Glucobay 50mg, 120 comprimate, Bayer

Indicatii
Adjuvant in tratamentul diabetului zaharat non insulino-dependent in asociere cu masurile dietetice specifice.

Dozaj
Doze

Doza uzuala recomandata pentru tratament suplimentar in asociere cu dieta la pacientii cu diabet zaharat

Dozele trebuie sa fie ajustate de catre medic pentru fiecare pacient, deoarece eficacitatea si tolerabilitatea variaza de la un individ la altul.

Doze:

Daca nu este prescris altfel, dozele recomandate sunt urmatoarele:

Initial: de 3 ori pe zi cate 1 comprimat Glucobay 50 mg. pana la : de 3 ori pe zi cate 2 comprimate Glucobay 50 mg

Ocazional poate fi necesara o crestere a dozajului pana la 200 mg acarboza de 3 ori pe zi.

Doza poate fi crescuta dupa 4 - 8 saptamani, daca pacientul are o reactivitate clinica inadecvata in decursul tratamentului. Daca apar tulburari in ciuda respectarii stricte a dietei, doza nu trebuie crescuta si, daca este necesar, trebuie redusa.

Doza medie este de 300 mg acarboza pe zi (3x2 comprimate Glucobay 50 mg).

Mod de administrare:

Comprimatele de Glucobay sunt eficiente numai daca sunt inghitite intregi, cu putin lichid, inainte de masa sau daca sunt mestecate cu primele inghitituri de alimente.

Recomandare speciala de monitorizare:

(vezi pct. 4.4 Atentionari si precautii speciale pentru utilizare).

Copii si adolescenti:

Nu se recomanda la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani deoarece eficacitatea si siguranta administrarii la aceasta grupa de varsta nu au fost stabilite (vezi, de asemenea, pct. 4.4).

Pacienti in varsta:

Nu se recomanda nicio schimbare a dozajului sau frecventei dozelor in legatura cu varsta pacientilor.

Pacientii cu functia hepatica afectata:

Nu este necesara o ajustare a dozei la pacientii cu o afectare pre-existenta a functiei hepatice.

Pacientii cu functie renala afectata:

(vezi pct. 4.3 Contraindicatii)

Durata utilizarii:

Nu este prevazut ca exista o limitare a duratei de utilizare a Glucobay.

Contraindicatii
Hipersensibilitate la acarboza sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Boli inflamatorii cronice ale intestinului asociate cu tulburari cronice de digestie si absorbtie.

Starea generala se poate deteriora ca urmare a cresterii formarii de gaze in intestin (de exemplu sindrom Roemheld, hernii mari, obstructii intestinale si ulcere intestinale).

Glucobay este contraindicat la pacientii cu insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei sub 25 ml/min/1,73 m2).

Glucobay este contraindicat la pacientii cu boli inflamatorii intestinale, ulcer de colon, obstructie intestinala partiala, sau la pacientii cu predispozitie de obstructie intestinala.

Glucobay este contraindicat la pacientii cu tulburari hepatice severe (de exemplu ciroza hepatica).

Atentionari
In timpul tratamentului cu Glucobay au fost raportate cazuri de hepatita fulminanta.

Mecanismul este necunoscut, dar Glucobay poate contribui la o fiziopatologie multifactoriala a leziunilor hepatice. Daca se observa cresterea enzimelor hepatice, este indicata reducerea dozei sau intreruperea tratamentului, in special in cazul in care cresterile persista.

Prin urmare, monitorizarea enzimelor hepatice trebuie avuta in vedere in primele 6-12 luni de tratament (vezi pct. 4.8).

In cazurile evaluabile, aceste modificari au fost reversibile la intreruperea tratamentului cu Glucobay.

Glucobay are un efect anti-hiperglicemiant, dar nu induce singur hipoglicemia. Daca Glucobay este prescris in combinatie cu un alt medicament care scade nivelul glucozei din sange (de exemplu: metformin, sulfoniluree, sau insulina) scaderea valorii concentratiei glucozei la nivelul de hipoglicemie poate solicita o

adaptare a dozelor respectivei co-medicatii. Daca se instaleaza hipoglicemia acuta, trebuie utilizata glucoza pentru corectia rapida a hipoglicemiei (vezi pct. 4.5 Interactiuni cu alte medicamente si alte forme de interactiune)

Siguranta si eficacitatea Glucobay la pacienti cu varsta sub 18 ani nu au fost stabilite.

Interactiuni
Sucroza (trestia de zahar) si alimentele ce contin sucroza determina adesea disconfort abdominal sau chiar diaree in timpul tratamentului oral cu Glucobay comprimate, ca rezultat al fermentatiei crescute a carbohidratilor in colon.

Glucobay are un efect anti-hiperglicemiant, dar nu induce singur hipoglicemia. La pacientii care au primit simultan Glucobay in asociere cu sulfoniluree, metformin, insulina, valorile glucozei sanguine pot scadea la nivel hipoglicemic si va fi necesara o scadere a dozelor de sulfoniluree, metformin sau insulina.

In cazuri individuale, poate sa apara socul hipoglicemic.

Daca apare hipoglicemia acuta, trebuie avut in vedere ca sucroza este descompusa in fructoza si glucoza mai lent in timpul tratamentului cu Glucobay; din acest motiv, sucroza este nepotrivita pentru o ameliorare rapida a hipoglicemiei si trebuie utilizata numai glucoza.

In cazuri individuale, Glucobay poate afecta biodisponibilitatea digoxinei, ceea ce poate necesita o ajustare a dozei de digoxina.

Datorita posibilei influente asupra actiunii Glucobay, administrarea simultana a colestiraminei, a adsorbantilor intestinali si a enzimelor digestive trebuie sa fie evitata.

Administrarea orala concomitenta de neomicina si Glucobay poate duce la reduceri semnificative ale nivelului postprandial al glucozei din sange si la o crestere in frecventa si severitatea efectelor adverse gastrointestinale.

In cazul in care simptomele sunt severe, poate fi avuta in vedere o reducere temporara a dozei de Glucobay.

Sarcina
Sarcina

Glucobay nu trebuie administrat in timpul sarcinii, deoarece nu exista informatii din studiile clinice controlate privind utilizarea sa la femeile gravide.

Alaptarea

Dupa administrarea acarbozei marcata radioactiv la femele de sobolan care alapteaza, o doza mica radioactiva a fost regasita in lapte matern.

Cu toate acestea, deoarece posibilitatea efectului indus de medicament la sugari nu poate fi exclusa, prescrierea Glucobay in timpul alaptarii nu este recomandata.

Condus auto
Nu exista date disponibile privind afectarea capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje in timpul tratamentului cu Glucobay.

Reactii adverse
Frecventele reactiilor adverse raportate cu Glucobay bazate pe studiile controlate cu placebo, sortate pe categorii de frecventa CIOMS III (studii controlate cu placebo in baza datelor din studiile clinice: Glucobay N = 8595; placebo n = 7278; la data de: 10 Feb 2006) sunt prezentate in tabelul de mai jos.

In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii. Frecventele sunt definite ca: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 si sub 1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si sub 1/100) si rare (≥1/10000 si sub 1/1000).

Reactiile adverse identificate numai in timpul supravegherii dupa punerea pe piata (pana la data de: 31 Dec 2005), si pentru care frecventa nu a putut fi estimata, sunt enumerate ca reactii adverse cu “frecventa necunoscuta”.

Dupa punerea pe piata s-au raportat cazuri de tulburari hepatice, disfunctie hepatica si leziuni hepatice. Cazuri individuale de hepatita fulminanta cu evolutie letala au fost raportate in special din Japonia.

In cazul in care nu este urmata dieta prescrisa la pacientii cu diabet zaharat, efectele adverse intestinale se pot intensifica. In cazul in care, se dezvolta simptome puternic suparatoare in ciuda aderarii la dieta prescrisa pacientilor cu diabet zaharat, trebuie sa fie consultat medicul si doza redusa temporar sau permanent.

La pacientii care primesc zilnic doza recomandata de Glucobay de 150 - 300 mg/zi, au fost observate rar modificari anormale ale functiei hepatice relevante clinic (de trei ori peste limita superioara a valorilor normale). Valorile anormale pot fi trecatoare in timpul tratamentului in desfasurare cu Glucobay (vezi pct.

4.4 ”Atentionari si precautii speciale pentru utilizare”).

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Supradozaj
Atunci cand Glucobay se administreaza cu bauturi si/sau alimente continand carbohidrati (polizaharide, oligozaharide sau dizaharide), supradozajul poate duce la meteorism, flatulenta si diaree. In cazul in care Glucobay este administrat in supradoza independent de alimentatie, nu trebuie anticipate simptome intestinale excesive.

In cazurile de supradozaj, pacientul nu trebuie sa consume bauturi sau alimente continand carbohidrati in urmatoarele 4-6 ore.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Inhibitori ai alfaglucozidazei, codul ATC: A10BF01

Substanta activa din Glucobay este acarboza, o pseudotetrazaharida de origine microbiana.

Glucobay poate fi utilizat pentru tratamentul diabetului zaharat insulino-dependent (TDID) si tratamentul diabetului zaharat non-insulino-dependent (TDNID).

La toate speciile testate, acarboza isi exercita activitatea in tractul intestinal.

Actiunea acarbozei se bazeaza pe inhibarea enzimelor intestinale (alfa glucozidaze) implicate in degradarea dizaharidelor, oligozaharidelor si polizaharidelor.

Aceasta actiune conduce la o intarziere dependenta de doza, a digestiei acestor carbohidrati. Cel mai important, glucoza derivata din carbohidrati este eliberata si condusa mai lent in sange. In acest mod, acarboza intarzie si reduce cresterea postprandiala a glucozei sanguine.

Ca rezultat al efectului de echilibrare a aportului de glucoza din intestin, fluctuatiile glucozei sanguine se reduc de-a lungul zilei, iar valorile medii ale glucozei sanguine scad.

Acarboza reduce concentratiile anormal de mari ale hemoglobinei glicozilate.

Proprietati farmacocinetice
Absorbtie si bioechivalenta

Farmacocinetica acarbozei a fost investigata dupa administrarea orala a substantei radiomarcate (200 mg) la voluntari sanatosi.

Absorbtie:

Datorita faptului ca in medie 35% din radioactivitatea totala (suma substantei inhibitoare si a oricaror produsi de degradare) a fost excretata prin rinichi in 96 ore, se poate considera ca gradul de absorbtie este cel putin la acest nivel de valori.

Concentratia plasmatica a radioactivitatii totale are doua varfuri. Primul varf, cu o medie a concentratiei de acarboza echivalenta cu 52,2 ± 15,7 µg/l dupa 1,1 ± 0,3 ore, este in concordanta cu datele corespunzatoare pentru cursul concentratiei substantei inhibitoare (49,5 ± 26,9 µg/l dupa 2,1 ± 1,6 ore). Al doilea varf are o medie de 586,3 ± 282,7 µg/l si este atins dupa 20,7 ± 5,2 ore. In contrast cu radioactivitatea totala, concentratiile maxime plasmatice ale substantei inhibitorii sunt mai mici cu un factor de 10-20. Cel de al

doilea varf maxim, apare la aproximativ 14-24 ore si se considera ca este datorat absorbtiei produsilor de degradare bacteriana din partile mai profunde ale intestinului.

Biodisponibilitatea este de numai 1-2%. Acest procent extrem de redus al disponibilitatii sistemice al substantei inhibitorii este de dorit, deoarece acarboza actioneaza doar la nivel local in intestin. Astfel, aceasta biodisponibilitate scazuta nu are nicio relevanta pentru efectul terapeutic.

Distributie:

Un volum relativ de distributie de 0,32 l/kg a fost calculat la voluntarii sanatosi din analiza evolutiei concentratiei plasmatice (dozare intravenoasa: 0,4 mg/kg corp).

Metabolizare si eliminare

Timpul de injumatatire prin eliminare a substantei inhibitorii este intre 3,7 ± 2,7 ore in timpul fazei de distributie si de 9,6 ± 4,4 ore pentru faza de eliminare.

Proportia substantei inhibitorii excretate in urina a fost 1,7% din doza administrata. 51% din componenta activa a fost eliminata in interval de 96 ore prin fecale.

Date preclinice de siguranta
Toxicitate acuta:

Studiile de toxicitate acuta dupa administrarea orala si intravenoasa a acarbozei au fost realizate la soarece, sobolan si caine. Rezultatele studiilor de toxicitate acuta sunt rezumate in tabelul de mai jos:

Masculi

Femele

65000 UIS corespund la aprox. 1 g de produs (UIS = unitati inhibitoare de zaharoza)

Pe baza acestor rezultate, acarboza poate fi descrisa ca ne-toxica dupa doze orale unice; chiar dupa doze de 10 g/kg si DL50. Mai mult, nu au fost observate simptome de intoxicatie la niciuna din speciile testate la intervalul investigat de dozaj.

Substanta este de asemenea practic ne-toxica dupa administrare i.v.

Toxicitate subcronica

S-au realizat studii de toleranta la sobolan si caine pe perioade de 3 luni. La sobolan acarboza a fost investigata in doze de 50-450 mg/kg p.o. Toti parametrii hematologici si clinico-chimici au ramas neschimbati comparativ cu grupul de control caruia nu i s-a administrat acarboza. Investigatiile subsecvente histo-patologice nu au evidentiat nicio toxicitate la nicio doza.

S-au investigat doze de 50-450 mg/kg p.o. la caini. Comparativ cu grupul de control care nu a primit acarboza, modificarile datorate substantei test au fost demonstrate prin masurarea greutatii animalelor,

activitatii alfa amilazei in plasma si a concentratiei ureei sanguine. La toate dozele greutatea corporala a fost influentata prin aceea ca atunci cand a fost administrata constant o cantitate de 350 g hrana/zi, valorile medii de grup au scazut distinct in timpul primelor 4 saptamani ale studiului. Cand cantitatea de hrana a fost crescuta la 500 g/zi in saptamana a 5-a a studiului, animalele au avut aceeasi greutate.

Aceste modificari de greutate induse de acarboza in cantitati depasind doza terapeutica trebuie sa fie privite ca o expresie a activitatii farmacodinamice crescute a substantei test datorate unui dezechilibru izocaloric al hranei (pierderea glucidelor), nereprezentand un efect toxic.

Cresterea usoara a concentratiei ureei trebuie considerata ca un rezultat indirect al tratamentului, o situatie catabolic metabolica rezultand o scadere in greutate. Activitatea scazuta alfa amilazica poate fi, de asemenea, interpretata ca un semn al unui efect farmacodinamic crescut.

Toxicitate cronica

S-au realizat studii la sobolan, caine si hamster, cu durate ale tratamentului de 24 luni, 12 luni, respectiv 80 saptamani. Aditional elucidarii unei posibile toxicitati determinate de administrarea cronica, studiile efectuate la sobolan si hamster au fost destinate evidentierii posibilelor efecte carcinogenice.

Carcinogenicitate

Sunt disponibile cateva studii despre carcinogenicitate.

Sobolani Sprague-Dawley au primit pana la 4500 ppm (ppm = parti per million) acarboza in hrana timp de 24-26 luni. Administrarea acarbozei in hrana a determinat o malnutritie considerabila la animale. In aceste conditii de studiu, s-a descoperit ca tumorile parenchimului renal (adenom, carcinom hipernefroid) sunt dependente de doza comparativ cu grupul de control, in timp ce rata totala a tumorilor a scazut (in deosebi rata tumorilor dependente de hormoni).

Pentru prevenirea malnutritiei, in decursul studiilor subsecventiale animalele au primit glucoza de substitutie. La o doza de 4500 ppm acarboza plus glucoza de substitutie, greutatea corporala a fost cu 10% mai scazuta decat in grupul de control. Nu s-a observat o incidenta crescuta a tumorilor renale.

Cand studiul a fost repetat fara substitutia glucozei timp de 26 luni, a fost observata o crestere a tumorilor benigne a celulelor Leydig din testicule. La toate grupurile care au primit substitutie de glucoza, valorile glucozei au crescut (cateodata la nivel patologic) (diabet zaharat alimentar la administrarea unor cantitati mari de glucoza).

La administrarea acarbozei prin sonda gastrica greutatea corporala a fost in limitele de control si prin acest studiu, s-a evitat activitatea farmacodinamica crescuta. Rata tumorigena a fost normala.

Sobolani Wistar au primit 0-4500 ppm acarboza timp de 30 luni in hrana sau prin sonda gastrica. Administrarea acarbozei in hrana nu a condus la nicio scadere pronuntata in greutate. De la 500 ppm acarboza, cecumul s-a largit. Rata tumorigena a grupului a scazut si nu s-a evidentiat o incidenta crescuta a tumorilor.

Hamsterii au primit intre 0-4000 ppm acarboza in hrana timp de 80 saptamani, cu sau fara substitutie de glucoza. Concentratii crescute de glucoza sanguina s-au observat la animalele din grupul ce a primit doza cea mai mare. Incidenta tumorigena nu a fost ridicata.

Ppm – unitate de masura a concentratiei (2 ppm : 2 mg/kg : 2 parti per million)

Toxicitatea asupra functiei de reproducere

S-au realizat investigatii ale efectelor teratogene pe sobolani si iepuri, folosind doze de 0, 30, 120 si 480 mg/kg p.o. la ambele specii. La sobolan tratamentul a fost administrat din a 6-a pana in a 15-a zi de gestatie, iar la iepure din a 6-a pana in a 18-a zi de gestatie.

Nu s-au evidentiat efecte teratogene ale acarbozei la nicio specie la valorile dozelor folosite in test.

Nu s-a observat o afectare a fertilitatii la sobolanii masculi sau femele pana la doza de 540 mg/kg si zi.

Administrarea a maxim 540 mg/kg/ zi in timpul dezvoltarii fetale si a perioadei de alaptare la sobolan nu a avut efect asupra procesului nasterii sau puilor. Nu sunt disponibile date despre utilizarea acarbozei in timpul sarcinii si a perioadei de alaptare la om.

Mutagenicitate

Potrivit unui numar de studii de mutagenicitate, nu exista evidente a vreunei actiuni genotoxice a acarbozei.