Indicatii
Stari psihotice acute.
Stari psihotice cronice (de exemplu, schizofrenie, delir cronic non-schizofrenic: delir paranoic, psihoze halucinatorii cronice).
Dozaj
Doze
Acest medicament se utilizeaza numai la adulti.
Intotdeauna trebuie cautata doza minima eficace. Daca starea clinica a pacientului permite, tratamentul trebuie inceput cu doze mici, care apoi sunt crescute progresiv.
Doza zilnica recomandata este de 200 mg - 1000 mg sulpirida (1 – 5 comprimate Eglonyl 200 mg).
Copii si adolescenti
Eglonyl 200 mg comprimate nu este recomandat pentru utilizare la copii, datorita insuficientei datelor privind siguranta si eficacitatea.
Varstnici
La pacientii varstnici trebuie sa se reduca dozele daca exista dovezi de insuficienta renala.
Mod de administrare
Se administreaza pe cale orala.
Contraindicatii
Acest medicament nu trebuie utilizat in urmatoarele cazuri:
hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1
tumori prolactino-dependente (de exemplu, prolactinom si cancer de san)
feocromocitom diagnosticat sau suspectat
porfirie acuta
in asociere cu:
levodopa sau medicamente antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol) (vezi pct. 4.5)
sultoprida
agonisti dopaminergici (amantadina, apomorfina, bromocriptina, cabergolina, entacapona, lisurida, pergolida, piribedil, pramipexol, quinagolida), cu exceptia pacientilor cu boala Parkinson (vezi pct. 4.4, 4.5).
Atentionari
Atentionari
Prelungirea intervalului QT: sulpirida poate produce o prelungire a intervalului QT (vezi pct. 4.8). Acest efect este cunoscut ca mareste riscul de aritmii ventriculare grave, cum este torsada varfurilor, si este intensificat in prezenta bradicardiei, hipokaliemiei sau a unui interval QT prelungit congenital sau prin asocierea cu medicamente care prelungesc intervalul QT.
De aceea, inaintea oricarei administrari si, in functie de starea clinica a pacientului, se recomanda monitorizarea factorilor care pot favoriza aparitia acestei tulburari de ritm, ca de exemplu:
bradicardie sub 55 de batai pe minut,
dezechilibru electrolitic, in special hipokaliemia,
prelungire congenitala a intervalului QT,
tratament concomitent cu medicamente care pot determina: bradicardie marcata (sub 55 de batai pe minut), hipokaliemie, incetinirea conducerii intracardiace sau prelungirea intervalului QT (vezi pct. 4.5).
In afara situatiilor de urgenta, se recomanda efectuarea unei electrocardiograme la pacientii care urmeaza sa inceapa tratament cu un neuroleptic.
Accidentul vascular cerebral: in studii clinice randomizate, placebo-controlate, efectuate la pacienti varstnici cu dementa si tratati cu anumite medicamente antipsihotice atipice, s-a observat o crestere de 3 ori a riscului de aparitie a evenimentelor cerebro-vasculare. Mecanismul cresterii acestui risc nu este cunoscut.
Nu poate fi exclusa o crestere a riscului cu alte medicamente antipsihotice sau la alte categorii de pacienti. Sulpirida trebuie utilizata cu prudenta la pacientii care prezinta factori de risc pentru accident vascular cerebral.
Sindrom neuroleptic malign: in cazul aparitiei hipertermiei cu etiologie necunoscuta, este obligatoriu sa se intrerupa tratamentul, deoarece acest semn poate fi unul dintre componentele sindromului malign descris pentru neuroleptice, o complicatie potential letala. Acest sindrom poate fi caracterizat prin paloare, hipertermie, tulburari neurovegetative, alterari ale starii de constienta si rigiditate musculara.
Semnele disfunctiei neurovegetative, cum sunt transpiratia si tensiunea arteriala instabila, pot preceda aparitia hipertermiei si reprezinta, in consecinta, semne precoce ale sindromului neuroleptic malign.
Cu toate ca aceasta reactie adversa la neuroleptice poate fi de tip idiosincrazic, anumiti factori de risc, cum sunt deshidratarea sau afectiunile cerebrale organice par sa favorizeze aparitia sa.
Cu exceptia cazurilor in care administrarea sulpiridei este absolut necesara, acest medicament nu trebuie utilizat la pacientii cu boala Parkinson.
Pacienti varstnici cu dementa
Pacientii varstnici cu psihoza determinata de dementa, tratati cu medicamente antipsihotice, au un risc crescut de deces. Analiza a 17 studii placebo-controlate (cu durata medie de 10 saptamani), efectuate predominant la pacientii tratati cu medicamente antipsihotice atipice, a aratat ca pacientii care au primit medicamentul au avut un risc de deces de 1,6 pana la 1,7 ori mai mare decat riscul de deces la pacientii care
au primit placebo. Pe parcursul unui studiu controlat obisnuit, cu durata de 10 saptamani, frecventa decesului la pacientii care au primit medicamentul a fost de aproximativ 4,5%, comparativ cu o frecventa de aproximativ 2,6% in grupul placebo. Desi in studiile clinice cu medicamente antipsihotice atipice cauzele de deces au fost variate, cea mai mare parte a deceselor au fost fie de etiologie cardiovasculara (de exemplu, insuficienta cardiaca, moarte subita), fie infectioasa (de exemplu, pneumonie). Similar antipsihoticelor atipice, studii observationale sugereaza ca tratamentul cu medicamente antipsihotice conventionale poate creste mortalitatea.
Nu este clar in ce masura pot fi atribuite medicamentului antipsihotic rezultatele de crestere a mortalitatii din studiile observationale si nu unor caracteristici ale pacientilor.
Trombembolism venos
La pacientii tratati cu medicamente antipsihotice au fost raportate cazuri de trombembolism venos (TEV), uneori letale. Intrucat pacientii carora li se administreaza tratament cu antipsihotice prezinta frecvent factori de risc dobanditi pentru TEV, toti factorii de risc posibili pentru TEV trebuie identificati inainte si in timpul tratamentului cu Eglonyl si trebuie initiate masuri de prevenire.
Cancerul de san
Sulpirida poate creste concentratia plasmatica a prolactinei. In consecinta, se impun precautii, iar pacientii cu antecedente personale sau familiale de cancer de san trebuie monitorizati cu atentie in timpul terapiei cu sulpirida.
Copii si adolescenti
Eglonyl 200 mg comprimate nu este recomandat pentru utilizare la copii, din cauza insuficientei datelor privind siguranta si eficacitatea.
Precautii
La pacientii cu diabet zaharat sau cu factori de risc pentru diabet zaharat, la care se incepe tratamentul cu sulpirida, glicemia trebuie atent monitorizata, deoarece la pacientii tratati cu antipsihotice atipice a fost raportata hiperglicemie.
In caz de insuficienta renala, trebuie scazuta doza si este necesara intensificarea monitorizarii (vezi pct. 4.2); in caz de insuficienta renala grava, se recomanda tratament intermitent.
Neurolepticele pot scadea pragul epileptogen; la pacientii tratati cu sulpirida au fost raportate cateva cazuri de convulsii (vezi pct. 4.8). De aceea, pacientii cu istoric de epilepsie trebuie supravegheati cu atentie in timpul tratamentului cu sulpirida.
Supravegherea tratamentului cu sulpirida trebuie intensificata la pacientii varstnici, care sunt mai sensibili la aparitia hipotensiunii arteriale ortostatice, a sedarii si a efectelor extrapiramidale (vezi pct. 4.2).
La pacientii cu comportament agresiv sau agitatie cu impulsivitate, sulpirida poate fi administrata asociata cu un sedativ.
La administrarea medicamentelor antipsihotice, inclusiv Eglonyl, au fost raportate leucopenie, neutropenie si agranulocitoza. Infectiile si febra inexplicabile pot fi dovezi ale unor discrazii sanguine (vezi pct. 4.8) si necesita investigatii hematologice imediate.
Eglonyl are un efect anticolinergic si, de aceea, trebuie sa fie utilizat cu precautie la pacientii cu istoric de glaucom, ileus, stenoza digestiva congenitala, retentie de urina sau hiperplazie de prostata.
Eglonyl trebuie utilizat cu precautie la pacientii hipertensivi, in special la varstnici, din cauza riscului de crize hipertensive.
Pacientii trebuie adecvat monitorizati.
Comprimatele de Eglonyl 200 mg contin lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza (Lapp) sau sindrom de malabsorbtie la glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
Interactiuni
Asocieri contraindicate
Levodopa, medicamente antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol): antagonizare reciproca intre efectele levodopei sau ale medicamentelor antiparkinsoniene (inclusiv ropinirol) si efectele neurolepticelor.
Agonisti dopaminergici (amantadina, apomorfina, bromocriptina, cabergolina, entacapona, lisurida, pergolida, piribedil, pramipexol, quinagolida), cu exceptia pacientilor cu boala Parkinson (antagonism farmacodinamic). In cazul unui sindrom extrapiramidal indus de neuroleptice, nu se va administra un medicament antiparkinsonian dopaminergic, ci se va utiliza un antiparkinsonian anticolinergic central.
Sultoprida: risc major de tulburari de ritm ventriculare, in special torsada varfurilor.
Asocieri nerecomandate
Asocierea cu medicamente care pot prelungi intervalul QT sau pot induce torsada varfurilor (vezi pct. 4.4):
antiaritmice din clasa Ia (chinidina, hidrochinidina, disopiramida),
antiaritmice din clasa III (amiodarona, sotalol, dofetilida, ibutilida),
anumite neuroleptice (tioridazina, clorpromazina, levomepromazina, trifluoperazina, ciamemazina, amisulprida, tiaprida, haloperidol, droperidol, pimozida),
alte medicamente, cum sunt: metadona, antidepresive imipraminice, litiu, bepridil, cisaprida, difemanil, eritromicina in administrare i.v., mizolastina, vincamina in administrare i.v.,
halofantrina, pentamidina, sparfloxacina, moxifloxacina: daca este posibil, se intrerupe medicamentul non-antiinfectios care determina torsada varfurilor. Daca asocierea nu poate fi evitata, se recomanda control prealabil al intervalului QT si monitorizare ECG.
medicamente care determina bradicardie, cum sunt: betablocante, blocante ale canalelor de calciu care determina bradicardie: diltiazem si verapamil; clonidina; guanfacina; digitalice,
medicamente care induc hipokaliemie: diuretice hipokaliemiante, laxative stimulante, amfotericina B in administrare i.v., glucocorticoizi, tetracosactid. Inainte de administrarea medicamentului trebuie corectata hipokaliemia si trebuie instituita monitorizare clinica, a electrolitilor si a ECG.
- Asocierea cu alcool etilic: alcoolul creste efectul sedativ al neurolepticelor. Scaderea atentiei poate fi periculoasa in cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor. In timpul tratamentului cu sulpirida, trebuie sa se evite consumul de bauturi alcoolice si de medicamente care contin alcool etilic. - Asocierea cu agonisti dopaminergici (amantadina, apomorfina, bromocriptina, cabergolina, entacapona, lisurida, pergolida, piribedil, pramipexol, quinagolida, ropinirol), la pacientii cu boala Parkinson: antagonism farmacodinamic. Agonistul dopaminergic poate determina sau agrava tulburarile psihotice. La pacientii parkinsonieni tratati cu agonisti dopaminergici care necesita tratament cu neuroleptice, dozele de agonisti dopaminergici trebuie scazute progresiv pana la oprirea tratamentului (oprirea brusca a tratamentului poate duce la sindrom neuroleptic malign).
Asocieri care necesita precautie
medicamente cu efect bradicardizant (anticolinesterazice: donepezil, rivastigmina, tacrin, ambemoniu, galantamina, piridostigmina, neostigmina): risc crescut de tulburari de ritm ventriculare, in special torsada varfurilor.
Se recomanda monitorizare clinica si ECG.
Asocieri de care trebuie sa se tina cont
antihipertensive (toate): cresterea efectului antihipertensiv si a riscului de hipotensiune arteriala ortostatica (efect aditiv).
alte medicamente deprimante ale sistemului nervos central (derivati morfinici - analgezice, antitusive si tratamente de substitutie; barbiturice benzodiazepine; anxiolitice altele decat benzodiazepinele; hipnotice; antidepresive sedative; antihistaminice-H1 sedative; antihipertensive cu actiune centrala; baclofen; talidomida): risc crescut de deprimare centrala. Scaderea atentiei poate fi periculoasa in cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.
antiacide si sucralfat: absorbtia sulpiridei este scazuta dupa administrarea concomitenta. De aceea, sulpirida trebuie sa fie administrata cu cel putin 2 ore inainte de aceste medicamente.
litiu: litiul creste riscul reactiilor adverse extrapiramidale. La aparitia primelor semne de neurotoxicitate se recomanda intreruperea administrarii ambelor medicamente.
Sarcina
Sarcina
La om sunt disponibile foarte putine date clinice privind sarcinile expuse actiunii medicamentului. Aproape in toate cazurile afectiunilor fetale sau neonatale raportate, in contextul utilizarii sulpiridei in timpul sarcinii, pot fi sugerate explicatii alternative, care par a fi cele mai probabile.
De aceea, datorita experientei limitate cu sulpirida, utilizarea acesteia nu este recomandata in timpul sarcinii.
Nou-nascutii expusi la antipsihotice, inclusiv la Eglonyl, in timpul celui de-al treilea trimestru de sarcina, prezinta un risc de reactii adverse, inclusiv de simptome extrapiramidale si/sau de abstinenta, care pot varia in severitate si durata dupa nastere (vezi pct. 4.8). Au fost raportate agitatie, hipertonie, hipotonie, tremor, somnolenta, detresa respiratorie sau tulburarea aportului alimentar. In consecinta, nou-nascutii trebuie monitorizati cu atentie.
La nou-nascutii mamelor tratate timp indelungat cu doze mari de neuroleptice, s-au raportat rareori semne digestive (distensie abdominala etc.), corelate cu efectele de tip atropinic ale acestor medicamente (mai ales in cazul asocierilor cu antiparkinsoniene), si aparitia sindromului extrapiramidal.
In cazul tratamentului de lunga durata si/sau cu doze mari si/sau al administrarii aproape de termen, este necesara supravegherea functiilor neurologice ale nou-nascutului.
Totusi, in cazul tratamentului cu sulpirida in timpul sarcinii, trebuie limitate la maximum dozele si perioada de administrare.
Alaptarea
Deoarece sulpirida se excreta in laptele uman, in timpul tratamentului nu se recomanda alaptarea.
Condus auto
Chiar daca este utilizata conform recomandarilor, sulpirida poate provoca sedare, cu afectarea capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
Reactii adverse
Reactiile adverse au fost clasificate folosind urmatoarea conventie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 si sub 1/10%); mai putin frecvente (≥1/1000 si sub 1/100); rare (≥1/10000 si sub 1/1000); foarte rare (sub 1/10000); cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Tulburari hematologice si limfatice (vezi pct. 4.4)
Mai putin frecvente: leucopenie
Cu frecventa necunoscuta: neutropenie, agranulocitoza
Tulburari ale sistemului imunitar
Cu frecventa necunoscuta: reactii anafilactice: urticarie, dispnee, hipotensiune arteriala si soc anafilactic
Tulburari endocrine
Frecvente: hiperprolactinemie
Tulburari metabolice si de nutritie
Cu frecventa necunoscuta: hiponatremie, sindrom de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic (SIADH)
Tulburari psihice
Frecvente: insomnie
Cu frecventa necunoscuta: confuzie
Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: sedare sau somnolenta, tulburari extrapiramidale (aceste simptome sunt, in general, reversibile la administrarea medicatiei antiparkinsoniene), parkinsonism, tremor, acatizie
Mai putin frecvente: hipertonie, diskinezie, distonie
Rare: crize oculogire
Cu frecventa necunoscuta: sindrom neuroleptic malign, hipokinezie, diskinezie tardiva (similar tuturor neurolepticelor, au fost raportate dupa administrarea medicamentului neuroleptic mai mult de 3 luni. In acest caz, medicatia antiparkinsoniana nu are niciun efect sau poate determina agravarea simptomelor), convulsii.
Tulburari cardiace
Rare: aritmii ventriculare, fibrilatie ventriculara, tahicardie ventriculara
Cu frecventa necunoscuta: prelungirea intervalului QT pe electrocardiograma, stop cardiac, torsada varfurilor, moarte subita (vezi pct. 4.4).
Tulburari vasculare
Mai putin frecvente: hipotensiune arteriala ortostatica
Cu frecventa necunoscuta: trombembolism venos, incluzand embolie pulmonara, si tromboza venoasa profunda (vezi pct. 4.4), cresterea tensiunii arteriale (vezi pct. 4.4)
Tulburari gastrointestinale
Mai putin frecvente: hipersecretie salivara
Tulburari hepatobiliare
Frecvente: cresterea valorilor enzimelor hepatice
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente: eruptie cutanata maculopapulara
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
Cu frecventa necunoscuta: torticolis, trismus
Conditii in legatura cu sarcina, perioada puerperala si perinatala
Cu frecventa necunoscuta: simptome extrapiramidale, sindrom de abstinenta la nou-nascut (vezi pct. 4.6)
Tulburari ale aparatului genital si sanului
Frecvente: dureri mamare, galactoree
Mai putin frecvente: marirea sanilor, amenoree, disfunctie orgasmica, disfunctie erectila
Cu frecventa necunoscuta: ginecomastie
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Frecvente: crestere in greutate.
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Supradozaj
Simptomatologie
Experienta este limitata in cazul supradozajului sulpiridei. Pot sa apara diskinezii cu torticolis spasmodic, protruzia limbii si trismus. La unii pacienti pot sa apara manifestari de boala Parkinson, care pun viata in pericol, si coma.
Sulpirida este partial hemodializabila.
Au fost raportate cazuri cu evolutie letala, mai ales la asocierea sulpiridei cu alte medicamente psihotrope. Abordare terapeutica
Nu exista un antidot specific al sulpiridei.
In caz de supradozaj, se instituie tratament simptomatic si de sustinere a functiilor vitale, cu supravegherea atenta si continua a functiilor respiratorie si cardiaca (risc de prelungire a intervalului QT si aritmii ventriculare secundare), pana la ameliorarea /remiterea simptomatologiei.
Daca apar simptome extrapiramidale severe, trebuie sa se administreze anticolinergice.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: neuroleptice (antipsihotice), benzamide, codul ATC: N05A L01
Sulpirida interfera cu transmisia nervoasa dopaminergica cerebrala si exercita, la doze mici, o actiune activatoare, de tip dopamino-mimetic. La doze mai mari, sulpirida are si actiune anti-productiva.
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Dupa injectarea intramusculara, concentratia plasmatica maxima este atinsa dupa 30 de minute; o doza de 100 mg sulpirida realizeaza o concentratie plasmatica maxima de 2,2 mg/l.
Dupa administrarea orala a sulpiridei, concentratia plasmatica maxima este atinsa dupa 3-6 ore; o doza de 200 mg sulpirida realizeaza o concentratie plasmatica maxima de 0,73 mg/l.
Distributie
Biodisponibilitatea sulpiridei dupa administrarea orala este de 25-35%, cu o mare variabilitate inter- individuala.
Dupa administrarea orala a unor doze cuprinse intre 50 mg si 300 mg, cinetica sulpiridei este lineara. Sulpirida difuzeaza rapid in tesuturi; la starea de echilibru, volumul aparent de distributie este de 0,94 l/kg. Se leaga de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 40%.
Sulpirida se excreta in cantitati mici in laptele matern si traverseaza bariera feto-placentara.
Metabolizare
La om, sulpirida este putin metabolizata.
Eliminare
Eliminarea sulpiridei se realizeaza predominant pe cale renala, prin filtrare glomerulara. Clearance-ul total este de 126 ml/min. Timpul de injumatatire plasmatica este de 7 ore.
Date preclinice de siguranta
Nu sunt disponibile.