Indicatii
Hipotensiune arteriala ortostatica
Tratamentul hipotensiunii arteriale ortostatice severe, datorita disfunctiei sistemului nervos autonom, atunci cand factorii de corectie au fost exclusi.
Incontinenta urinara
Adjuvant in terapia incontinentei urinare de stres (predominant de grad I si II pe scala Ingelman-Sundberg), in cazul in care pacientii nu au indicatie pentru interventie chirurgicala sau nu doresc sa se opereze. Gutron nu trebuie utilizat de rutina ca a doua linie de tratament pentru incontinenta urinara de stres.
Dozaj
Doze
Hipotensiune arteriala ortostatica
Pentru adulti si adolescenti (cu varsta peste 12 ani):
Tratamentul va fi condus si adaptat in functie de tonusul si de reactivitatea sistemului nervos autonom al pacientului.
Doza initiala recomandata este de 2,5 mg clorhidrat de midodrina de 2-3 ori pe zi. In functie de raspunsul pacientului si toleranta la tratament, aceasta doza poate fi crescuta sau scazuta la interval de cel putin 3 zile. Doza de intretinere trebuie aleasa individual pentru fiecare pacient pentru a obtine efect terapeutic optim cu minimum de efecte adverse.
Doza maxima recomandata este de 30 mg clorhidrat de midodrina pe zi.
Clorhidratul de midodrina trebuie administrat in cursul zilei cand pacientul trebuie sa stea in ortostatism pentru a-si indeplini activitatile zilnice.
Intervalul recomandat intre administrari este de 3 – 4 ore.
Prima doza trebuie luata chiar imediat dupa trezire, a doua la mijlocul zilei si a treia doza dupa-amiaza tarziu (cu cel putin 4 ore inainte de culcare pentru a reduce riscul aparitiei hipertensiunii arteriale in clinostatism). Tensiunea arteriala in clinostatism si in ortostatism trebuie monitorizata regulat in timpul tratamentului initial (cel putin de doua ori pe saptamana) iar utilizarea midodrinei trebuie oprita daca tensiunea arteriala in clinostatism creste excesiv.
Incontinenta urinara
Adulti: doza recomandata este 2,5 – 5 mg clorhidrat de midodrina de 2 – 3 ori pe zi. Doza maxima zilnica recomandata: 10 mg clorhidrat de midodrina.
Pentru a preveni aparitia hipertensiunii arteriale, clorhidratul de midodrina nu trebuie administrat dupa cina sau cu mai putin de 4 ore inainte de culcare.
Grupe speciale de pacienti
Copii cu varsta sub 12 ani
Neexistand date disponibile privind administrarea la aceasta categorie de pacienti, medicamentul nu este recomandat la copii cu varsta sub 12 ani.
Doze la pacienti varstnici
Nu au fost efectuate studii specifice care abordeaza posibile reduceri de doza la varstnici.
Pacienti cu insuficienta renala
Nu au fost efectuate studii specifice care abordeaza posibile reduceri de doza la pacientii cu insuficienta renala. In general midodrina este contraindicata la pacienti cu boala acuta renala sau cu insuficienta renala severa (vezi pct. 4.3).
Pacienti cu insuficienta hepatica
Nu exista date disponibile privind administrarea la pacienti cu aceste afectiuni.
Mod de administrare
Se administreaza oral, cu o cantitate de lichid.
Gutron poate fi administrat cu alimente (vezi pct. 5.2).
Contraindicatii
Gutron este contraindicat la pacienti cu urmatoarele conditii / afectiuni:
- Hipersensibilitate cunoscuta la midodrina sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1
- Boli cardiovasculare organice severe (de exemplu bradicardie, boala cardiaca ischemica, insuficienta cardiaca congestiva, tulburare de conducere cardiaca sau anevrism aortic)
- Hipertensiune arteriala
- Afectiuni vasculare obliterante sau spastice severe (de exemplu ocluzii cerebrovasculare si spasme)
- Boala renala acuta
- Insuficienta renala severa
- Hipertrofie de prostata cu volum urinar residual crescut
- Retentie urinara
- Retinopatie diabetica proliferativa
- Feocromocitom
- Hipertiroidie
- Glaucom cu unghi inchis
Atentionari
Este esential ca in timpul tratamentului tensiunea arteriala sa fie monitorizata periodic, in clinostatism si in pozitie sezanda.
Predispozitia la hipertensiune arteriala in clinostatism si in pozitie sezanda trebuie evaluata inainte de inceperea tratamentului cu Gutron.
Pacientii trebuie avertizati sa raporteze imediat simptomele care indica hipertensiunea arteriala (de exemplu: disconfort cardiac, cefalee, tulburari de vedere).
In aceste cazuri, dozele trebuie ajustate sau, daca este necesar, tratamentul trebuie intrerupt. Pacientii trebuie monitorizati pentru eventuale efecte secundare de hipertensiune arteriala.
Interactiuni
Gutron este un inhibitor al citocromului P450 CYP2D6 si de aceea poate afecta metabolismul altor medicamente metabolizate de catre aceasta izoenzima (ca de exemplu perfenazina, amiodorona, metoclopramid). Acest lucru poate duce la o expunere sistemica crescuta si la efecte amplificate ale acestor medicamente.
Trebuie evitata utilizarea concomitenta a Gutron impreuna cu substante vasoconstrictoare, agenti simpatomimetici si alte medicamente care pot cauza hipertensiune arteriala (cum sunt antidepresivele triciclice, antihistaminicele, hormonii tiroidieni, inhibitori de monoamino-oxidaza), deoarece aceasta poate cauza o crestere semnificativa a tensiunii arteriale.
Efectul midodrinei poate fi antagonizat de blocantii α-adrenergici (precum prazosinul, fentolamina). Tratamentul concomitent cu blocanti α- si β-adrenergici poate conduce la accentuarea bradicardiei; este nevoie de o monitorizare atenta.
Utilizarea simultana a preparatelor digitalice nu este recomandata deoarece poate accentua bradicardia, tulburarile de conducere si aritmia.
Utilizarea concomintenta cu corticosteroizi poate determina o crestere sau o depasire a tensiunii arteriale normale.
Sarcina
Sarcina
Nu exista date privind utilizarea midodrinei la femeile gravide. Prin urmare nu se recomanda utilizarea
Gutron de catre femeile care intentioneaza sa ramana gravide. Orice femeie care devine gravida in timpul tratamentului cu Gutron trebuie sa intrerupa tratamenzul imediat ce sarcina a fost confirmata.
Nu se recomanda administrarea in timpul sarcinii datorita actiunii simpatomimetice directe asupra receptorilor alfa adrenegici (pot declansa travaliul).
Alaptarea
Nu este cunoscut daca midodrina se excreta in laptele matern, de aceea nu se recomanda administrarea Gutron pe perioada de alaptare.
Condus auto
Gutron are influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utillaje. Totusi, in caz de ameteli sau stare de confuzie, trebuie avut grija atunci cand se conduc vehicule sau se folosesc utilaje.
Reactii adverse
Reactiile adverse raportate la utilizarea de midodrina sunt prezentate in urmatoarea ordine a frecventei:
Foarte frecvente (≥1/10); frecvente ( ≥1/100 si mai mic 1/10); mai putin frecvente (≥1/1000 si mai mic 1/100); rare (≥1/10000 si mai mic 1/1000); foarte rare (mai mic 1/10000), cu frecventa necunoscuta (nu se poate efectua o estimare pe baza informatiilor disponibile).
Tulburari psihice
Mai putin frecvente: tulburari de somn, insomnie
Cu frecventa necunoscuta: anxietate, stare confuzionala
Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: parestezie
Mai putin frecvente: cefalee, agitatie, excitabilitate si iritabilitate
Tulburari cardiace
Mai putin frecvente: bradicardie reflexa Rare: tahicardie
Tulburari vasculare
Frecvente: hipertensiune arteriala in clinostatism (TA mai mare sau egala cu 180/110mmHg) cu doze zilnice de peste 30 mg
Mai putin frecvente: hipertensiune arteriala in clinostatism (TA mai mare sau egala cu 180/110mmHg) cu doze zilnice de pana la 7,5 mg
Tulburari gastro-intestinale
Frecvente: greata, pirozis, stomatita
Cu frecventa necunoscuta: durere abdominala, varsaturi, diaree
Tulburari hepatobiliare
Rare: functie hepatica anormala, valori crescute ale enzimelor hepatice
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Foarte frecvente: pilo-erectie (piele ca de gaina) (13%) Frecvente: prurit, frisoane, inrosirea fetei, eruptii cutanate
Tulburari renale si ale cailor urinare
Foarte frecvente: disurie (13%) Frecvente: retentie urinara (6%)
Mai putin frecvente: urgenta urinara
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Supradozaj
Simptome
In cazul supradozajului, simptomele mentionate ca reactii adverse pot sa apara intr-un grad ridicat, in special hipertensiune arteriala, piloerectie, senzatie de frig, bradicardie si retentie urinara.
Tratament
Suplimentar la masurile generale de eliminare a medicamentului, se recomanda varsatura indusa si administrarea de medicamente alfa-simpatolitice (de exemplu nitroprusiat, fentolamina, nitroglicerina).
Bradicardia si aritmiile care o insotesc pot fi tratate cu atropina (atentie: creste tensiunea arteriala). Metabolitul Desglimidodrina este dializabil.
Abuzul de medicamente si dependenta
Nu exista niciun potential de abuz de medicament sau dependenta de midodrina.
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: stimulante cardiace exclusiv glicozizi cardiotonici; agenti adrenergici si dopaminergici, codul ATC: C01CA17
Mecanism de actiune
Midodrina, agent simpatomimetic, este precursor inactiv si este metabolizata, dupa administrarea orala, prin hidroliza enzimatica, cu formarea de desglimidodrina, substanta farmacologic activa.
Desglimidodrina stimuleaza selectiv receptorii periferici α1- adrenergici.
Nu actioneaza pe receptori β-adrenergici cardiaci. Efectele corespund in principal cu cele ale altor medicamente α- simpatomimetice, cum sunt fenilefrina sau metoxamina.
Efectele cele mai importante ale desglimidodrinei sunt asupra sistemului cardiovascular, determinand cresterea tensiunii arteriale sistolice, diastolice si bradicardie reflexa.
Cresterea tensiunii arteriale este produsa, in principal, de constrictia venelor mici si in mai mica masura a arteriolelor (creste rezistenta periferica).
Desglimidodrina duce la o usoara scadere a performantei cardiace si a fluxului sanguin renal. Determina cresterea tonusului sfincterului vezical intern ceea duce la intarzierea mictiunii.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Midodrina este absorbita rapid si aproape complet dupa administrarea orala.
Dupa administrarea unei doze de 2,5 mg, concentratia plasmatica maxima (Cmax) de 0,01 mg/l a fost atinsa in 30 minute.
Concentratia plasmatica maxima (0,027 mg/l) a desglimidodrinei a fost atinsa dupa aproximativ o ora de la administrarea pe cale orala a unei doze de 5 pana la 10 mg de Gutron la pacientii care sufera de hipotensiune arteriala ortostatica.
Dupa administrarea orala, disponibilitatea absoluta a midodrinei (ca desglimidodrina) este de 93%.
ASC (aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp) si Cmax cresc proportional cu doza intr-o gama de dozare de 2,5 – 22,5 mg. Administrarea in acelasi timp cu alimentele creste ASC cu aproximativ 25%, iar Cmax scade cu aproximativ 30%. Farmacocinetica desglimidodrinei nu este afectata.
Distributie
Distributia midodrinei la oameni nu a fost stabilita.
Midodrina si desglimidodrina se leaga mai putin de 30% de proteinele plasmatice.
Metabolizare
Midodrina este metabolizata cu formarea substantei active, desglimidodrina, la nivelul mai multor tesuturi (inclusiv ficatul) prin hidroliza enzimatica.
Eliminare
Midodrina este extensiv si rapid eliminata din plasma dupa administrarea orala (timpul de injumatatire plasmatica - t1/2 al midodrinei fiind de 0,49 ore), in timp ce desglimidodrina este eliminate mai lent (t1/2 este de 2-3 ore).
Midodrina si desglimidodrina sunt excretate aproape complet (aproximativ 91% din doza adminstrata) in urina, in 24 ore; sunt excretati aproximativ 40-60% din metabolitii activi, 2-5% midodrina nemodificata iar restul, se excreta sub forma de metaboliti inactivi farmacologic.
Eliminarea prin scaun a midodrinei sau a desglimidodrinei este nesemnificativa.
Grupe speciale de pacienti
Date de farmacocinetica la pacientii varstnici sau la cei cu functie hepatica sau renala alterata nu sunt disponibile.
Date preclinice de siguranta
Studiile de siguranta farmacologice si studiile de toxicitate cu administrare de doze repetate la animale, nu au evidentiat probleme de siguranta la oameni la dozele de administrare recomandate. Testele preclinice efectuate au aratat ca midodrina nu este teratogena si mutagena.
In cadrul unor studii privind carcinogenitatea efectuate pe sobolani s-a evidentiat o crestere a incidentei tumorilor la nivelul celulelor interstitiale testiculare; relevanta acestora pentru oameni este totusi neclara.