Indicatii
RoActemra administrat in asociere cu metotrexat (MTX), este indicat pentru:
- tratamentul pacientilor adulti cu poliartrita reumatoida (PR) severa, activa si progresiva, care nu au fost tratati anterior cu MTX.
- tratamentul pacientilor adulti cu PR activa, moderata pana la severa, care au avut fie un raspuns inadecvat, fie nu au tolerat tratamentul cu unul sau mai multe medicamente antireumatice modificatoare ale bolii (DMARD) sau cu inhibitori ai factorului de necroza tumorala (TNF).
La acesti pacienti, RoActemra poate fi administrat ca monoterapie, in cazul intolerantei la MTX sau unde continuarea tratamentului cu MTX este inadecvata.
S-a demonstrat ca RoActemra scade rata de progresie a leziunilor articulare, evaluata radiologic si imbunatateste functia fizica atunci cand este administrat in asociere cu metotrexat.
RoActemra este indicat pentru tratamentul bolii Coronavirus 2019 (COVID-19) la adultii carora li se administreaza corticosteroizi sistemici si care necesita administrare suplimentara de oxigen sau ventilare mecanica.
RoActemra este indicat pentru tratamentul pacientilor cu varsta de 2 ani si peste, cu artrita idiopatica juvenila sistemica (AIJs) activa, care nu au avut un raspuns adecvat la tratamentele anterioare cu AINS si corticosteroizi sistemici. RoActemra poate fi administrat ca monoterapie (in cazul intolerantei la MTX sau unde continuarea tratamentului cu MTX este inadecvata) sau in asociere cu MTX.
RoActemra administrat in asociere cu metotrexat (MTX) este indicat pentru tratamentul pacientilor cu varsta de 2 ani si peste, cu artrita idiopatica juvenila poliarticulara (AIJp; cu factor reumatoid pozitiv sau negativ si oligoartriculara extinsa), care au avut un raspuns inadecvat la tratamentul anterior cu MTX. RoActemra poate fi administrat ca monoterapie in cazul intolerantei la MTX sau unde continuarea tratamentului cu MTX este inadecvata.
RoActemra este indicat pentru tratamentul sindromului de eliberare de citokine (SEC) indus de terapia pe baza de limfocite T cu receptor chimeric pentru antigen (chimeric antigen receptor T cell, CAR-T), sever sau care pune viata in pericol, la pacienti adulti sau copii si adolescenti cu varsta de 2 ani sau peste.
Dozaj
Tratamentul trebuie initiat de un medic cu experienta in diagnosticarea si tratamentul PR, COVID-19, AIJs, AIJp sau SEC.
Tuturor pacientilor tratati cu RoActemra trebuie sa li se dea un Card de atentionare pentru pacienti.
Doze
Pacientii cu PR
Doza recomandata este de 8 mg/kg, administrata o data la interval de patru saptamani.
Pentru persoanele cu greutate corporala peste 100 kg, nu sunt recomandate doze mai mari de 800 mg per perfuzie (vezi pct. 5.2).
In studiile clinice nu au fost evaluate doze mai mari de 1,2 g (vezi pct. 5.1).
Ajustarea dozelor in urma rezultatelor anormale ale testelor de laborator (vezi pct. 4.4).
Valori anormale ale enzimelor hepatice
Valori de laborator Actiune mai mare de 1 pana la 3 x fata de limita superioara a valorilor normale (LSN) Se modifica doza de MTX administrata concomitent, daca este cazul.Pentru cresteri persistente in acest interval, se reduce doza de RoActemra la 4 mg/kg sau se intrerupe administrarea RoActemra pana la normalizareavalorilor alaninaminotransferazei (ALT) sau aspartataminotransferazei (AST).Se reincepe tratamentul cu 4 mg/kg sau 8 mg/kg, dupa cum este adecvat clinic. mai mare de 3 pana la 5 x fata de LSN (confirmate prin testari repetate, vezi pct. 4.4). Se intrerupe administrarea de RoActemra, pana cand valoarea scade la mai mic de 3 x LSN si se urmeaza recomandarile de mai sus pentru valori mai mare de 1 pana la 3 x fata de LSNPentru cresteri persistente mai mare de 3 x LSN, tratamentul cu RoActemra se opreste. mai mare de 5 x fata de LSN Tratamentul cu RoActemra se opreste. Valori scazute ale numarului absolut de neutrofile (NAN)
La pacientii care nu au fost tratati anterior cu RoActemra, nu este recomandata administrarea acesteia la pacientii cu valori ale numarului absolut de neutrofile (NAN) sub 2 x 109/l.
Valori de laborator (celule x 109/ l ) Actiune NAN mai mare de 1 Mentinerea dozei. NAN intre 0,5 si 1 Se intrerupe administrarea de RoActemra.Cand valorile NAN cresc mai mare de 1 x 109/ l, se reincepe tratamentul cu RoActemra la doze de 4 mg/kg si se creste la 8 mg/kg, daca este adecvat clinic NAN mai mic de 0,5 Tratamentul cu RoActemra se opreste. Valori scazute ale numarului de trombocite
Valori de laborator (celule x 103/ μl) Actiune 50 pana la 100 Se intrerupe administrarea de RoActemra.Cand valorile numarului de trombocite sunt mai mare de 100 x 103/ μl, se reincepe tratamentul cu RoActemra la doze de 4 mg/kg si se creste la 8 mg/kg, daca este adecvat clinic. mai mic de 50 Tratamentul cu RoActemra se opreste. Pacienți cu COVID-19
Pentru tratamentul COVID-19, schema terapeutica recomandata la pacientii tratați cu corticosteroizi sistemici și care necesita administrare suplimentara de oxigen sau ventilare mecanica este reprezentata de administrarea unei singure perfuzii intravenoase, pe parcursul a 60 de minute, cu doza de 8 mg/kg, vezi pct. 5.1. Daca semnele sau simptomele clinice se agraveaza sau nu se amelioreaza dupa prima doza, se poate administra o perfuzie suplimentara cu RoActemra 8 mg/kg. Intervalul dintre cele doua perfuzii trebuie sa fie de cel puțin 8 ore.
La persoanele a caror greutate corporala este mai mare de 100 kg, dozele care depașesc 800 mg per
perfuzie nu sunt recomandate (vezi pct. 5.2).
Administrarea RoActemra nu este recomandata la pacienții cu COVID-19 care prezinta unul dintre urmatoarele rezultate anormale ale testelor de laborator:
Tipul analizei de laborator Valori de laborator Actiune Enzime hepatice mai mare de 10 x LSN Nu se recomanda administrareade RoActemra. Numar absolut de neutrofile mai mic de 1 x 109 /l Numar de trombocite mai mic de 50 x 103 /μl Sindromul d
Sindromul de eliberare de citokine (SEC) (adulti si copii si adolescenti)
Doza recomandata pentru tratamentul SEC, administrat sub forma de perfuzie intravenoasa pe parcursul a 60 de minute, este de 8 mg/kg la pacientii cu greutate corporala mai mare de sau egala cu 30 kg sau de 12 mg/kg la pacientii cu greutate corporala mai mica de 30 kg. RoActemra poate fi administrat in monoterapie sau in asociere cu corticosteroizi.
Daca nu se observa nicio imbunatatire clinica a semnelor si simptomelor SEC dupa prima doza, pot fi administrate pana la maximum 3 doze suplimentare de RoActemra. Intervalul de timp dintre dozele consecutive trebuie sa fie de cel putin 8 ore. Nu se recomanda administrarea de doze care depasesc 800 mg de perfuzie la pacientii cu SEC.
Pacientii cu SEC sever sau care pune in pericol viata prezinta frecvent citopenii sau valori ALT sau AST crescute pe fondul malignitatii asociate, anterior chimioterapiei de limfodepletie sau aparitiei SEC.
Grupe speciale de pacienti
Copii si adolescenti Pacientii cu AIJs
La pacientii cu varsta peste 2 ani, doza recomandata este de 8 mg/kg, administrata o data la interval de 2 saptamani la pacientii cu greutate mai mare sau egala cu 30 kg sau de 12 mg/kg, administrata o data la interval de 2 saptamani la pacientii cu greutate mai mica de 30 kg. Doza trebuie calculata la fiecare administrare, pe baza greutatii corporale a pacientului. O schimbare a dozei trebuie sa fie bazata doar pe o modificare consistenta a greutatii corporale a pacientului pe parcursul timpului.
Siguranta si eficacitatea RoActemra administrat intravenos la copii cu varsta sub 2 ani nu au fost stabilite.
In cazul urmatoarelor rezultate anormale ale testelor de laborator la pacientii cu AIJs, se recomanda intreruperea administrarii dozei de tocilizumab, conform tabelelor de mai jos. Daca este adecvat, doza concomitenta de MTX si/sau alte medicatii trebuie modificata sau administrarea acesteia oprita si doza de tocilizumab intrerupta pana ce situatia clinica a fost evaluata. Deoarece sunt multe afectiuni comorbide care pot afecta valorile de laborator in AIJs, decizia de intrerupere a administrarii tocilizumabului din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie sa fie bazata pe evaluarea medicala a fiecarui pacient.
Valori anormale ale enzimelor hepatice
Valori de laborator Actiune mai mare de 1 pana la 3 x LSN Se modifica doza de MTX administrata concomitent, daca estecazul.Pentru cresteri persistente in acest interval, se intrerupe administrarea RoActemra pana la normalizarea valorilor ALT/AST. mai mare de 3 x LSN pana la 5 x fata de LSN Se modifica doza de MTX administrata concomitent, daca estecazul. Se intrerupe administrarea de RoActemra, pana cand valoarea scade la mai mic de 3 x LSN si se urmeaza recomandarile de mai sus pentru valori mai mare de 1 pana la 3 x fata de LSN. mai mare de 5 x fata de LSN Tratamentul cu RoActemra se opreste.Decizia de intrerupere a RoActemra in AIJs din cauzarezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie sa fie bazata pe evaluarea medicala a fiecarui pacient. Valori scazute ale numarului absolut de neutrofile (NAN)
Valori de laborator (celule x 109/ l ) Actiune NAN mai mare de 1 Se mentine doza. NAN intre 0,5 si 1 Se intrerupe administrarea de RoActemra.Cand valorile NAN cresc mai mare de 1 x 109/ l, se reincepe tratamentulcu RoActemra. NAN mai mic de 0,5 Tratamentul cu RoActemra se opreste.Decizia de intrerupere a RoActemra in AIJs din cauzarezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie sa fie bazata pe evaluarea medicala a fiecarui pacient. Valori scazute ale numarului de trombocite
Valori de laborator (celule x 103/ μl) Actiune 50 pana la 100 Se modifica doza de MTX administrata concomitent, daca estecazul.Se intrerupe administrarea de RoActemra.Cand valorile numarului de trombocite sunt mai mare de 100 x 103/ μl, se reincepe tratamentul cu RoActemra. mai mic de 50 Tratamentul cu RoActemra se opreste.Decizia de intrerupere a RoActemra in AIJs din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie sa fiebazata pe evaluarea medicala a fiecarui pacient. Date clinice
Date clinice sunt insuficiente pentru a evalua impactul reducerii dozei de tocilizumab la pacientii cu
AIJs, care au prezentat rezultate anormale ale testelor de laborator.
Datele disponibile arata ca imbunatatirea clinica este observata in decurs de 6 saptamani de la initierea tratamentului cu RoActemra. Continuarea tratamentului trebuie sa fie atent reconsiderata la un pacient care nu manifesta nicio imbunatatire in acest interval de timp.
Pacientii cu AIJp
La pacientii cu varsta peste 2 ani, doza recomandata este de 8 mg/kg, administrata o data la interval de 4 saptamani la pacientii cu greutate mai mare sau egala cu 30 kg, sau de 10 mg/kg, administrata o data la interval de 4 saptamani la pacientii cu greutate mai mica de 30 kg. Doza trebuie calculata la fiecare administrare, pe baza greutatii corporale a pacientului. O schimbare a dozei trebuie sa fie bazata doar pe o modificare consistenta a greutatii corporale a pacientului pe parcursul timpului.
Siguranta si eficacitatea RoActemra administrat intravenos la copii cu varsta sub 2 ani nu au fost stabilite.
In cazul urmatoarelor rezultate anormale ale testelor de laborator la pacientii cu AIJp, se recomanda intreruperea administrarii dozei de tocilizumab, conform tabelelor de mai jos. Daca este adecvat, doza de MTX administrata concomitent si/sau alte medicatii trebuie modificata sau administrarea acesteia oprita si doza de tocilizumab intrerupta pana ce situatia clinica a fost evaluata. Deoarece sunt multe afectiuni comorbide care pot afecta valorile de laborator in AIJp, decizia de intrerupere a administrarii
tocilizumabului din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie sa fie bazata pe evaluarea medicala a fiecarui pacient.
Valori anormale ale enzimelor hepatice
Valori de laborator Actiune mai mare de 1 pana la 3 x LSN Se modifica doza de MTX administrata concomitent, daca estecazul.Pentru cresteri persistente in acest interval, se intrerupe administrarea RoActemra pana la normalizarea valorilor ALT/AST. mai mare de 3 x LSN pana la 5 x fata de LSN Se modifica doza de MTX administrata concomitent, daca este cazul.Se intrerupe administrarea de RoActemra, pana cand valoarea scade la mai mic de 3 x LSN si se urmeaza recomandarile de mai sus pentru valori mai mare de 1 pana la 3 x fata de LSN. mai mare de 5 x fata de LSN Tratamentul cu RoActemra se opreste.Decizia de intrerupere a RoActemra in AIJp din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator trebuie sa fie bazata peevaluarea medicala a fiecarui pacient. Valori scazute ale numarului absolut de neutrofile (NAN)
Valori de laborator (celule x 109/l ) Actiune NAN mai mare de 1 Se mentine doza. NAN intre 0,5 si 1 Se intrerupe administrarea de RoActemra.Cand valorile NAN cresc mai mare de 1 x 109/ l, se reincepe tratamentul cu RoActemra. NAN mai mic de 0,5 Tratamentul cu RoActemra se opreste.Decizia de intrerupere a RoActemra in AIJp din cauza rezultateloranormale ale testelor de laborator trebuie sa fie bazata pe evaluarea medicala a fiecarui pacient. Valori scazute ale numarului de trombocite
| Valori de laborator (celule x 103/μl) | Actiune |
| 50 pana la 100 | Se modifica doza de MTX administrata concomitent, daca estecazul.Se intrerupe administrarea de RoActemra.Cand valorile numarului de trombocite sunt mai mare de 100 x 103/ μl, se reincepe tratamentul cu RoActemra. |
| mai mic de 50 | Tratamentul cu RoActemra se opreste.Decizia de intrerupere a RoActemra in AIJp din cauza rezultateloranormale ale testelor de laborator trebuie sa fie bazata pe evaluarea medicala a fiecarui pacient. |
Reducerea dozei de tocilizumab din cauza rezultatelor anormale ale testelor de laborator nu a fost studiata la pacientii cu AIJp.
Datele disponibile arata ca imbunatatirea clinica este observata in decurs de 12 saptamani de la initierea tratamentului cu RoActemra. Continuarea tratamentului trebuie sa fie atent reconsiderata la un pacient care nu manifesta nicio imbunatatire in acest interval de timp.
Varstnici
Nu sunt necesare ajustari ale dozei la pacientii varstnici mai mare de 65 de ani.
Insuficienta renala
Nu sunt necesare ajustari ale dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara. RoActemra nu a fost studiat la pacientii cu insuficienta renala moderata pana la severa (vezi pct. 5.2). Functia renala trebuie atent monitorizata la acesti pacienti.
Insuficienta hepatica
RoActemra nu a fost studiat la pacientii cu insuficienta hepatica. De aceea, nu se pot face recomandari referitoare la doza.
Mod de administrare
La pacientii cu PR, AIJs, AIJp, SEC și COVID-19, dupa diluare, RoActemra trebuie administrat sub forma de perfuzie intravenoasa in decurs de 1 ora.
Pacientii cu PR, AIJs, AIJp, SEC și COVID-19 cu greutate ≥ 30 kg
RoActemra trebuie diluat pana la un volum final de 100 ml, cu o solutie sterila, apirogena de clorura
de sodiu 9 mg/ml (0,9%), respectand tehnica aseptica.
Pentru instructiuni privind diluarea medicamentului inainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Pacientii cu AIJs, AIJp și SEC cu greutate mai mic de 30 kg
RoActemra trebuie diluat pana la un volum final de 50 ml, cu o solutie sterila, apirogena de clorura de
sodiu 9 mg/ml (0,9%), respectand tehnica aseptica.
Pentru instructiuni privind diluarea medicamentului inainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Daca apar semne și simptome ale unei reacții legate de perfuzie, se reduce viteza de perfuzare sau se oprește perfuzia și se administreaza imediat medicamente adecvate/tratament de susținere, vezi pct. 4.4.
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1. Infectii active, severe, cu excepția COVID-19 (vezi pct. 4.4).
Trasabilitate
in scopul imbunatatirii trasabilitatii medicamentelor biologice, denumirea comerciala si seria de fabricatie a medicamentului administrat trebuie clar inregistrata.
Pacientii cu PR, AIJp și AIJs
Infectii
La pacientii carora li se administreaza medicamente imunosupresoare, inclusiv RoActemra, au fost raportate infectii grave si uneori infectii letale (vezi pct. 4.8, Reactii adverse). Tratamentul cu RoActemra nu trebuie initiat la pacientii cu infectii active (vezi pct. 4.3). Administrarea de RoActemra trebuie intrerupta la pacientii la care apar infectii grave, pana cand infectia este sub control (vezi
pct. 4.8). Medicii trebuie sa fie precauti cand au in vedere administrarea RoActemra la pacientii cu antecedente de infectii recurente sau cronice sau cu afectiuni asociate (de exemplu diverticulita, diabet zaharat si boala pulmonara interstitiala), care ii pot predispune la infectii.
La pacientii care urmeaza tratament biologic, se recomanda o atentie sporita in vederea detectarii la timp a infectiilor grave, deoarece semnele si simptomele inflamatiei acute pot fi diminuate, asociate cu supresia reactantilor de faza acuta. Cand se evalueaza un pacient pentru o posibila infectie, trebuie luate in considerare atat efectul tocilizumabului asupra proteinei C-reactive (PCR) si a neutrofilelor, cat si semnele si simptomele infectiei. Pacientii (incluzand copiii mai mici cu AIJs sau AIJp care pot sa comunice mai greu simptomele lor) si parintii/reprezentanti legali ai pacientilor cu AIJs sau AIJp, trebuie sa fie instruiti sa contacteze imediat personalul medical atunci cand apar orice simptome ce sugereaza o infectie, pentru a se asigura o evaluare prompta si initierea unui tratament adecvat.
Tuberculoza
Asa cum este recomandat si pentru alte tratamente biologice, pacientii cu PR, AIJs si AIJp trebuie testati pentru infectia TBC latenta inainte de a incepe tratamentul cu RoActemra. Pacientii cu TBC latenta trebuie sa urmeze un tratament antimicobacterian standard inainte de a incepe tratamentul cu RoActemra. Se reaminteste medicilor care prescriu acest medicament de riscul aparitiei rezultatelor fals negative la intradermoreactia la tuberculina si la testul gama-interferon sanguin pentru diagnosticul TBC, mai ales la pacientii grav bolnavi sau imunodeprimati.
Pacientii trebuie sfatuiti sa solicite asistenta medicala daca in timpul sau dupa tratamentul cu RoActemra apar semne/simptome care sugereaza infectia tuberculoasa (de exemplu tuse persistenta, astenie/scadere ponderala, subfebrilitate).
Reactivare virala
Reactivarea virala (de exemplu hepatita cu virus B) a fost raportata in cazul terapiilor cu medicamente biologice pentru tratamentul PR. in cadrul studiilor clinice efectuate cu tocilizumab, pacientii cu rezultate pozitive la testele screening pentru hepatita au fost exclusi din studiu.
Complicatii ale diverticulitei
Cazurile de perforatie diverticulara, aparute ca o complicatie a diverticulitei au fost raportate mai putin frecvent la pacientii cu PR care au urmat tratamentul cu RoActemra (vezi pct. 4.8). RoActemra trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu antecedente de ulceratie intestinala sau diverticulita. Pacientii care prezinta simptome ce indica un risc potential de diverticulita complicata, cum sunt durerea abdominala, hemoragia si/sau modificarea inexplicabila a tranzitului intestinal, asociate cu febra, trebuie sa fie evaluati prompt pentru o identificare precoce a diverticulitei ce poate fi asociata cu perforatia
gastro-intestinala.
Reactii de hipersensibilitate
Au fost raportate reactii de hipersensibilitate grave asociate cu administrarea perfuziei cu RoActemra (vezi pct. 4.8). Astfel de reactii pot fi mai severe si potential letale la pacientii care au prezentat reactii de hipersensibilitate in timpul perfuziilor administrate anterior, chiar daca li s-a administrat premedicatie cu steroizi si antihistaminice. in cazul aparitiei reactiilor anafilactice in timpul tratamentului cu RoActemra, trebuie sa fie disponibil un tratament adecvat pentru administrare imediata. Daca apare o reactie anafilactica sau alte reactii de hipersensibilitate grave/reactii grave asociate perfuziei, administrarea de RoActemra trebuie oprita imediat si tratamentul cu RoActemra trebuie intrerupt definitiv.
Boala hepatica activa si insuficienta hepatica
Tratamentul cu RoActemra, in special cand este administrat concomitent cu MTX, poate fi asociat cu cresteri ale valorilor transaminazelor hepatice, prin urmare se va acorda o atentie deosebita atunci cand se ia in considerare tratamentul cu RoActemra la pacientii cu boala hepatica activa sau insuficienta hepatica (vezi pct. 4.2 si 4.8).
Hepatotoxicitate
in timpul tratamentului cu RoActemra au fost raportate frecvent cresteri tranzitorii sau intermitente, usoare si moderate ale valorilor transaminazelor hepatice(vezi pct. 4.8). O crestere a frecventei de aparite a valorilor crescute a fost observata atunci cand RoActemra, a fost administrat in asociere cu medicamente potential hepatotoxice (de exemplu, MTX). Atunci cand este indicat clinic, trebuie luate in considerare alte teste ale functiei hepatice, inclusiv cele pentru bilirubina.
La pacientii tratați cu RoActemra, au fost observate cazuri de leziuni hepatice grave induse medicamentos, inclusiv insuficienta hepatica acuta, hepatita si icter (vezi pct. 4.8). Cazurile de leziuni hepatice severe au aparut intr-un interval de 2 saptamani pana la peste 5 ani de la initierea tratamentului cu RoActemra. Au fost raportate cazuri de insuficienta hepatica, care au necesitat transplant hepatic. Pacienții trebuie sfatuiți sa solicite imediat asistența medicala daca prezinta semne sau simptome de leziuni hepatice.
Se va acorda o atentie deosebita atunci cand se ia in considerare administrarea RoActemra la pacientii cu valori ale ALT sau AST mai mare de 1,5 x LSN. Tratamentul nu este recomandat la pacientii cu PR, AIJp și AIJs, avand valori initiale ale ALT sau AST mai mare de 5 x LSN.
La pacientii cu PR, AIJs si AIJp, ALT/AST trebuie monitorizate la interval de 4 pana la 8 saptamani pentru primele 6 luni de tratament, apoi la interval de 12 saptamani. Pentru modificarile de doze, incluzand intrerupererea tratamentului cu RoActemra, recomandate pe baza valorilor transaminazelor, vezi pct. 4.2. Pentru cresteri ale valorilor ALT sau AST mai mare de 3–5 x LSN, confirmate prin teste repetate, tratamentul cu RoActemra trebuie intrerupt.
Tulburari hematologice
Dupa tratamentul cu tocilizumab 8 mg/kg in asociere cu MTX, au aparut scaderi ale numarului de neutrofile si trombocite (vezi pct. 4.8). Pacientii care au fost tratati anterior cu un inhibitor TNF pot prezenta un risc crescut de neutropenie.
Initierea tratamentului nu este recomandata la pacientii care nu au fost tratati anterior cu RoActemra, daca acestia prezinta un numar absolut de neutrofile (NAN) sub 2 x 109/l. Se va acorda o atentie deosebita atunci cand se ia in considerare tratamentul cu RoActemra la pacienti cu numar scazut de
trombocite (si anume, numarul trombocitelor sub 100 x 103/μl). Continuarea tratamentului nu este recomandata la pacientii cu PR, AIJp și AIJs, care ajung la un NAN mai mic de 0,5 x 109/l sau un numar al trombocitelor mai mic de 50 x 103/μl.
Neutropenia severa poate fi asociata cu un risc crescut de aparitie a infectiilor grave, desi, in studiile clinice cu RoActemra efectuate pana in prezent, nu a existat o asociere clara intre scaderea numarului neutrofilelor si aparitia infectiilor grave.
La pacientii cu PR, neutrofilele si trombocitele trebuie sa fie monitorizate timp de 4 pana la
8 saptamani dupa inceperea tratamentului si ulterior, conform cu practica clinica standard. Pentru
modificarile de doze recomandate pe baza NAN si a numarului de trombocite, vezi pct. 4.2.
La pacientii cu AIJs si AIJp, neutrofilele si trombocitele trebuie sa fie monitorizate in momentul celei
de-a doua perfuzii si ulterior, conform cu regulile de buna practica in studiul clinic, vezi pct. 4.2.
Parametri lipidici
La pacientii tratati cu tocilizumab au fost observate cresteri ale parametrilor lipidici, inclusiv colesterolul total, lipoproteine cu densitate mica (LDL), lipoproteine cu densitate mare (HDL) si trigliceride (vezi pct. 4.8). Majoritatea pacientilor nu au prezentat cresteri ale indicilor aterogeni, iar cresterile colesterolului total au raspuns la tratament cu medicamente hipolipemiante.
La pacientii cu PR, AIJs si AIJp, evaluarea parametrilor lipidici trebuie efectuata timp de 4 sau
8 saptamani dupa initierea tratamentului cu RoActemra. Pacientii trebuie instruiti in conformitate cu
ghidurile clinice locale pentru abordarea terapeutica a hiperlipidemiei.
Tulburari neurologice
Medicii trebuie sa fie atenti la simptomele care indica un risc potential pentru declansarea unor noi tulburari demielinizante centrale. Nu este cunoscut, in prezent, potentialul de aparitie a demielinizarii centrale in cazul tratamentului cu RoActemra.
Malignitate
Riscul de malignitate este crescut la pacientii cu PR. Medicamentele imunomodulatoare pot creste
riscul de malignitate.
Vaccinari
Vaccinurile vii si vii atenuate nu trebuie administrate simultan cu RoActemra deoarece nu a fost stabilita siguranta clinica. intr-un studiu clinic deschis, randomizat, pacientii adulti cu PR tratati cu RoActemra si MTX au avut capacitatea de a dezvolta un raspuns eficace atat la vaccinurile pneumococice polizaharidice 23-valente, cat si la vaccinurile cu toxoid tetanic, care a fost comparabil cu raspunsul observat la pacientii tratati doar cu MTX. inainte de initierea tratamentului cu RoActemra, se recomanda ca toti pacientii, in special pacientii cu AIJs si AIJp, sa fie adusi la zi cu toate imunizarile in conformitate cu ghidurile de imunizare actuale. Intervalul dintre vaccinarile cu vaccinuri vii si initierea tratamentului cu RoActemra trebuie sa fie in conformitate cu ghidurile de vaccinare actuale referitoare la medicamentele imunosupresoare.
Risc cardiovascular
Pacientii cu PR prezinta un risc crescut pentru tulburarile cardiovasculare, iar abordarea terapeutica a factorilor de risc (cum sunt hipertensiunea arteriala, hiperlipidemia) trebuie sa fie o parte componenta a tratamentului standard uzual.
Asocierea cu antagonisti ai TNF
Nu exista experienta in utilizarea RoActemra cu antagonisti ai TNF sau cu alte tratamente biologice pentru pacientii cu PR, AIJs sau AIJp. Nu se recomanda administrarea RoActemra in asociere cu alte medicamente biologice.
Sodiu
Acest medicament contine 1,17 mmoli (sau 26,55 mg) sodiu pentru o doza maxima de 1200 mg. A se tine cont la pacientii care urmeaza o dieta hiposodata controlata. Doze sub 1025 mg din acest medicament contin mai putin de 1 mmol (23 mg), adica practic „nu contin sodiu”.
Pacienți cu COVID-19
Eficacitatea RoActemra nu a fost stabilita in tratamentul COVID-19 la pacienții care nu prezinta
valori crescute ale PCR, vezi pct. 5.1.
RoActemra nu trebuie administrat la pacienții cu COVID-19 care nu sunt tratați cu corticosteroizi sistemici, deoarece la acest subgrup nu poate fi exclusa o creștere a mortalitații, vezi pct. 5.1.
Infecții
La pacienții cu COVID-19, RoActemra nu trebuie administrat in cazul in care aceștia au concomitent oricare alta infecție activa severa. Medicii trebuie sa fie precauti cand au in vedere administrarea RoActemra la pacientii cu antecedente de infectii recurente sau cronice sau cu afectiuni asociate (de exemplu, diverticulita, diabet zaharat si boala pulmonara interstitiala), care ii pot predispune la infectii.
Hepatotoxicitate
Pacienții spitalizați cu COVID-19 pot avea valori serice crescute ale ALT sau AST. Insuficiența multiorgan cu implicare hepatica este recunoscuta ca o complicație severa a COVID-19. Decizia de a administra tocilizumab trebuie sa țina cont de balanța intre beneficiul potențial al tratarii COVID-19 și riscurile potențiale ale tratamentului acut cu tocilizumab. La pacienții cu COVID-19 cu valori serice ale ALT sau AST crescute peste 10 x LSN, nu se recomanda administrarea tratamentului cu RoActemra. La pacienții cu COVID-19, valorile serice ale ALT/AST trebuie monitorizate in conformitate cu practicile clinice standard.
Tulburari hematologice
Nu se recomanda administrarea tratamentului la pacienții cu COVID-19 care au dezvoltat valori ale NAN mai mic de 1 x 109 /l sau cu numar de trombocite mai mic de 50 x 103 /μl. Valorile neutrofilelor și ale trombocitelor trebuie monitorizate in conformitate cu practicile clinice standard, vezi pct. 4.2.
Copii si adolescenti
Pacientii cu AIJs
Sindromul de activare macrofagica (SAM) este o tulburare grava care pune viata in pericol si care se poate dezvolta la pacientii cu AIJs. in studiile clinice, tocilizumab nu a fost studiat la pacienti in timpul unui episod activ de SAM.
Au fost efectuate studii privind interactiunile numai la adulti.
Administrarea concomitenta a unei doze unice de tocilizumab 10 mg/kg cu metotrexat 10-25 mg, o
data pe saptamana, nu are un efect semnificativ asupra expunerii la MTX.
Analizele farmacocinetice populationale nu au identificat vreun efect al MTX, al medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau al corticosteroizilor asupra eliminarii tocilizumabului.
Exprimarea enzimelor hepatice CYP 450 este inhibata de citokine, cum este IL-6, care stimuleaza inflamatia cronica. Astfel, exprimarea CYP450 poate fi restabilita atunci cand se administreaza un tratament cu inhibitori potenti de citokine, cum este tocilizumab.
Studiile in vitro pe culturi de hepatocite umane au demonstrat ca IL-6 determina o diminuare a exprimarii enzimelor CYP1A2, CYP2C9, CYP2C19 si CYP3A4. Tocilizumab normalizeaza exprimarea acestor enzime.
intr-un studiu clinic efectuat la pacientii cu PR, concentratiile plasmatice de simvastatina (CYP3A4) au scazut cu 57% la o saptamana dupa administrarea unei doze unice de tocilizumab, pana la o concentratie similara sau usor mai mare decat cea observata la subiectii sanatosi.
Atunci cand se initiaza sau se opreste tratamentul cu tocilizumab, pacientii tratati cu medicamente care sunt ajustate individual si metabolizate prin intermediul izoenzimelor 3A4, 1A2, sau 2C9 ale CYP450 (cum sunt metilprednisolon, dexametazona (cu posibilitatea aparitiei sindromului de intrerupere in cazul glucocorticoizilor cu administrare orala), atorvastatina, blocante ale canalelor de calciu, teofilina, warfarina, fenprocumona, fenitoina, ciclosporina, sau benzodiazepine) trebuie monitorizati, deoarece poate fi necesara cresterea dozelor pentru mentinerea efectului terapeutic. Efectul tocilizumabului asupra activitatii CYP450 poate persista timp de cateva saptamani dupa oprirea tratamentului, din cauza timpului lung de injumatatire (t1/2) prin eliminare.
Femei aflate in perioada fertila
Femeile aflate in perioada fertila trebuie sa utilizeze metode de contraceptie eficiente in timpul tratamentului si timp de 3 luni dupa tratament.
Sarcina
Nu exista date adecvate privind utilizarea tocilizumab la femeile gravide. Un studiu la animale a evidentiat un risc crescut de avort spontan/moarte embrio-fetala la o doza mare (vezi pct. 5.3). Riscul potential la oameni este necunoscut.
RoActemra nu trebuie utilizat in timpul sarcinii, cu exceptia cazurilor in care este absolut necesar. Alaptarea
Nu se cunoaste daca tocilizumab se excreteaza in laptele uman. Exista informatii insuficiente cu privire la excretia tocilizumabului in laptele animalelor. Decizia de a continua/intrerupe alaptarea sau de a continua/intrerupe tratamentul cu RoActemra, trebuie luata tinand cont de beneficiul alaptarii pentru copil si beneficiul tratamentului pentru femeie.
Fertilitatea
Datele non-clinice disponibile nu sugereaza vreun efect asupra fertilitatii in timpul tratamentului cu
tocilizumab.
RoActemra are influenta mica asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (vezi
pct. 4.8, ameteli)
Sumarul profilului de siguranta
Reactiile adverse (RA) raportate cel mai frecvent (care au aparut la ≥ 5% dintre pacientii tratati cu tocilizumab in monoterapie sau in asociere cu DMARD pentru PR, AIJs, AIJp și SEC) au fost infectii ale tractului respirator superior, rinofaringita, cefalee, hipertensiune arteriala si valori crescute ale ALT.
Cele mai grave RA au fost infectii grave, complicatii ale diverticulitei si reactii de hipersensibilitate. Cele mai frecvente RA raportate (aparute la ≥ 5% dintre pacienții tratați cu tocilizumab pentru
COVID-19) au fost creșterea valorilor serice ale transaminazelor hepatice, constipația și infecția
tractului urinar.
RA aparute in timpul studiilor clinice si/sau in perioada ulterioara punerii pe piata a RoActemra, pe baza cazurilor raportate spontan, a cazurilor din literatura si a cazurilor din programele de studiu non- interventionale sunt enumerate in Tabelul 1 și in Tabelul 2 conform clasificarii MedDRA pe aparate, sisteme, organe. Categoria de frecventa corespunzatoare pentru fiecare RA, are la baza urmatoarea conventie: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 si mai mic de 1/10), mai putin frecvente (≥ 1/1000 si
mai mic de 1/100), rare (mai mare de 1/10000 si mai mic de 1/1000) sau foarte rare (mai mic de 1/10000). in cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.
Pacientii cu PR
Profilul de siguranta al administrarii tocilizumabului a fost studiat in cadrul a 4 studii placebo controlate (studiile II, III, IV si V), un studiu MTX controlat (studiul I) si perioadele lor de extensie (vezi pct. 5.1).
Perioada controlata dublu-orb a fost de 6 luni in patru studii clinice (studiile I, III, IV si V) si de pana la 2 ani intr-un studiu clinic (studiul II). in studiile clinice controlate, dublu-orb, la 774 de pacienti s-a administrat tocilizumab 4 mg/kg in asociere cu MTX, la 1870 pacienti s-a administrat tocilizumab
8 mg/kg in asociere cu MTX sau alte DMARD si 288 pacienti au fost tratati cu tocilizumab 8 mg/kg in monoterapie.
Populatia expusa pe termen lung a inclus toti pacientii carora li s-a administrat cel putin o doza de tocilizumab, fie in perioada controlata dublu-orb, fie in faza de extensie deschisa a studiilor. Din cei 4009 de pacienti ai acestei populatii, 3577 au fost tratati cel putin 6 luni, 3296 cel putin un an, 2806 au fost tratati cel putin 2 ani si 1222 timp de 3 ani.
Tabelul 1. Lista RA raportate la pacientii cu PR care au urmat tratament cu tocilizumab in monoterapie sau in asociere cu MTX sau alte DMARD in perioada controlata dublu-orb (sau in perioada ulterioara punerii pe piata).
| Clasificare MedDRAAparate, sisteme si organe | Categoriile de frecventa, cu termenii preferati | |||
| Foarte frecvente | Frecvente | Mai putin frecvente | Rare | |
| Infectii si infestari | Infectii ale tractuluirespirator superior | Celulita,pneumonie, herpessimplex labial, herpes zoster | Diverticulita | |
| Tulburari hematologice silimfatice | Leucopenie, neutropenie,hipofibrinogenemie | |||
| Tulburari ale sistemuluiimunitar | Anafilaxie(letala)1, 2 ,3 | |||
| Tulburari endocrine | Hipotiroidism | |||
| Tulburari metabolice si denutritie | Hipercolesterolemie* | Hipertrigliceridemie | ||
| Tulburari ale sistemuluinervos | Cefalee, amețeli | |||
| Tulburari oculare | Conjunctivita | |||
| Tulburari vasculare | Hipertensiunearteriala | |||
| Tulburari respiratorii,toracice si mediastinale | Tuse, dispnee | |||
| Tulburari gastro-intestinale | Durere abdominala, ulcerații bucale,gastrita | Stomatita, ulcergastric | ||
| Tulburari hepatobiliare | Afecțiuni hepatice induse medicamentos, hepatita, icter Foarte rare:insuficienta hepatica | |||
| Afecțiuni cutanate și ale țesului subcutanat | Erupții cutanatetranzitorii, prurit, urticarie | Sindrom Stevens- Johnson3 | ||
| Tulburari renale si ale cailorurinare | Nefrolitiaza | |||
| Tulburari generale și lanivelul locului de administrare | Edeme periferice,reactii dehipersensibilitate | |||
| Investigații diagnostice | Crestere a valorilor serice ale transaminazelor hepatice, crestere in greutate, crestereabilirubinemiei totale* | |||
* Includ cresteri colectate in cadrul monitorizarii obisnuite de laborator (vezi textul de mai jos)
1 Vezi pct. 4.3
2 Vezi pct. 4.4
3 Aceasta reactie adversa a fost identificata in perioada de observatie de dupa punerea pe piata, dar nu a fost observata in studiile clinice controlate. Categoria de frecventa a fost estimata ca limita superioara a intervalului de incredere de 95%, calculata pe baza numarului de pacienti expusi la TCZ in studiile clinice.
Infectii
in studiile clinice controlate cu durata de 6 luni, incidenta tuturor infectiilor raportate in grupul tratat cu tocilizumab 8 mg/kg si DMARD a fost de 127 evenimente per 100 pacienti-ani, comparativ cu 112 evenimente per 100 pacienti-ani in grupul tratat cu placebo si DMARD. in cadrul expunerii pe termen lung a populatiei, incidenta generala a infectiilor in grupul tratat cu RoActemra a fost de
108 evenimente per 100 pacienti-ani expunere.
in studiile clinice controlate cu durata de 6 luni, incidenta infectiilor grave raportate in grupul tratat cu tocilizumab 8 mg/kg si DMARD a fost de 5,3 evenimente per 100 pacienti-ani expunere, comparativ cu 3,9 evenimente per 100 pacienti-ani expunere in grupul tratat cu placebo si DMARD. in studiul cu administrare in monoterapie, incidenta infectiilor grave a fost de 3,6 evenimente per 100 pacienti-ani expunere in grupul tratat cu tocilizumab si 1,5 evenimente per 100 pacienti-ani expunere in grupul tratat cu MTX.
in cadrul populatiei expuse pe termen lung, incidenta generala a infectiilor grave (bacteriene, virale si fungice) a fost de 4,7 evenimente la 100 pacienti-ani. Infectiile grave raportate, unele cu evolutie letala, includ tuberculoza activa, care poate aparea cu boala intrapulmonara sau extrapulmonara, infectii pulmonare invazive, incluzand candidoza, aspergiloza, coccidiodomicoza si infectia cu Pneumocystis jiroveci, pneumonie, celulita, herpes zoster, gastroenterita, diverticulita, septicemie si artrita bacteriana. Au fost raportate cazuri de infectii oportuniste.
Boala pulmonara interstitiala
Afectarea functiei pulmonare poate creste riscul dezvoltarii de infectii. Au fost raportate cazuri de boala pulmonara interstitiala in perioada ulterioara punerii pe piata (incluzand pneumonita si fibroza pulmonara), unele dintre acestea avand o evolutie letala.
Perforatii gastro-intestinale
in timpul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni, incidenta generala a perforatiilor
gastro-intestinale a fost de 0,26 evenimente la 100 pacienti-ani, asociate tratamentului cu tocilizumab. in cadrul expunerii pe termen lung a populatiei, incidenta generala a perforatiilor gastro-intestinale a fost de 0,28 evenimente la 100 pacienti-ani. Rapoartele de perforatii gastro-intestinale asociate cu tocilizumab, au fost descrise initial ca fiind complicatii ale diverticulitei, incluzand peritonita purulenta generalizata, perforatii gastro-intestinale joase, fistule si abcese.
Reactii asociate perfuziei
in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni, au fost raportate evenimente adverse asociate perfuziei (evenimente aparute in timpul perfuziei sau pana in 24 de ore de la perfuzie) la 6,9% din pacientii din grupul tocilizumab 8 mg/kg si DMARD si la 5,1% din pacientii din grupul tratat cu placebo si DMARD. Evenimentele raportate in timpul perfuziei au fost in principal episoade de hipertensiune arteriala; evenimentele raportate pana in 24 de ore de la terminarea perfuziei au fost cefaleea si reactiile cutanate (eruptie cutanata tranzitorie, urticarie). Aceste evenimente nu au condus la limitarea tratamentului.
Frecventa reactiilor anafilactice (au aparut la un total de 8 din 4009 pacienti, 0,2%) a fost de cateva ori mai mare dupa doza de 4 mg/kg, comparativ cu doza de 8 mg/kg. in timpul studiilor clinice deschise si controlate au fost raportate reactii de hipersensibilitate semnificative clinic asociate cu administrarea de tocilizumab si care au necesitat intreruperea tratamentului la un total de 56 de pacienti (1,4%) din cei 4009 pacienti tratati cu tocilizumab. Aceste reactii au fost observate, in general in timpul celei de-a doua pana la a cincea perfuzie cu tocilizumab (vezi pct. 4.4). in perioada ulterioara punerii pe piata, a fost raportata anafilaxia letala survenita in timpul tratamentului cu tocilizumab (vezi pct. 4.4).
Imunogenitate
in studiile clinice controlate cu durata de 6 luni au fost testati un numar de 2876 pacienti pentru a verifica prezenta anticorpilor anti-tocilizumab. Din 46 de pacienti (1,6%) care au dezvoltat anticorpi anti-tocilizumab, 6 au prezentat reactii de hipersensibilitate asociate, semnificative din punct de vedere medical, din care 5 au intrerupt tratamentul permanent. Treizeci de pacienti (1,1%) au dezvoltat anticorpi neutralizanti.
Valori hematologice anormale:
Neutrofile
in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni, scaderea numarului de neutrofile sub 1 x 109/l a aparut la 3,4% dintre pacientii tratati cu tocilizumab 8 mg/kg si DMARD, comparativ cu mai mic de 0,1% dintre pacientii tratati cu placebo si DMARD. La aproximativ jumatate dintre pacienți, scaderea valorilor NAN mai mic de 1 x 109/l a avut loc intr-o perioada de pana la 8 saptamani de la inceperea tratamentului. Scaderi sub 0,5 x 109/l au fost raportate la 0,3% dintre pacientii tratati cu tocilizumab
8 mg/kg si DMARD. Au fost raportate infectii asociate cu neutropenie.
in timpul perioadei controlate dublu-orb si cu expunere pe termen lung, caracterul si incidenta scaderii numarului de neutrofile au ramas in concordanta cu cele observate in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni.
Trombocite
in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni, reducerea numarului de trombocite la valori sub 100 x 103 /μl a aparut la 1,7% dintre pacientii tratati cu tocilizumab 8 mg/kg si DMARD, comparativ cu mai mic de 1% dintre pacientii tratati cu placebo si DMARD. Aceste scaderi au aparut fara a fi asociate cu evenimente hemoragice.
in timpul perioadei controlate dublu-orb si cu expunere pe termen lung, caracterul si incidenta scaderii numarului de trombocite au ramas in concordanta cu cele observate in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni.
in perioada ulterioara punerii pe piata, au aparut foarte rar rapoarte de pancitopenie.
Cresterea valorilor enzimelor hepatice
in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni, cresteri tranzitorii ale ALT/AST la valori
mai mare de 3 x LSN au fost observate la 2,1% dintre pacientii tratati cu tocilizumab 8 mg/kg, comparativ cu 4,9% dintre pacientii tratati cu MTX si la 6,5% dintre pacientii tratati cu tocilizumab 8 mg/kg si DMARD, comparativ cu 1,5% dintre pacientii carora li s-a administrat placebo si DMARD.
Asocierea de medicamente cu potential hepatotoxic (cum este MTX) la monoterapia cu tocilizumab a determinat cresterea frecventei acestor mariri. Cresteri ale ALT/AST la valori mai mare de 5 x LSN au fost observate la 0,7% dintre pacientii tratati cu tocilizumab in monoterapie si la 1,4% dintre pacientii tratati cu tocilizumab si DMARD, majoritatea dintre acestia intrerupand permanent tratamentul cu tocilizumab. in timpul perioadei controlate dublu-orb, la pacientii tratati cu doze de tocilizumab de
8 mg/kg + DMARD, incidenta unor concentratii de bilirubina indirecta mai mari decat limita superioara a valorilor normale, inregistrata ca un parametru obisnuit de laborator, este de 6,2%. Un total de 5,8% dintre pacienti au prezentat o crestere a bilirubinei indirecte la valori mai mare de 1 pana la 2 x LSN si 0,4% au avut o crestere la valori mai mare de 2 x LSN.
in timpul perioadei controlate dublu-orb si cu expunere pe termen lung, caracterul si incidenta cresterilor ALT/AST au ramas in concordanta cu cele observate in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni.
Parametri lipidici
in timpul studiilor clinice controlate, cu durata de 6 luni, au fost raportate frecvent cresteri ale parametrilor lipidici cum ar fi colesterolul total, trigliceridele, LDL colesterol si/sau HDL colesterol. in cadrul monitorizarii obisnuite de laborator, s-a observat ca aproximativ 24% din pacientii care au urmat in studiile clinice tratament cu RoActemra au prezentat cresteri de durata ale colesterolului total
≥ 6,2 mmol/l, iar 15% dintre pacienti cresteri de durata ale LDL ≥ 4,1 mmol/l. Cresterile parametrilor lipidici au raspuns la tratament cu medicamente hipolipemiante.
in timpul perioadei controlate dublu-orb si cu expunere pe termen lung, caracterul si incidenta cresterii parametrilor lipidici au ramas in concordanta cu cele observate in cadrul studiilor clinice controlate cu durata de 6 luni.
Malignitate
Datele clinice sunt insuficiente pentru a evalua incidenta potentiala a malignitatii dupa expunerea la
tocilizumab. Evaluarea sigurantei tratamentului pe termen lung este in desfasurare.
Reactii adverse cutanate
in perioada ulterioara punerii pe piata s-au raportat cazuri rare de sindrom Stevens-Johnson.
Pacienți cu COVID-19
Evaluarea siguranței RoActemra in indicația COVID-19 s-a bazat pe 3 studii randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo (studiile clinice ML42528, WA42380 și WA42511). Un total de 974 de pacienți au fost expuși la RoActemra in aceste studii. Colectarea datelor de siguranța din studiul RECOVERY a fost limitata și nu este prezentata aici.
Urmatoarele reacții adverse, enumerate in funcție de clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme și organe in Tabelul 2, au fost stabilite din evenimentele care au aparut la cel puțin 3% dintre pacienții tratați cu RoActemra și mai frecvent decat la pacienții carora li s-a administrat placebo din populația comuna, evaluabila din punctul de vedere al siguranței din studiile clinice ML42528, WA42380 și WA42511.
Tabel 2: Lista reacțiilor adverse1 identificate din populația comuna, evaluabila din punctul de vedere al siguranței din studiile clinice efectuate cu RoActemra la pacienții cu COVID-192
| Clasificarea MedDRA Aparate,sisteme și organe | Foarte frecvente | Frecvente |
| Infectii si infestari | Infecții ale tractului urinar | |
| Tulburari metabolice si denutritie | Hipopotasemie | |
| Tulburari psihice | Anxietate, insomnie | |
| Tulburari vasculare | Hipertensiune arteriala | |
| Tulburari gastro-intestinale | Constipație, diaree, greața | |
| Tulburari hepatobiliare | Creștere a valorilor serice ale transaminazelor hepatice |
1 Pacienții sunt numarați o data pentru fiecare categorie, indiferent de numarul de reacții
2 Include reacțiile adjudecate raportate in studiile WA42511, WA42380 și ML42528 Descrierea reacțiilor adverse selectate la medicamente
Infecții
in populația comuna, evaluabila din punctul de vedere al siguranței din studiile ML42528, WA42380 și WA42511, ratele de infecție/evenimentele grave de infecție au fost echilibrate intre pacienții cu COVID-19 care au primit tocilizumab (30,3%/18,6%, n=974), comparativ cu placebo (32,1%/22,8%, n=483).
Profilul de siguranța observat in grupul inițial de tratament cu corticosteroizi sistemici a fost in concordanța cu profilul de siguranța al tocilizumab din populația generala, prezentat in Tabelul 2. in acest subgrup, infecțiile și infecțiile grave au aparut la 27,8% și 18,1% dintre pacienții tratați cu tocilizumab i.v. și la 30,5% și, respectiv, 22,9% dintre pacienții tratați cu placebo.
Rezultate anormale ale testelor de laborator
Incidența rezultatelor anormale ale testelor de laborator a fost in general similara intre pacienții cu COVID-19 care au primit una sau doua doze de RoActemra i.v., comparativ cu cei care au primit placebo in studiile clinice randomizate, dublu-orb, controlate cu placebo, cu cateva excepții. Scaderile numarului de trombocite și neutrofile și creșterile ALT și AST au fost mai frecvente in randul pacienților carora li sa administrat RoActemra i.v., comparativ cu placebo (vezi pct. 4.2 și 4.4).
Pacienti cu AIJs si AIJp
Profilul de siguranta al administrarii tocilizumabului la copii si adolescen