Indicatii
Tratamentul pe termen scurt al durerilor acute, mai ales post-operatorii, de intensitate moderata pana la severa.
Dozaj
Ketorol se administreaza oral.
Dozele trebuie ajustate individual, in functie de severitatea durerii si raspunsul pacientului. Doze:
Adulti si adolescenti cu varste peste 16 ani
Doza uzuala recomandata este de 10 mg ketorolac trometamina la fiecare 4 sau 6 ore, in functie de necesitati. Nu se recomanda depasirea unei doze de 40 mg pe zi.
In cazul in care tratamentul constituie o continuare a tratamentului injectabil:
- pacienti intre 16-64 ani, cu greutate corporala de minim 50 kg si cu functie renala normala - initial se administreaza 20 mg ketorolac trometamina, urmata de administrarea a cate 10 mg ketorolac trometamina de maxim 4 ori pe zi, la intervale de 4 pana la 6 ore;
- pacienti cu greutate corporala mai mica de 50 kg, varstnici sau pacienti cu insuficienta renala -10 mg de maxim 4 ori pe zi la interval de 4 pana la 6 ore.
Durata totala a tratamentului (administrare parentala urmata de administrare orala) nu trebuie sa depaseasca 5 zile.
La pacientii la care s-a administrat ketorolac trometamina pe cale parenterala si s-a trecut la administrare orala, doza combinata zilnica de ketorolac nu trebuie sa depaseasca 90 mg la adulti (60 mg la varstnici, pacienti cu insuficienta renala sau cu greutate mai mica de 50 kg) doza orala nedepasind 40 mg pe zi.
Instituirea tratamentului oral trebuie efectuata cat mai repede posibil.
Copii si adolescenti
Siguranta si eficacitatea administrarii la copii si adolescenti nu a fost stabilita. De aceea, Ketorol e contraindicat copiilor sub 16 ani.
Reactiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurta perioada necesara controlarii simptomelor (vezi pct. 4.4).
Contraindicatii
Ketorolac trometamina este contraindicat la pacientii cu hipersensibilitate la ketorolac sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) si la pacientii la care aspirina si alti inhibitori ai sintezei de prostaglandine induc reactii alergice (la astfel de pacienti s-au observat reactii severe de tip anafilactic) precum si la pacientii cu sensibilitate la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
Ketorolac trometamina este contraindicat in travaliu si la nastere.
Ca si alte AINS, ketorolac trometamina este contraindicat la pacientii cu insuficienta cardiaca severa. Ketorolac trometamina este contraindicat la pacientii cu afectare renala moderata sau severa(creatinina serica mai mare de 442 mol/litru) sau la pacientii cu risc de insuficienta renala datorata depletiei de volum sau deshidratarii.
Ketorolac trometamina este contraindicat la pacientii cu ulcer peptic activ, antecedente de sangerari gastro- intestinale, ulceratie sau perforatie, la pacientii cu sangerari gastro-intestinale sau perforatii active relationate cu terapia anterioara cu AINS, la pacientii cu antecedente de ulcer peptic sau hemoragie gastro-intestinala si la pacientii cu hemoragie gastro-intestinala activa (doua sau mai multe episoade de ulceratii sau sangerari).
Ketorolac trometamina inhiba functia plachetara si este ca urmarecontraindicat la pacientii cu hemoragie cerebrovasculara suspectata sau confirmata, la pacientii cu operatii cu risc crescut de hemoragie sau hemostaza incompleta si la cei cu risc crescut de sangerare.
Ketorolac trometamina este contraindicat la pacientii care utilizeaza in mod curent acid acetilsalicilic sau alte AINS.
Combinatia dintre ketorolac trometamina si oxpentifilina (pentoxifilina), saruri de litiu, probenecid este contraindicata.
Ketorolac trometamina este contraindicat la pacientii aflati sub tratament cu anticoagulante orale , la cei cu antecedente de astm bronsic, antecedente de ulcer gastro-duodenal sau tulburari de coagulare, pacientii cu deshidratare, hipovolemie de etiologie variata.
Este contraindicata administrarea concomitenta de doze mici de heparina (2500 - 5000 UI la 12 ore). Ketorolac trometamina nu este recomandat copiilor si adolescentilor cu varsta sub 16 ani.
Ketorolac este contraindicat in timpul sarcinii, travaliului, nasterii sau alaptarii (vezi pct. 4.6).
Ketorolac trometamina este contraindicat ca analgezic preoperator profilactic, datorita inhibarii agregarii plachetare si este contraindicat intraoperator datorita riscului crescut de sangerare.
Atentionari
Ketorolac trometamina: Probele epidemiologice sugereaza ca ketorolacul poate fi asociat cu un risc ridicat de toxicitate gastrointestinala severa, relationat cu alte AINS, in special cand este utilizat fara a respecta indicatiile specialistilor si/sau pentru perioade lungi de timp (vezi, de asemenea, pct. 4.1, 4.2 si 4.3).
Utilizarea ketorolac trometamina concomitent cu AINS inclusiv inhibitori selectivi de ciclooxigenaza-2 trebuie evitata.
Reactiile adverse pot fi minimalizate utilizand cea mai mica doza eficienta pentru durata cea mai scurta necesara controlarii simptomelor.
Pacientii varstnici prezinta o frecventa ridicata de reactii adverse la AINS, in special sangerari gastrointestinale sau perforatii care pot fi letale(vezi pct. 4.2). Pacientii tarati par sa tolereze mai putin bine ulceratia sau sangerarea decat ceilalti. Cele mai multe evenimente gastro-intestinale letale asociate cu medicamente anti-inflamatorii non-steroidiene au avut loc la pacientii varstnici si/sau tarati.
Sangerarea gastrointestinala, ulceratia si perforatia
Sangerarea gastrointestinala, ulceratia sau perforatia, care poate fi letala, a fost raportata pentru toate AINS si poate surveni in orice moment al tratamentului, cu sau fara simptome de avertizare sau pe fondul unor antecedente personale de evenimente gastrointestinale.
Datele epidemiologice sugereaza ca ketorolacul poate fi asociat cu un risc crescut de toxicitate gastrointestinala severa, in raport cu alte AINS, in special cand este utilizat fara a respecta indicatiile specialistilor si/sau pentru perioade lungi de timp (vezi de asemenea pct. 4.1, 4.2 si 4.3).
Riscul de sangerari gastrointestinale, ulceratii sau perforatii este mai mare odata cu marirea dozelor de AINS la pacientii cu antecedente de ulcer, in special daca acesta este complicat cu hemoragie sau perforatie(vezi pct. 4.3) si la pacientii varstnici. Acesti pacienti trebuie sa inceapa tratamentul cu cea mai scazuta doza disponibila. Terapia combinata cu agenti protectori(de exemplu misoprostol sau inhibitori ai pompei de protoni) trebuie luata in considerare pentru acesti pacienti si de asemenea pentru pacientii care necesita concomitent aspirina in doza scazuta sau alte medicamente care probabil maresc riscul gastro-intestinal (vezi pct. 4.5).
Pacientii cu antecedente de toxicitate gastro-intestinala, in special daca sunt varstnici, trebuie sa anunte orice simptom abdominal neobisnuit (in special sangerare gastro-intestinala), in special in etapele initiale ale tratamentului.
Se recomanda prudenta la pacientii care primesc medicatie concomitenta care poate mari riscul de ulceratii sau sangerari, cum ar fi corticosteroizi cu administrare orala, anticoagulante, cum ar fi warfarina, inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei sau medicamente antiagregante plachetare cum ar fi acidul acetilsalicilic (vezi pct. 4.5).
AINS trebuie administrate cu precautie la pacientii cu antecedente de boli gastrointestinale(colita ulceroasa, boala Crohn), deoarece acestea pot fi agravate(vezi pct. 4.8). Atunci cand se produce sangerare gastro- intestinala sau ulceratii la pacientii tratati cu Ketorol, tratamentul trebuie intrerupt.
Ca in cazul altor AINS, incidenta si severitatea complicatiilor gastrointestinale poate creste cu cresterea dozei si duratei tratamentului cu Ketorolac trometamina . Riscul de hemoragie gastrointestinala semnificativa clinic este dependent de doza. Aceasta afirmatie este valabila in special la pacientii varstnici care primesc o doza medie zilnica de ketorolac trometamina mai mare de 60 mg/zi. Antecedentele de ulcer peptic cresc probabilitatea de aparitie a unor complicatii gastrointestinale serioase in cursul tratamentului cu ketorolac trometamina.
Efecte hematologice:
Utilizarea ketorolac trometamina la pacientii cu tulburari ale coagularii trebuie facuta cu multa prudenta si acesti pacienti trebuie monitorizati foarte atent. Desi studiile nu indica interactiuni semnificative intre ketorolac trometamina si warfarina sau heparina, utilizarea concomitenta a terapiei care afecteaza hemostaza, inclusiv a terapiei anticoagulante(de exemplu warfarina) in doze terapeutice, a heparinei in doze profilactice (2500-5000 UI la 12 ore) si a dextranului, se poate asocia cu un risc crescut de sangerare. Administrarea ketorolac trometamina la acesti pacienti trebuie facuta extrem de prudent, iar acesti pacienti trebuie monitorizati atent.
Reactii cutanate:
Au fost raportate foarte rar reactii cutanate serioase, unele chiar letale, cum ar fi dermatita exfoliativa, sindrom Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica in asociere cu utilizarea AINS(vezi pct 4.8). Se pare ca pacientii sunt expusi unui risc mai mare al acestor reactii la inceputul tratamentului. Tratamentul cu ketorolac trebuie intrerupt la primele semne de eruptie cutanata, leziuni ale mucoasei sau orice alt semn de hipersensibilitate.
Retentia sodica/hidrica in bolile cardiovasculare si edemul periferic:
Se recomanda precautie la pacientii cu antecedente de hipertensiune si/sau insuficienta cardiaca deoarece au fost raportate retentie hidrica si edemul in asociere cu terapia AINS.
Au fost observate retentie hidrica, hipertensiune si edem periferic la unii pacienti care utilizau AINS, inclusiv ketorolac si ca urmare acesta trebuie prescris cu prudenta la pacientii cu decompensare cardiaca, hipertensiune sau boli similare.
Efecte cardiovasculare si cerebrovasculare:
La pacientii cu antecedente de hipertensiune arteriala si/sau insuficienta cardiaca congestiva usoara pana la moderata, sunt necesare monitorizare si recomandari adecvate, deoarece raportarile au aratat ca tratamentul cu AINS se asociaza cu retentie lichidiana si edeme.
Studiile clinice si datele epidemiologice sugereaza ca utilizarea coxibilor si a anumitor AINS(in special in doze mari si tratament de lunga durata) se poate asocia cu un risc usor crescut de aparitie a evenimentelor trombotice arteriale(de exemplu: infarct miocardic sau accident vascular cerebral). Cu toate ca nu a fost demonstrat ca ketorolac creste posibilitatea evenimentelor trombotice cum ar fi infarctul miocardic, datele existente sunt insuficiente pentru excluderea unui asemenea risc pentru ketorolac.
Pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata, insuficienta cardiaca congestiva, boala cardiaca ischemica diagnosticata, arteriopatie periferica si/sau boala cerebrovasculara trebuie tratati cu ketorolac numai dupa o evaluare atenta. O evaluare similara trebuie efectuata inainte de initierea tratamentului de lunga durata la pacientii cu factori de risc in ceea ce priveste aparitia de boli cardiovasculare (de exemplu; hipertensiune arteriala, hiperlipidemie, diabet zaharat, fumat).
Efecte renale:
Ca si alte AINS, fiind un inhibitor potent al sintezei de prostaglandine, ketorolac trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu afectarea functiei renale sau cu o afectiune renala in antecedente. Prudenta se impune, deoarece s-a observat toxicitate renala la utilizarea ketorolac sau a altor AINS la pacienti in conditii de reducere a volumului sanguin si/sau fluxului sanguin renal, unde prostaglandinele renale au un rol de sustinere a perfuziei renale. La acesti pacienti administrarea de ketorolac sau alte AINS poate determina o reducere dependenta de doza a formarii prostaglandinelor renale si poate sa precipite decompensarea sau insuficienta renala manifesta. Pacientii cu riscul cel mai mare pentru aceasta reactie sunt cei cu functie renala alterata, hipovolemie, insuficienta cardiaca, disfunctie hepatica, cei care iau diuretice si varstnicii. Intreruperea tratamentului cu ketorolac sau alte AINS este urmata de obicei de revenirea la starea anterioara tratamentului
Reactii anafilactice (anafilactoide):
Reactii anafilactice(anafilactoide)(incluzand dar nefiind limitate la anafilaxie, bronhospasm, reactii vasomotorii, eruptii cutanate, hipotensiune, edem laringian si angioedem) pot aparea la pacientii cu sau fara antecedente de hipersensibilitate la aspirina, alte AINS sau ketorolac. Ele pot aparea si la persoane cu antecedente de angioedem, reactivitate bronhospastica(exemplu astm) si polipi nazali. Reactiile anafilactoide, ca si anafilaxia, pot fi fatale. Ca urmare, ketorolac trebuie administrat cu prudenta la pacientii cu antecedente astmatice si la cei cu sindroame complete sau partiale de polipoza nazala, angioedem sau bronhospasm.
Precautii asupra fertilitatii:
Utilizarea ketorolac i.v., ca orice medicament care inhiba sinteza ciclooxogenazei/prostaglandinei, poate afecta fertilitatea si nu este recomandat femeilor care intentioneaza sa ramana insarcinate. Trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului cu ketorolac la femeile cu dificultati de a ramane insarcinate sau care se afla sub investigatii ale infertilitatii.
Retentia hidrica si edemul:
La utilizarea ketorolac s-au raportat retentie hidrica, hipertensiune si edem si ca urmare acesta trebuie prescris cu prudenta la pacienti cu decompensare cardiaca, hipertensiune sau conditii similare.
Se recomanda precautie la administrarea concomitenta de probenecid deoarece au fost raportate modificari ale farmacocineticii ketorolacului in aceasta combinatie.
Se recomanda precautie la administrarea concomitenta de metotrexat deoarece a fost raportat ca unele medicamente care inhiba sinteza prostaglandinei reduc clearance-ul metotrexatului si pot creste astfel toxicitatea acestuia.
Utilizarea la copii:
Comprimatele Ketorol nu sunt recomandate la copii si adolescenti cu varsta sub 16 ani.
Abuz si dependenta:
Ketorolacul este lipsit de potential de dependenta. Nu au fost observate simptome de sevraj dupa intreruperea brusca a tratamentului cu ketorolac .
Interactiuni
Este contraindicata asocierea ketorolac trometamina cu alte AINS, oxpentifilina (pentoxifilina), probenecid si saruri de litiu(vezi pct. 4.3.).
De asemenea, este contraindicata asocierea ketorolac trometamina cu antiagregante plachetare, anticoagulante orale si heparina(vezi pct. 4.3.).
Corticosteroizi: risc marit de ulceratii gastrointestinale sau sangerari(vezi pct. 4.4).
Anticoagulante: AINS pot mari efectele anticoagulantelor, cum ar fi warfarina(vezi pct. 4.4). Ketorolacul inhiba agregarea plachetara, reduce concentratiile tromboxanului si prelungeste timpul de sangerare. Spre deosebire de efectele prelungite de catre aspirina, functia plachetara revine la normal intre 24-48 ore dupa oprirea tratamentului cu ketorolac.
Medicamente antiagregante plachetare si inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei(ISRC): risc marit de sangerari gastrointestinale(vezi pct. 4.4).
La pacientii care utilizeaza in mod curent acid acetilsalicilic sau alte AINS riscul reactiilor adverse serioase provocate de AINS poate fi marit.
Atunci cand ketorolacul este administrat concomitent cu oxpentifilina(pentoxifilina) tendinta de sangerare este mai mare.
Au fost raportate clearance-ul scazut al plasmei si volumul distributiei ketorolacului, concentratiile plasmatice marite si timpul de injumatatire plasmatica marit al ketorolacului atunci cand ketorolacul a fost administrat concomitent cu probenecid.
S-a observat ca unele medicamente inhibitoare ale sintezei prostaglandinei reduc clearance-ul metotrexatului, si este posibil ca astfel sa se mareasca toxicitatea acestuia.
Inhibarea clearance-ului litiului renal care duce la marirea concentratiei plasmatice a litiului a fost raportata cu unele medicamente inhibitoare ale sintezei prostaglandinei. Au fost raportate cazuri de marire a concentratiilor plasmatice ale litiului.
Ketorolacul trometamina nu altereaza legarea de proteine a digoxinei. Studiile in vitro arata ca, la concentratii terapeutice ale salicilatului(300 g/ml), legarea ketorolacului s-a redus de la aproximativ 99,2% la 97,5% reprezentand o crestere potentiala de cca 2 ori a concentratiilor plasmatice ale ketorolacului nelegat. Concentratiile terapeutice de digoxina, warfarina, ibuprofen, naproxen, piroxicam, paracetamol, fenitoina si tolbutamida nu afecteaza legarea de proteine a ketorolacului trometamina.
Desi studiile nu indica o interactiune semnificativa intre ketorolac si warfarina sau heparina, utilizarea concomitenta a ketorolacului si a terapiei care afecteaza coagularea, incluzand dozele terapeutice de medicamente anticoagulante(warfarina), dozele mici profilactice de heparina(2500-5000 UI la 12 ore) si dextranii, poate fi asociata cu un risc crescut de sangerare.
AINS pot reduce efectul diureticelor si al produselor medicale antihipertensive. Riscul de insuficienta renala acuta, care este de obicei reverisibila, poate fi marit la unii pacienti cu functie renala compromisa(de exemplu pacienti deshidratati sau varstnici) atunci cand inhibitori ECA si/sau antagonisti ai receptorilor angiotensinei II sunt combinati cu AINS. De aceea combinatia trebuie folosita cu precautie, in special la varstnici. Pacientii trebuie hidratati in mod adecvat si trebuie avuta in vedere monitorizarea functiei renale dupa initierea terapiei concomitente si periodic dupa aceea.
Este necesara precautie la administrarea concomitenta cu chinolone datorita riscului de aparitie a convulsiilor
S-a aratat ca ketorolacul reduce necesitatea de analgezice opioide concomitente atunci cand este prescris pentru usurarea durerii postoperatorii.
Administrarea orala a comprimatelor Ketorol dupa o masa bogata in grasimi determina scaderea concentratiei plasmatice maxime si prelungirea timpului de atingere a concentratiei plasmatice maxime a ketorolacului cu aproximativ o ora. Antiacidele nu afecteaza gradul absorbtiei.
Sarcina
Utilizarea ketorolac, ca orice medicament care inhiba sinteza ciclooxogenazei/prostaglandinei, poate afecta fertilitatea si nu este recomandat femeilor care intentioneaza sa ramana insarcinate. Trebuie luata in considerare intreruperea tratamentului cu ketorolac la femeile cu dificultati de a ramane insarcinate sau care se afla sub investigatii pentru infertilitate.
La om, nu s-au efectuat studii clinice care sa evidentieze efecte teratogene.
Ca si la alte antiinflamatoare nesteroidiene, in cursul trimestrului al trei-la de sarcina, ketorolac trometamina favorizeaza inchiderea prematura a canalului arterial. Administrata in perioada perinatala poate provoca sangerari abundente.
Ketorolac este contraindicat in timpul sarcinii, travaliului, nasterii sau alaptarii (vezi pct. 4.3). Inhibarea sintezei de prostaglandine poate afecta negativ sarcina si/sau dezvoltarea embrionului/fatului.
Datele din studiile epidemiologice sugereaza un risc crescut de avort spontan si de malformatii cardiace si gastroschizis dupa utilizarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine la inceputul sarcinii. Riscul absolut de malformatii cardiovasculare a crescut de la mai putin de 1%, pana la aproximativ 1,5%. Se presupune ca riscul creste odata cu doza si durata tratamentului. La animale, administrarea unui inhibitor al sintezei de prostaglandine a rezultat in cresterea pierderii post- pre- implantare si mortalitatii embrio-fetale. In plus,
cresterea incidentei diverselor malformatii, inclusiv cardiovasculare, au fost raportate la animale carora li s-a administrat un inhibitor al sintezei de prostaglandine in timpul perioadei de organogeneza. In timpul primului si celui de-al doilea trimestru de sarcina, ketorolac nu trebuie administrat decat daca este absolut necesar.
Daca ketorolac este utilizat de catre o femeie care incearca sa ramana insarcinata sau in primul si al doilea trimestru de sarcina, doza trebuie sa fie cat mai mica si durata tratamentului cat mai scurta posibil.
In timpul sarcinii, toti inhibitorii sintezei de prostaglandine pot expune
Fetusul la:
Toxicitate cardiopulmonara(cu inchiderea prematura a canalului arterial si hipertensiune pulmonara):
- Disfunctie renala, care poate progresa la insuficienta renala cu oligo-hidroamnioza;
Mama si nou-nascutul, la sfarsitul sarcinii, la:
- Eventuala prelungire a timpului de sangerare, un efect antiagregant care poate sa apara chiar si la doze foarte mici.
- Inhibarea contractiilor uterine care rezulta in intarzierea sau prelungirea travaliului.
Prin urmare, ketorolac este contraindicat in al treilea trimestru de sarcina. Ketorolac trebuie administrat numai daca este necesar, in timpul primelor doua trimestre de sarcina.
Vezi pct. 4.4 cu privire la fertilitatea feminina.
Ketorolacul traverseaza placenta in proportie de pana la 10%.
Travaliu si nastere:
Ketorolac este contraindicat in travaliu si la nastere deoarece prin efectul sau inhibitor al sintezei de prostaglandine poate avea efecte adverse asupra circulatiei fetale si poate inhiba contractiile uterine, crescand astfel riscul de hemoragie uterina.
Mamele care alapteaza:
Ketorolac trebuie utilizat de mamele care alapteaza numai daca beneficiul potential justifica riscul potential pentru fat.
Ketorolacul a fost detectat in laptele uman, in concentratii reduse.
Condus auto
Unii pacienti pot prezenta ameteala, vertij , insomnie sau depresie la utilizarea Ketorol. Daca pacientii au aceste efecte adverse sau altele similare, ei trebuie sa manifeste prudenta in desfasurarea activitatilor care necesita alerta corticala.
Reactii adverse
Reactiile adverse sunt clasificate in functie de frecventa, folosind urmatoarea conventie: foarte frecvente (mai mare sau egal 1/10), frecvente (mai mare sau egal 1/100 si mai mic 1/10), mai putin frecvente (mai mare sau egal 1/1000 si mai mic 1/100), rare (mai mare sau egal 1/10000 si mai mic 1/1000), foarte rare (mai mic 1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Dupa punerea pe piata
Urmatoarele reactii adverse pot aparea la pacientii care utilizeaza ketorolac trometamina; frecventele evenimentelor adverse nu sunt cunoscute, deoarece acestea sunt raportate in mod voluntar de catre un procent necunoscut al populatiei.
Tulburari gastro-intestinale: Reactiile adverse observate cel mai frecvent sunt de natura gastro-intestinala. Pot aparea ulcere peptice, ulcer, perforatii sau sangerari gastro-intestinale, uneori letale, in mod special la varstnici(vezi pct. 4.4). Greata, varsaturi, diaree, flatulenta, constipatie, dispepsie, durere abdominala, melena, hematemeza, stomatita ulcerativa, eructatie, flatulenta, esofagita, ulceratii gastro-intestinale, sangerari rectale, pancreatita, gura uscata, exacerbari ale colitelor si a bolii Crohn (vezi pct. 4.4) au fost raportate dupa administrare.
Gastrita a fost observata mai putin frecvent.
Infectii si infestari: meningita aseptica.
Tulburari hematologice si limfatice: trombocitopenie.
Tulburari ale sistemul imunitar: anaflaxie, reactii anafilactoide cum este anafilaxia care pot avea deznodamant fatal, reactii de hipersensibilitate cum ar fi bronhospasm, eruptii, hipotensiune, edem laringian.
Tulburari metabolice si de nutritie: anorexia, hiperkalemia, hiponatremia
Tulburari psihice: tulburari de gandire, depresie, insomnie, anxietate, nervozitate reactii psihotice, vise anormale, halucinatii, euforie, incapacitate de concentrare, somnolenta.
Tulburari ale sistemul nervos: cefalee, ameteala, convulsii, parestezii, hiperkinezie, tulburari ale gustului.
Tulburari oculare: tulburari de vedere.
Tulburari acustice si vestibulare: tinitus, pierderea auzului, vertij.
Tulburari renale si ale cailor urinare: insuficienta renala acuta, cresterea frecventei urinare, nefrita interstitiala, sindrom nefrotic, retentie urinara, oligurie, sindrom hemolitic uremic, durere in flancuri(cu sau fara hematurie si/sau azotemie). Ca si in cazul altor medicamente care inhiba sinteza prostaglandinelor, semnele de afectare renala cum ar fi, dar nu numai, cresterea creatininei si a potasiului seric, pot aparea chiar dupa o singura doza de Ketorol.
Tulburari cardiace: palpitatii, bradicardie, insuficienta cardiaca.
Tulburari vasculare: hipertensiune, hipotensiune, hematom, inrosirea fetei, paloare, rana postoperatorie, hemoragie.
Datele din experientele clinice si epidemiologice sugereaza ca utilizarea coxibilor si unele AINS(in special in doze mari) poate fi asociata cu o crestere usoara a riscului de evenimente trombotice arteriale(de exemplu infarct miocardic sau atac cerebreal). Cu toate ca nu s-a demonstrate ca ketorolacul mareste evenimentele trombotice, cum ar fi infarctul miocardic, sunt insuficiente datele care exclud un astfel de risc pentru ketorolac.
Tulburari ale sistemul genital si sanului: infertilitate la femei.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale: astm, dispnee, edem pulmonar.
Tulburari hepatobiliare: hepatita, icter colestatic, insuficienta hepatica.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat: dermatita exfoliativa, eruptie maculopapulara, prurit, purpura, angioedem, transpiratie, reactii buloase cum ar fi sindromul Stevens-Johnson si necroliza epidermica toxica (foarte rar) .
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv: mialgie.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare: sete excesiva, astenie, edem, reactii la locul injectiei, febra, dureri toracice.
Investigatii diagnostice: timp de sangerare crescut, uree serica marita, creatinina marita, anomalii ale probelor functionale hepatice
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Supradozaj
Simptome si semne
Supradozele unice de Ketorol au fost asociate variabil cu dureri abdominale, greata, varsaturi, hiperventilatie, ulcer peptic si/sau gastrita eroziva si disfunctie renala, care s-au corectat dupa intreruperea administrarii.
Pot aparea sangerari gastrointestinale. De asemenea, pot aparea hipertensiune, insuficienta renala acuta, depresie respiratorie si coma dupa utilizarea de AINS, insa in cazuri rare.
Au fost raportate reactii anafilactoide la utilizarea terapeutica de AINS si acestea pot aparea si in caz de supradoza.
Tratament:
Pacientii trebuie ingrijiti cu tratament simptomatic si de mentinere dupa supradoza cu AINS. Nu exista antidot specific. Dializa nu epureaza semnificativ ketorolacul din fluxul sanguin.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: antiinflamatoare si antireumatice nesteroidiene, derivati ai acidului acetic si substante inrudite, codul ATC: M01AB15.
Ketorolac trometamina nu este un analgezic opioid. Ketorol inhiba sinteza prostaglandinelor si poate fi considerat un analgezic cu actiune periferica deoarece nu s-au evidentiat efecte asupra receptorilor opioizi. Este un medicament nesteroidian cu activitate antiinflamatoare si antipiretica slaba.
Proprietati farmacocinetice
Ketorolac trometamina este rapid si complet absorbit atunci cand este administrata pe cale orala. Dupa administrarea orala a 10 mg ketorolac trometamina, concentratia plasmatica maxima(Cmax) de 0,87 micrograme/litru este atins in aproximativ 45 minute. Administrarea medicamentului in timpul meselor bogate in lipide determina scaderea vitezei, dar nu a cantitatii absorbite. Absorbtia nu este afectata de administrarea concomitenta de antiacide.
Ketorolac este legat de proteinele plasmatice in procent de peste 99%. Ketorolac trometamina traverseaza foarte greu bariera hematoencefalica. Cantitati mici de substanta se pot gasi in laptele matern. Mai putin de 50% din doza administrata este metabolizata. Metabolitii importanti sunt glucurono-conjugatul si para- hidroxi-ketorolac, acestia fiind farmacologic inactivi. Aproape 90 % din doza administrata este eliminata nemetabolizata in urina, iar restul in fecale. Timpul de injumatatire plasmatica este de 4- 6 ore. Timpul de injumatatire plasmatica creste la pacientii cu insuficienta renala precum si la varstnici.
Date preclinice de siguranta
Nu s-au fost observat efecte teratogene la iepurii care au primit doze orale de pana la 3,6 mg/kg si zi. Nu s-au evidentiat efecte carcinogene in studiile pe termen lung efectuate la soareci(2 mg/kg si zi echivalent cu o doza parenterala maxima recomandata la om).
Nu au fost evidentiate efecte mutagene in testul Ames si in alte teste de mutagenitate.