35 si 59 de luni: CD4+ mai mic de 15% (vezi pct. 4.4 si 4.8).
Persoane cu antecedente heredo-colaterale de imunodeficienta congenitala sau ereditara, cu exceptia cazului in care se demonstreaza competenta imuna a potentialului destinatar al vaccinului.
Tuberculoza activa netratata.
Orice afectiune asociata cu febra mai mare de 38,5 ºC; febra redusa, ca atare, nu reprezinta insa o contraindicatie pentru vaccinare.
Sarcina. Mai mult decat atat, sarcina trebuie evitata timp de 1 luna dupa vaccinare (vezi pct. 4.6).
Atentionari
Trasabilitate
Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele si numarul lotului medicamentului administrat trebuie inregistrate cu atentie.
Similar oricarui vaccin injectabil, trebuie sa existe intotdeauna la indemana tratament medical adecvat si posibilitatea de monitorizare, in eventualitatea unei reactii anafilactice rare dupa administrarea vaccinului.
Ca si in cazul altor vaccinuri, exista posibilitatea de aparitie a reactiilor de hipersensibilitate, nu numai fata de substanta activa, dar si fata de oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1 sau neomicina (care poate fi prezenta ca o urma reziduala vezi pct. 2 si 4.3).
Similar altor vaccinuri, VARIVAX nu asigura protectia completa a tuturor persoanelor cu varicela contactata in mod natural. Studiile clinice au evaluat eficacitatea vaccinarii doar incepand de la 6 saptamani dupa administrarea unei singure doze la persoane sanatoase cu varsta de pana la 12 ani sau la 6 saptamani dupa a doua doza la subiecti cu varste mai mari (vezi pct. 5.1).
Vaccinarea poate fi luata in considerare la pacientii cu anumite deficiente imune in situatia in care beneficiile depasesc riscurile (spre exemplu, la subiecti cu infectie cu HIV asimptomatica, cu deficite ale subclaselor de IgG, neutropenie congenitala, boala granulomatoasa cronica si afectiuni asociate deficitului de complement).
Pacientii imunocompromisi la care acest vaccin nu este contraindicat (vezi pct. 4.3) pot sa nu prezinte un raspuns la fel de bun ca subiectii imunocompetenti; prin urmare, unii dintre acesti pacienti se pot imbolnavi de varicela in caz de contact cu virusul, in pofida administrarii adecvate a vaccinului. Acesti pacienti trebuie monitorizati cu atentie pentru semne de varicela.
Persoanele vaccinate trebuie sa evite sa utilizeze salicilati timp de 6 saptamani dupa vaccinare (vezi pct. 4.5).
Transmitere
Transmiterea virusului varicelic din vaccin (tulpina Oka/Merck) care sa rezulte in infectie cu virus varicelic inclusiv boala diseminata, poate avea loc in cazuri rare, de la persoane vaccinate (care dezvolta sau nu o eruptie asemanatoare varicelei) si contacti susceptibili la varicela inclusiv persoane sanatoase precum si cele cu risc crescut (vezi pct. 4.8).
Din acest motiv, persoanele vaccinate trebuie sa incerce sa evite, ori de cate ori este posibil, contactul imediat cu persoanele cu risc crescut, susceptibile la varicela, timp de pana la 6 saptamani dupa vaccinare.
In situatiile in care nu se poate evita contactul cu persoanele cu risc crescut, inainte de vaccinare trebuie evaluat riscul potential de transmitere a virusului din vaccin, comparativ cu riscul de contactare si transmitere a virusului varicelei de tip salbatic (vezi pct. 4.8).
Persoanele cu risc crescut, susceptibile la varicela sunt:
Persoanele imunocompromise (vezi pct. 4.3);
Femeile gravide fara antecedente pozitive documentate de varicela sau analize de laborator care sa demonstreze o infectie anterioara;
Nou-nascuti ale caror mame nu au antecedente pozitive documentate de varicela sau analize de laborator care sa demonstreze o infectie anterioara.
Sodiu
Acest medicament contine sodiu mai putin de 1 mmol (23 mg) per doza, adica practic nu contine sodiu.
Potasiu
Acest medicament contine potasiu mai putin de 1 mmol (39 mg) per doza, adica practic nu contine potasiu.
Interactiuni
VARIVAX nu trebuie amestecat in aceeasi seringa cu niciun alt vaccin sau medicament. Alte vaccinuri injectabile sau alte medicamente trebuie administrate ca injectii separate si in regiuni diferite ale corpului.
Administrarea concomitenta cu alte vaccinuri
VARIVAX a fost administrat la copii de varsta mica simultan, dar in locuri diferite de injectare, cu un vaccin combinat rujeolic-urlian-rubeolic, cu vaccinul conjugat impotriva Haemophilus influenzae tip b, vaccinul hepatitic B, vaccinul diftero-tetano-pertussis celular si cu vaccinul poliomielitic cu administrare orala. La administrarea acestora concomitent cu VARIVAX, nu s-au inregistrat dovezi ale unei diferente relevante clinic intre raspunsurile imune la oricare dintre antigene. In cazul in care vaccinul cu virusul varicelic (viu atenuat) (tulpina Oka/Merck) nu se administreaza concomitent cu vaccinul rujeolic-urlian- rubeolic viu, trebuie sa existe un interval de 1 luna intre administrarea celor 2 vaccinuri cu virusuri vii.
Administrarea VARIVAX concomitent cu vaccinurile DTaP (diftero-tetano-pertussis acelular) tetravalente, pentavalente sau hexavalente nu a fost evaluata.
Vaccinarea trebuie amanata timp de cel putin 5 luni dupa transfuziile de sange sau plasma, sau dupa administrarea de imunoglobulina umana normala sau imunoglobulina impotriva virusului varicelo- zosterian (VZIG).
Administrarea de preparate din sange care contin anticorpi impotriva virusului varicelo-zosterian, inclusiv VZIG sau alte preparate pe baza de imunoglobuline, in interval de 1 luna de la administrarea unei doze de VARIVAX poate diminua raspunsul imun la vaccin si, astfel, reduce eficacitatea protectiei oferite de acesta. Asadar, daca nu este considerata esentiala, administrarea oricaruia dintre aceste preparate trebuie evitata timp de 1 luna de la administrarea unei doze de VARIVAX.
Persoanele vaccinate trebuie sa evite administrarea de salicilati timp de 6 saptamani dupa vaccinarea cu VARIVAX, deoarece a fost raportata aparitia sindromului Reye ca urmare a utilizarii de salicilati in timpul infectiei cu virus varicelic tip salbatic (vezi pct. 4.4).
Sarcina
Fertilitatea
Nu s-au efectuat studii privind efectele VARIVAX asupra functiei de reproducere la animale. VARIVAX nu a fost evaluat in ceea ce priveste potentialul de afectare a fertilitatii.
Sarcina
Femeile gravide nu trebuie vaccinate cu VARIVAX.
Nu au fost efectuate studii cu VARIVAX la femeile gravide.
Cu toate acestea, nu a fost raportata afectare fetala in cazul administrarii de vaccinuri impotriva varicelei la femei gravide. Nu se cunoaste daca VARIVAX are efecte nocive asupra fatului atunci cand este administrat la femeile gravide sau daca poate afecta capacitatea de reproducere.
Sarcina trebuie evitata timp de 1 luna de la vaccinare. Femeile care intentioneaza sa ramana gravide trebuie sfatuite sa amane momentul sarcinii.
Alaptarea
Din cauza riscului teoretic de transmitere a tulpinii virale din compozitia vaccinului de la mama la sugar, VARIVAX nu este in general recomandat mamelor care alapteaza (vezi si pct. 4.4). Oportunitatea vaccinarii in cazul femeilor expuse, fara antecedente de varicela sau figurand in evidente ca seronegative pentru varicela trebuie evaluata de la o pacienta la alta.
Condus auto
Nu au fost efectuate studii cu privire la efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
Reactii adverse
Rezumatul profilului de siguranta
In cadrul studiilor clinice, a fost administrata formula congelata si formula stabila la rece a vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) la aproximativ 17000 de persoane sanatoase cu varsta 12 luni, care au fost monitorizate timp de pana la 42 zile dupa fiecare doza. Nu s-a inregistrat nicio crestere a riscului de evenimente adverse atunci cand VARIVAX a fost administrat la persoane seropozitive. Profilul de siguranta al vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) stabil la rece a fost in general similar cu profilul de siguranta pentru formularile anterioare ale vaccinului.
In cadrul unui studiu dublu-orb, controlat cu placebo, la 956 persoane sanatoase cu varsta intre 12 luni si 14 ani, dintre care 914 aveau susceptibilitate confirmata serologic la varicela, singurele evenimente adverse aparute cu o frecventa semnificativ mai mare la persoanele vaccinate, fata de cele la care s-a administrat placebo, au fost durerea (26,7% fata de 18,1%) si eritemul (5,7% fata de 2,4%) la locul injectarii si eruptie de tipul varicelei in zone diferite de cea a injectarii (2,2% fata de 0,2%).
In cadrul unui studiu clinic s-a administrat VARIVAX la 752 copii, fie pe cale intramusculara, fie pe cale subcutanata. Profilele de siguranta generale pentru cele doua cai de administrare au fost comparabile, desi reactiile la locul de injectare au fost mai putin frecvente in grupul cu administrare i.m. (20,9%), decat in grupul cu administrare s.c. (34,3%).
Intr-un studiu dupa punerea pe piata a vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck), efectuat pentru evaluarea sigurantei pe termen scurt a acestuia (urmarire pe o perioada de 30 sau 60 zile), la aproximativ 86000 copii cu varste cuprinse intre 12 luni si 12 ani si la 3600 persoane cu varsta de minimum 13 ani si peste, nu au fost raportate niciun fel de evenimente adverse grave asociate cu administrarea vaccinului.
Lista reactiilor adverse prezentata sub forma de tabel
Studii clinice
In toate studiile clinice de evaluare a relatiei cauzale expunere-eveniment advers (5185 subiecti) au fost raportate urmatoarele evenimente adverse in corelatie temporala cu vaccinarea:
Reactiile adverse sunt clasificate pe categorii de frecventa folosind urmatoarea conventie:
Foarte frecvente (mai mare sau egal cu 1/10), frecvente (mai mare sau egal cu 1/100 si mai mic de 1/10), mai putin frecvente (mai mare sau egal cu 1/1000 si mai mic de 1/100), rare (mai mare sau egal cu 1/10000 si mai mic de 1/1000)
Persoane sanatoase cu varsta cuprinsa intre 12 luni si 12 ani (1 doza)
| Evenimente adverse | Frecventa |
| Tulburari hematologice si limfatice | |
| Limfadenopatie, limfadenita, trombocitopenie | Rare |
| Tulburari ale sistemului nervos | |
| Cefalee, somnolenta | Mai putin frecvente |
| Apatie, nervozitate, agitatie, hipersomnie, vise anormale, modificari emotionale, tulburari de mers,convulsii febrile, tremor | Rare |
| Tulburari oculare | |
| Conjunctivita | Mai putin frecvente |
| Conjunctivita acuta, lacrimare, edem palpebral,iritație | Rare |
| Tulburari acustice si vestibulare | |
| Otalgie | Rare |
| Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale | |
| Tuse, congestie nazala, congestie a cailor respiratorii, rinoree | Mai putin frecvente |
| Sinuzita, stranut, congestie pulmonara, epistaxis, rinita, wheezing, bronsita, infectie respiratorie,pneumonie | Rare |
| Tulburari metabolice si de nutritie | |
| Anorexie | Mai putin frecvente |
| Infectii si infestari | |
| Infectii la nivelul tractului respirator superior | Frecvente |
| Gripa, gastroenterita, otita, otita medie, faringita, | Mai putin |
| varicela, exantem viral, infectie virala | frecvente |
| Infectie, candidoza, sindrom pseudogripal, manifestari de tip intepatura/muscatura non-veninoasa | Rare |
| Tulburari gastro-intestinale | |
| Diaree, varsaturi | Mai putinfrecvente |
| Durere abdominala, greata, flatulenta, hematochezie,ulcerații bucale | Rare |
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | |
| Eruptie cutanata tranzitorie, eruptie cutanata tranzitorie asemanatoare rujeolei/rubeolei, eruptie cutanata tranzitorie de tipul varicelei (numar mediande 5 leziuni generalizate) | Frecvente |
| Dermatita de contact, dermatita de scutec, eritem,Miliaria rubra, prurit, urticarie | Mai putinfrecvente |
| Hiperemie cutanata, vezicule, dermatita atopica, eczeme, acnee, herpes simplex, eruptie cutanata tranzitorie asemanatoare urticariei, contuzie,dermatita, eruptie indusa de medicamente, impetigo, infectie cutanata, rujeola, arsuri solare | Rare |
| Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv | |
| Durere musculo-scheletica, mialgie, durere la nivelulsoldului, piciorului sau gatului, rigiditate | Rare |
| Tulburari vasculare | |
| Extravazare | Rare |
| Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | |
| Febra | Foarte frecvente |
| Eritem la locul injectarii, eruptie cutanata tranzitorie, durere/sensibilitate/inflamatie, tumefiere si eruptie de tipul varicelei (numar median de 2 leziuni la loculinjectarii) | Frecvente |
| Astenie/fatigabilitate, echimoza la locul injectarii,hematom, indurație, eruptie cutanata tranzitorie, stare generala de rau | Mai putin frecvente |
| Eczema la locul injectarii, nodul, caldura, eruptie cutanata tranzitorie asemanatoare urticariei, modificare de culoare, inflamatie, rigiditate, traumatism, uscaciune/asprime a tegumentelor, edem/tumefiere, senzatie de caldura, senzatie de caldura la atingere, hemoragie in cazul in care se punctioneaza o vena, modificari anormale la nivelulbuzelor | Rare |
| Tulburari psihice | |
| Iritabilitate | Frecvente |
| Plans, insomnie, tulburari de somn | Mai putinfrecvente |
Persoane sanatoase cu varsta cuprinsa intre 12 luni si 12 ani (2 doze la interval 3 luni)
Au fost raportate urmatoarele evenimente adverse temporal corelate cu vaccinarea la persoane cu varsta intre 12 luni si 12 ani la care s-a administrat vaccinul cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck): diaree, convulsie febrila, febra, artrita postinfectioasa, varsaturi.
Rata evenimentelor adverse sistemice aparute in studiile clinice dupa a doua doza de VARIVAX a fost in general similara cu sau mai mica decat cea observata in cazul primei doze. Ratele reactiilor adverse la locul injectarii (preponderent eritem si tumefiere) au fost mai mari dupa a doua doza (vezi pct. 5.1 pentru descrierea studiului).
Persoane sanatoase cu varsta de 13 ani si peste (la majoritatea s-au administrat 2 doze la interval de 4 pana la 8 saptamani)
Relatia cauzala nu a fost evaluata la persoane cu varsta de 13 ani si peste, cu exceptia evenimentelor adverse severe.
Cu toate acestea, urmatoarele evenimente au fost temporal corelate cu vaccinarea in cadrul studiilor clinice (1648 subiecti):
| Evenimente adverse | Frecventa |
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat | |
| Eruptie cutanata tranzitorie de tipul varicelei (numar median de 5 leziuni generalizate) | Frecvente |
| Tulburari generale si la nivelul locului de administrare | |
| Febra ≥37,7°C masurata la nivelul cavitații bucale, eritem la locul injectarii, durere si tumefiere | Foarte frecvente |
| Eruptie cutanata tranzitorie la locul injectarii, prurit si eruptie cutanata tranzitorie de tipul varicelei (numar median de 2 leziuni la locul injectarii) | Frecvente |
| Echimoza la locul injectarii, hematom, induratie,amorteala si senzație de caldura | Mai putinfrecvente |
| Senzatie de greutate, hiperpigmentare, rigiditate | Rare |
Supravegherea dupa punerea pe piata
Au existat raportari spontane ale urmatoarelor evenimente adverse corelate temporal cu VARIVAX in timpul utilizarii dupa punerea pe piata la nivel mondial:
| Evenimente adverse+ |
| Tulburari hematologice si limfatice |
| Anemie aplastica, trombocitopenie (inclusiv purpura trombocitopenica idiopatica (PTI)), limfadenopatie |
| Tulburari ale sistemului nervos |
| Accident vascular cerebral, convulsii febrile si non-febrile, sindrom Guillain-Barré, mielita transversa,paralizie Bell, ataxie*, vertigo/amețeala, parestezie |
| Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale |
| Pneumonita |
| Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat |
| Sindrom Stevens-Johnson, eritem polimorf, purpura Henoch-Schönlein, infectii bacteriene secundare alepielii si tesuturilor moi, inclusiv impetigo si celulita |
| Infectii si infestari |
| Encefalita*‡, faringita, pneumonie*, varicela (cu tulpina din vaccin), herpes zoster*‡, meningita aseptica‡ |
| Tulburari generale si la nivelul locului de administrare |
| Iritabilitate |
| Tulburari ale sistemului imunitar |
| Anafilaxie (inclusiv soc anafilactic) si fenomene corelate precum angioedem, edem facial si edemperiferic, anafilaxie la persoane cu sau fara alergii in antecedente |
| Tulburari gastro-intestinale |
| Greata, varsaturi |
+ Intrucat aceste evenimente au fost raportate voluntar, de la nivelul unei populatii de marime incerta, nu este intotdeauna posibila estimarea frecventei acestora sau stabilirea unei relatii cauzale cu expunerea la vaccin. In consecinta, frecventa acestor evenimente adverse este considerata necunoscuta.
* Evenimentele adverse selectate, care au fost raportate in cazul administrarii vaccinului cu virus varicelic (viu) (Oka/Merck strain) au survenit si ca urmare a infectiei cu virusul varicelei de tip salbatic. Nu exista semnale privind o crestere a riscului de aparitie a acestor evenimente dupa vaccinare, comparativ cu boala produsa de tulpinile salbatice, provenite din studiile de supraveghere activa dupa punerea pe piata sau conform raportarilor pasive din cadrul supravegherii dupa punerea pe piata (vezi pct. 5.1).
Vezi pct. c.
Eruptiile cutanate tranzitorii dupa vaccinare din care a fost izolata tulpina Oka/Merck au fost, in general, usoare (vezi pct. 5.1).
Descrierea reactiilor adverse selectate
Cazuri de herpes zoster in studiile clinice
In cadrul studiilor clinice au fost raportate 12 cazuri de herpes zoster, dintre 9543 de persoane vaccinate cu varsta intre 12 luni si 12 ani pe parcursul a 84414 persoane-ani de urmarire. Incidenta calculata pe baza acestora a fost de 14 cazuri la 100000 persoane-ani, comparativ cu 77 cazuri la 100000 de persoane-ani dupa infectia cu virus varicelic tip salbatic. Au fost raportate 2 cazuri de herpes zoster la 1652 persoane vaccinate cu varsta de 13 ani sau peste. Toate cele 14 cazuri au fost usoare ca severitate si nu s-au asociat cu sechele.
In cadrul unui alt studiu clinic la persoane cu varsta cuprinsa intre 12 luni si 12 ani, au fost raportate
2 cazuri de herpes zoster in grupul la care s-a administrat o doza de vaccin si niciun caz in cel la care s-au administrat doua doze. Subiectii au fost urmariti timp de 10 ani dupa vaccinare.
Datele furnizate de supravegherea activa la copiii imunizati cu vaccin cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) si urmariti timp de 14 ani dupa vaccinare nu au relevat nicio crestere a frecventei cazurilor de herpes zoster, fata de copiii infectati cu virusul salbatic al varicelei in perioada prevaccinala. Cu toate
acestea, nu se cunoaste in prezent efectul pe termen lung al vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) asupra incidentei herpesului zoster.
Complicatii asociate cu varicela
Au fost raportate complicatii ale varicelei cauzate de tulpina din vaccin, inclusiv herpes zoster si boala diseminata, cum sunt meningita si encefalita aseptice, la persoane imunodeprimate, dar si la persoane imunocompetente.
Transmitere
Conform unor raportari izolate de cazuri din perioada de supraveghere dupa punerea pe piata, virusul din vaccin poate fi transmis rar la contactii persoanelor vaccinate care dezvolta sau nu eruptie cutanata tranzitorie de tip varicelic (vezi pct. 4.4).
Utilizarea vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) concomitent cu alte vaccinuri pentru copii si adolescenti
Atunci cand vaccinul cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) a fost administrat simultan cu vaccinul rujeolic-urlian-rubeolic (M-M-R II) la persoane cu varste cuprinse intre 12 si 23 de luni, s-a raportat aparitia febrei (38,9°C; temperatura masurata la nivelul cavitatii bucale echivalenta, zilele 0-42 dupa vaccinare) cu o frecventa de 26-40% (vezi si pct. 4.5).
Alte grupe speciale de pacienti
Persoanele imunocompromise (vezi pct. 4.3)
Retinita necrozanta a fost raportata dupa punerea pe piata la persoane imunocompromise.
Varstnici
In cadrul studiilor clinice nu au fost identificate diferente in ceea ce priveste profilul de siguranta intre subiectii varstnici (persoane cu varsta 65 ani) si subiectii mai tineri.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Au fost raportate cazuri de administrare accidentala a unei cantitati mai mari de vaccin cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) decat doza recomandata (fie prin administrarea unei doze mai mari decat cea recomandata, prin administrarea mai multor injectii sau prin administrarea acestora la un interval mai scurt decat este recomandat). In conexiune cu aceste cazuri, au fost raportate urmatoarele evenimente adverse: eritem la locul injectarii, durere, inflamatie; iritabilitate; manifestari gastrointestinale (si anume, hematemeza, varsaturi fecaloide, gastroenterita cu varsaturi si diaree); tuse si infectie virala. Niciunul dintre cazuri nu s-a asociat cu sechele pe termen lung.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: vaccinuri antivirale - vaccinuri cu virusuri varicelice, codul ATC: J07BK01
Evaluarea eficacitatii clinice
Eficacitatea la persoane cu varsta sub 12 luni
Eficacitatea clinica nu a fost evaluata in cazurile in care vaccinarea s-a initiat la varste mai mici de 12 luni.
Schema de vaccinare cu 1 doza la persoane sanatoase cu varsta de la 12 luni la 12 ani
In studiile clinice combinate care au utilizat formulari anterioare ale vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) la doze variind intre 1000 si 17000 PFU, majoritatea subiectilor la care s-a administrat vaccinul cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) si care au fost expuse la virusul varicelic de tip salbatic au obtinut fie protectie completa impotriva varicelei, fie au dezvoltat o forma usoara a bolii.
In mod concret, eficacitatea protectiei vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) incepand de la 42 de zile dupa vaccinare a fost evaluata in trei moduri diferite:
printr-un studiu dublu-orb, controlat cu placebo, cu durata de 2 ani (N=956; eficacitate 95 pana la 100%; formulare cu 17430 PFU);
prin evaluarea protectiei impotriva bolii dupa expunerea familiala, pe parcursul a 7-9 ani de observatie (N=259; eficacitate 81 pana la 88%; formulare cu 1000-9000 PFU); si
prin compararea ratelor de incidenta pe parcursul a 7-9 ani la persoanele vaccinate, comparativ cu datele colectate de la persoanele nevaccinate anterior intre anii 1972 si 1978 (N=5404; eficacitate 83 pana la 94%; formulare cu 1000-9000 PFU).
In cadrul unui grup de 9202 de persoane cu varsta de 12 luni pana la 12 ani carora li s-a administrat o doza de vaccin cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck), au fost observate 1149 cazuri de infectie (aparute la peste 6 saptamani de la vaccinare) pe parcursul unei perioade de urmarire de pana la 13 ani. Dintre aceste 1149 cazuri, 20 (1,7%) au fost clasificate ca severe (300 leziuni, temperatura corporala masurata la nivelul cavitatii bucale 37,8 °C). Datele mentionate mai sus, comparativ cu proportia de 36% de cazuri severe inregistrate in urma infectiei cu virus varicelic de tip salbatic la persoanele nevaccinate anterior, indica o scadere relativa de 95% a proportiei de cazuri severe observate la persoanele vaccinate, care au contactat infectia dupa vaccinare.
Profilaxia varicelei prin vaccinare in decurs de pana la 3 zile de la expunere a fost investigata in cadrul a doua studii clinice controlate, de mica amploare. Primul studiu a demonstrat faptul ca niciunul dintre cei 17 copii expusi la varicela in mediu familial nu a dezvoltat boala, comparativ cu 19 din cei 19 copii nevaccinati expusi la virus. In cel de al doilea studiu placebo-controlat privind profilaxia post-expunere, unul din 10 copii din grupul vaccinat a dezvoltat varicela, comparativ cu 12 din 13 copii din grupul cu placebo. Intr-un studiu clinic necontrolat in mediu spitalicesc, la 148 pacienti, dintre care 35 erau imunodeprimati, s-a administrat o doza de vaccin cu virus varicelic la 1 pana la 3 zile de la expunere si niciunul dintre acestia nu a dezvoltat varicela.
Datele publicate privind preventia varicelei la 4-5 zile de la expunere sunt limitate. Intr-un studiu clinic dublu-orb, 26 copii susceptibili la varicela, ai caror frati prezentau infectie activa au fost randomizati in grupul cu administrare de placebo sau vaccin cu virus varicelic. In grupul la care s-a administrat vaccinul cu virus varicelic, 4 din 13 copii (30,8%) au dezvoltat varicela, 3 dintre acestia fiind vaccinati in zilele 4 si 5 de la expunere. Cu toate acestea, infectia a fost usoara ca severitate (1, 2 si 50 leziuni). Prin contrast, 12
din cei 13 copii (92,3%) din grupul la care s-a administrat placebo au dezvoltat forma tipica de varicela (60 pana la 600 de leziuni). Prin urmare, vaccinarea la 4-5 zile dupa expunerea la varicela poate modifica evolutia eventualelor cazuri secundare de varicela.
Schema de vaccinare cu doua doze la persoane sanatoase cu varsta cuprinsa intre 12 luni si 12 ani
Intr-un studiu care a comparat administrarea unei doze (N=1114) cu administrarea a 2 doze (N=1102) la interval de 3 luni una de cealalta, eficacitatea estimata impotriva varicelei cu orice grad de severitate pe perioada de observatie de 10 ani a fost de 94% pentru schema cu 1 doza si de 98% pentru cea cu 2 doze (p mai mic de 0,001). Rata cumulativa a incidentei varicelei pe parcursul perioadei de observatie de 10 ani a fost de 7,5% dupa 1 doza si de 2,2% dupa administrarea a 2 doze. Majoritatea cazurilor de varicela raportate la persoanele vaccinate cu 1 doza sau cu 2 doze au fost usoare ca severitate.
Schema de vaccinare cu doua doze la persoane sanatoase cu varsta de 13 ani sau peste.
Eficacitatea protectiei vaccinului in urma administrarii a doua doze la interval de 4 sau 8 saptamani la persoane cu varsta de 13 ani sau peste a fost evaluata pe baza expunerii familiale in decursul a 6 pana la 7 ani de la vaccinare. Rata eficacitatii clinice a variat intre aproximativ 80% si 100%.
Imunogenitatea vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck)
Schema de vaccinare cu 1 doza la persoane cu varsta de la 12 luni la 12 ani
Studiile clinice au stabilit faptul ca imunogenitatea formularii stabile la rece este similara cu imunogenitatea formularilor anterioare care au fost evaluate din punctul de vedere al eficacitatii.
S-a demonstrat ca un titru 5 unitati gpELISA/ml (gpELISA este un test ultrasensibil care nu este disponibil pe piata comerciala) la 6 saptamani dupa vaccinare este o corelare aproximativa cu protectia clinica. Nu se cunoaste insa daca un titru 0,6 unitati gpELISA/ml se coreleaza cu protectia pe termen lung.
Raspunsul imun umoral la persoane cu varsta de la 12 luni la 12 ani
Seroconversia (pe baza unei valori-limita care corespunde, in general, valorii de 0,6 unitati gpELISA/ml) a fost observata la 98% dintre 9610 persoane susceptibile cu varste cuprinse intre 12 luni si 12 ani la care s-au administrat doze variind intre 1000 si 50000 PFU. La aproximativ 83% dintre aceste persoane au fost induse titruri de anticorpi impotriva varicelei 5 unitati gpELISA/ml.
La persoanele cu varsta intre 12 si 23 luni, administrarea formulei refrigerate de VARIVAX
(8000 PFU/doza sau 25000 PFU/doza) a indus formarea de anticorpi in titruri 5 unitati gpELISA/ml la 6 saptamani dupa vaccinare, la 93% dintre persoanele vaccinate.
Raspunsul imun umoral la persoane cu varsta de 13 ani sau peste
O serie de studii cu vaccin cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) administrat in doze de aproximativ 900 pana la 17000 PFU la 934 persoane cu varsta de 13 ani sau peste, au demonstrat o rata de seroconversie (titru de anticorpi impotriva virusului varicelic 0,6 unitati gpELISA/ml) de 73% pana la 100% dupa o singura doza de vaccin. Proportia subiectilor cu titruri de anticorpi 5 unitati gpELISA/ml a variat intre 22 si 80%.
Dupa administrarea a 2 doze de vaccin (601 subiecti) in doze de la aproximativ 900 la 9000 PFU, rata de seroconversie a fost de la 97% pana la 100% si proportia subiectilor cu titruri de anticorpi 5 unitati gpELISA/ml a variat intre 76 si 98%.
Nu exista date privind raspunsurilor imune induse de VARIVAX la persoanele seronegative pentru virusul varicelo-zosterian (VZV) cu varsta 65 ani.
Imunitatea umorala in functie de calea de administrare
Un studiu comparativ la 752 de subiecti carora li s-a administrat VARIVAX fie pe cale intramusculara, fie pe cale subcutanata a demonstrat ca profilul de imunogenitate este similar pentru ambele cai de administrare.
Schema de vaccinare cu doua doze la persoane sanatoase cu varsta cuprinsa intre 12 luni si 12 ani
In cadrul unui studiu multicentric, copiilor sanatosi cu varste de la 12 luni pana la 12 ani li s-au administrat fie 1 doza, fie 2 doze de VARIVAX, la interval de 3 luni una de cealalta. Rezultatele cu privire la imunogenitate sunt prezentate in tabelul urmator.
| VARIVAXSchema de vaccinare cu 1 doza (N = 1114) | VARIVAXSchema de vaccinare cu 2 doze (N = 1102) | ||
| La 6 saptamani dupavaccinare | La 6 saptamani dupaprima doza | La 6 saptamani dupaa 2-a doza | |
| Rata de seroconversie | 98,9% (882/892) | 99,5% (847/851) | 99,9% (768/769) |
| Proportia cu titru de anticorpi anti-VZV ≥5 unitati gpELISA/ml(rata de seroprotectie) | 84,9% (757/892) | 87,3% (743/851) | 99,5% (765/769) |
| Media geometrica a titrurilor (unitati gpELISA/ml) | 12 | 12,8 | 141,5 |
Rezultatele acestui studiu si a altor studii in care s-a administrat o a doua doza de vaccin la 3 pana la 5 ani de la doza initiala demonstreaza o crestere semnificativa a raspunsului imun sub forma de anticorpi anti- VZV dupa administrarea celei de-a doua doze. Titrurile de anticorpi anti-VZV dupa 2 doze administrate la interval de 3 pana la 6 ani una de cealalta sunt comparabile cu cele obtinute atunci cand cele 2 doze s-au administrat la interval de 3 luni. Ratele de seroconversie au fost de aproximativ 100% dupa prima doza si de 100% dupa a doua doza. Ratele de seroprotectie ale vaccinului (5 unitati gpELISA/ml) au fost de 85% dupa prima doza si de 100% dupa a doua, iar media geometrica a titrurilor (MGT) a crescut in medie de aproximativ 10 ori dupa a doua doza (pentru date privitoare la siguranta, vezi pct 4.8).
Schema de vaccinare cu doua doze la persoane sanatoase cu varsta cuprinsa intre 9 si 12 luni la momentul administrarii primei doze
A fost derulat un studiu clinic in care combinatia de vaccin rujeolic-urlian-rubeolic si vaccin cu virus varicelic (Oka/Merck) (RORV) a fost administrata conform schemei de vaccinare cu 2 doze. Dozele au fost administrate la interval de 3 luni una de cealalta la 1620 subiecti sanatosi cu varsta intre 9 si 12 luni la momentul administrarii primei doze.
Profilul de siguranta dupa administrarea primei si celei de-a doua doze a fost in general comparabil pentru toate cohortele.
La nivelul setului complet pentru analiza (subiecti vaccinati, indiferent de titrul de anticorpi initial), au fost obtinute rate de seroprotectie impotriva varicelei de 100% dupa a doua doza, indiferent de varsta persoanei vaccinate la momentul administrarii primei doze.
Ratele de seroprotectie si media geometrica a titrurilor (MGT) de anticorpi la varicela la nivelul setului complet pentru analiza sunt furnizate in tabelul urmator.
| Vaccin RORV Doza 1 la 9 luni/Doza 2 la 12 luni/(N = 527) | Vaccin RORV Doza 1 la 11 luni/Doza 2 la 14 luni(N = 480) | Vaccin RORV Doza 1 la 12 luni/Doza 2 la 15 luni(N = 466) | ||||
| La 6 saptamani dupa doza 1 | La 6 saptamani dupa doza 2 | La 6 saptamani dupa doza 1 | La 6 saptamani dupa doza 2 | La 6 saptamani dupa doza 1 | La 6 saptamani dupa doza 2 | |
| Rata de seroprotectie impotriva varicelei [Ii 95%](titru ≥5 unitati gpELISA/ml) | 93,1%[90,6; 95,1] | 100%[99,3; 100] | 97%[95,1; 98,4] | 100%[99,2;100] | 96,5%[94,4; 98,0] | 100%[99,2; 100] |
| Media geometrica a titrurilor[Ii 95%](unitati gpELISA/ml) | 12[12; 13] | 321[293; 352] | 15[14; 15] | 411[376; 450] | 15[14; 15] | 481[441; 526] |
Durata raspunsului imun
Schema de vaccinare cu 1 doza la persoane cu varsta de la 12 luni la 12 ani
In cadrul studiilor clinice care au inclus persoane sanatoase cu varste cuprinse intre 12 luni si 12 ani, monitorizate pe termen lung dupa schema de vaccinare cu 1 doza, au fost inregistrate titruri detectabile de anticorpi impotriva varicelei (0,6 unitati gpELISA/ml) la 99,1% (3092/3120) dintre subiecti la 1 an, la 99,4% (1382/1391) dupa 2 ani, la 98,7% (1032/1046) dupa 3 ani, la 99,3% (997/1004) dupa 4 ani, la 99,2% (727/733) dupa 5 ani si la 100% (432/432) dupa 6 ani de la vaccinare.
Schema de vaccinare cu doua doze la persoane cu varsta de la 12 luni la 12 ani
Pe parcursul a 9 ani de urmarire, MGT si proportia subiectilor cu titruri de anticorpi anti-VZV 5 unitati gpELISA/ml au fost mai mari in randul persoanelor vaccinate cu 2 doze, decat in randul celor vaccinate cu 1 singura doza in primul an de urmarire si comparabile pe parcursul intregii perioade de urmarire. Rata cumulata de persistenta a titrurilor de anticorpi anti-VZV asociata cu ambele scheme de vaccinare s-a mentinut la valori foarte mari la 9 ani dupa vaccinare (99% pentru grupul cu 1 doza si 98,8% pentru grupul cu 2 doze).
Persoane cu varsta de 13 ani si peste
In studiile clinice care au inclus persoane sanatoase cu varsta de 13 ani si peste la care s-au administrat 2 doze de vaccin, titrurile detectabile de anticorpi impotriva varicelei (0,6 unitati gpELISA/ml) au fost identificate la 97,9% (568/580) dintre subiecti la 1 an, la 97,1% (34/35) dupa 2 ani, la 100% (144/144) dupa 3 ani, la 97% (98/101) dupa 4 ani, la 97,5% (78/80) dupa 5 ani si la 100% (45/45) dupa 6 ani de la vaccinare.
In urma expunerii la virusul varicelic de tip salbatic, a fost observata o crestere a titrurilor de anticorpi la persoanele vaccinate, ceea ce ar putea explica persistenta evidenta pe termen lung a titrurilor de anticorpi dupa vaccinare in cadrul acestor studii. Nu se cunoaste durata raspunsului imun dupa administrarea vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) in absenta contactului cu virusul de tip salbatic (vezi pct. 4.2).
Prezenta memoriei imunologice a fost demonstrata prin administrarea unei doze de rapel cu vaccinul cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck) la 4 pana la 6 ani dupa prima vaccinare la 419 persoane cu varste cuprinse intre 1 si 17 ani la momentul administrarii primei doze. MGT inainte de doza de rapel era de
25,7 unitati gpELISA/ml si a crescut la 143,6 unitati gpELISA/ml dupa aproximativ 7-10 zile de la administrarea dozei de rapel.
Eficacitatea vaccinului cu virus varicelic (viu) (tulpina Oka/Merck)
Studii observationale asupra eficacitatii pe termen lung a VARIVAX
Datele de supraveghere din doua studii observationale privind eficacitatea derulate in S.U.A. au confirmat faptul ca vaccinarea la scara larga impotriva varicelei reduce cu aproximativ 90% riscul de aparitie a acestei boli. Mai mult decat atat, riscul redus de aparitie a varicelei s-a mentinut la nivelul populatiei pe parcursul a cel putin 15 ani, atat la persoanele vaccinate, cat si la cele nevaccinate. Datele sugereaza, de asemenea, ca vaccinarea antivaricelica poate diminua riscul de herpes zoster la persoanele vaccinate.
In primul studiu, un studiu prospectiv de cohorta, derulat pe termen lung, aproximativ 7600 copii imunizati cu vaccinul cu virus varicelic in al doilea an de viata au fost monitorizati activ timp de 14 ani pentru a se estima incidenta varicelei si a herpesului zoster. Pana la finalul studiului in 2009, 38% dintre copiii din studiu figurau in evidente ca imunizati cu o a doua doza de vaccin cu virus varicelic. Trebuie mentionat ca in 2006, in S.U.A, a fost recomandata imunizarea cu a doua doza de vaccin cu virus varicelic. Pe parcursul intregii perioade de urmarire, incidenta varicelei a fost de aproximativ 10 ori mai scazuta in randul copiilor vaccinati, decat in randul copiilor de aceeasi varsta din perioada prevaccinala (eficacitatea vaccinala estimata pe parcursul perioadei de studiu a fost intre 79% si 90%). In ceea ce priveste infectia cu herpes zoster, in perioada de urmarire s-au inregistrat mai putine cazuri in randul persoanelor vaccinate impotriva varicelei decat se anticipase, pe baza ratelor observate la copiii de aceeasi varsta infectati cu virus varicelic de tip salbatic in perioada prevaccinala (risc relativ = 0,61, II 95% 0,43 0,89). Cazurile postvaccinale de varicela si herpes zoster au fost de obicei usoare ca severitate.
Intr-un al doilea studiu de supraveghere pe termen lung, au fost efectuate cinci sondaje transversale cu privire la incidenta varicelei, fiecare pe baza unui esantion aleatoriu de aproximativ 8000 de copii si adolescenti cu varste cuprinse intre 5 si 19 ani, pe o perioada de 15 ani, din 1995 (inainte de vaccin) pana in 2009. Rezultatele au evidentiat o scadere treptata a ratelor de incidenta a varicelei cu 90% pana la 95% in total (de aproximativ 10-20 de ori) din 1995 pana in 2009 in toate grupele de varsta, atat la copiii si adolescentii vaccinati, cat si la cei nevaccinati. In plus, a fost observata o scadere cu aproximativ 90% (de circa 10 ori) a ratelor de spitalizare pentru varicela in toate grupele de varsta.
Proprietati farmacocinetice
Evaluarea proprietatilor farmacocinetice nu este necesara pentru vaccinuri.
Date preclinice de siguranta
Nu au fost efectuate studii preclinice conventionale privind siguranta, dar nu exista alte aspecte preclinice considerate relevante pentru siguranta clinica in afara datelor incluse in alte sectiuni din RCP.