Indicatii
Ciprinol comprimate filmate este indicat pentru tratamentul urmatoarelor infectii (vezi pct. 4.4 si 5.1). Inaintea initierii terapiei, trebuie acordata o atentie deosebita informatiilor disponibile cu privire la rezistenta la ciprofloxacina.
Trebuie luate in considerare recomandarile oficiale privind utilizarea adecvata a medicamentelor antibacteriene.
Adulti
- Infectii ale tractului respirator inferior, determinate de bacterii Gram-negative (vezi pct. 4.4): exacerbari ale bolii pulmonare obstructive cronice, infectii bronho-pulmonare la pacientii cu fibroza chistica sau bronsiectazie, pneumonie.
- Otita medie cronica purulenta.
- Exacerbarea sinuzitei cronice, in special daca aceasta este determinata de bacterii Gram- negative
- Infectii ale tractului urinar: cistita acuta necomplicata (in cistita acuta necomplicata, ciprofloxacina trebuie utilizata numai atunci cand se considera inadecvata utilizarea altor medicamente antibacteriene care sunt recomandate frecvent pentru tratamentul infectiilor respective), pielonefrita acuta, infectii complicate la nivelul tractului urinar, prostatita bacteriana.
- Infectii ale tractului genital (Uretrita gonococica si cervicita determinate de Neisseria gonorrhoeae, Orhiepididimita, incluzand cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae, Boala inflamatorie pelviana, incluzand cazuri determinate de Neisseria gonorrhoeae).
- Infectii ale tractului gastro-intestinal (inclusiv diareea calatorului).
- Infectii intra-abdominale.
- Infectii ale pielii si tesuturilor moi, determinate de bacterii Gram-negative.
- Otita externa maligna.
- Infectii ale oaselor si articulatiilor.
- Profilaxia infectiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis.
- Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ). Ciprofloxacina poate fi utilizata in tratamentul pacientilor neutropenici febrili, la care se suspecteaza o infectie bacteriana.
Copii si adolescenti
- Infectii bronho-pulmonare determinate de Pseudomonas aeruginosa, la pacientii cu fibroza chistica: Infectii complicate la nivelul tractului urinar si pielonefrita acuta, Antrax prin inhalare (profilaxia dupa expunere si tratamentul curativ).
De asemenea, ciprofloxacina poate fi utilizata pentru tratamentul infectiilor severe la copii si adolescenti, daca este necesar.
Tratamentul trebuie initiat numai de catre medici cu experienta in tratamentul fibrozei chistice si/sau infectiilor severe la copii si adolescenti (vezi pct. 4.4 si 5.1).
Dozaj
Dozajul depinde de indicatia clinica, severitatea si localizarea infectiei, de sensibilitatea la ciprofloxacina a microorganismului(elor) etiologice, de functia renala a pacientului si greutatea corporala la copii si adolescenti.
Durata tratamentului depinde de severitatea bolii si de evolutia clinica si bacteriologica.
Tratamentul infectiilor determinate de anumite bacterii (de exemplu: Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter sau Staphylococci) poate necesita doze mari de ciprofloxacina si administrarea concomitenta a altor medicamente antibacteriene adecvate.
Tratamentul unor infectii (de exemplu: boli inflamatorii pelvine, infectii intra-abdominale, infectii la pacientii neutropenici si infectii osteo-articulare) pot necesita administrarea concomitenta a altor medicamente antibacteriene, in functie de germenii patogeni implicati.
Adulti
Indicatii | Doza zilnica in mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv eventualul tratament parenteral initial cu ciprofloxacina | |
Infectii ale tractului respirator inferior | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
Infectii ale tractului respirator superior | Exacerbarea sinuzitei cronice | 500 mg de două ori pe zi pana la 750 mg de două ori pe zi | 7 pana la 14 zile |
Otita medie cronica purulenta | 500 mg de două ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
Otita externa maligna | 750 mg de doua ori pe zi | 28 zile pana la 3 luni | |
Infectii ale tractului urinar | Cistita necomplicata acuta | 250 mg de două ori pe zi până la 500 mg de două ori pe zi | 3 zile |
La femeile in pre-menopauza poate fi utilizata o doza unica de 500 mg | |||
Cistita complicata Pielonefrita acuta | 500 mg de doua ori pe zi | 7 zile | |
Pielonefrita complicata | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | cel putin 10 zile; poate fi continuat mai mult de 21 zile in unele circumstante specifice (cum sunt abcesele) | |
Prostatita bacteriana | 500 mg de două ori pe zi până la 750 mg de două ori pe zi | 2 pana la 4 saptamani (acuta) pana la 4 pana la 6 saptamani (cronica) | |
Infectii ale tractului genital | Uretrita gonococica si cervicita | 500 mg în doză unică | 1 zi (doza unica) |
Orhiepididimita si boala inflamatorie pelvina | 500 mg de două ori pe zi până la 750 mg de două ori pe zi | cel putin 14 zile | |
Infectii ale tractului gastro-intestinal si infectii intra- abdominale | Diaree determinata de bacterii patogene incluzand Shigella spp, cu exceptia Shigella dysenteriae de tip I si tratamentul empiric in diareea calatorilor | 500 mg de doua ori pe zi | 1 zi |
Diaree determinata de Shigella dysenteriae de tip I | 500 mg de doua ori pe zi | 5 zile | |
Diaree determinata de Vibrio cholerae | 500 mg de doua ori pe zi | 3 zile | |
Febra tifoida | 500 mg de doua ori pe zi | 7 zile | |
Infectii intra- abdominale datorate bacteriilor Gram- negative | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 5 pana la 14 zile | |
Infectii ale pielii si tesuturilor moi | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | 7 pana la 14 zile | |
Infectii osteo-articulare | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | maximum 3 luni | |
Tratamentul pacientilor neutropenici febrili, la care se suspecteaza o infectie bacteriana | 500 mg de doua ori pe zi pana la 750 mg de doua ori pe zi | Tratamentul trebuie continuat pe toata durata neutropeniei | |
Profilaxia infectiilor invazive determinate de Neisseria meningitidis | 500 mg in doza unica | 1 zi (doza unica) | |
Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 500 mg de doua ori pe zi | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului | |
Copii si adolescenti
Indicatii | Doza zilnica in mg | Durata totala a tratamentului (inclusiv eventualul tratament parenteral initial cu ciprofloxacina) |
Fibroza chistica | 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doza | 10 pana la 14 zile |
Infectii complicate la nivelul tractului urinar si pielonefrita acuta | 10 mg/kg de doua ori pe zi până la 20 mg/kg de două ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doză | 10 pana la 21 zile |
Antrax: profilaxia dupa expunerea pe cale inhalatorie si tratamentul curativ pentru persoanele apte sa primeasca tratament pe cale orala, cand este clinic recomandat. Administrarea medicamentului trebuie initiata cat mai curand posibil dupa expunerea suspectata sau confirmata. | 10 mg/kg de doua ori pe zi pana la 15 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 500 mg per doza | 60 zile de la confirmarea expunerii la bacilul antraxului |
Alte infectii severe | 20 mg/kg de doua ori pe zi cu un maxim de 750 mg per doză | In functie de tipul infectiilor |
Pacienti varstnici
La pacientii varstnici, doza administrata este in functie de severitatea infectiei si de clearance-ul creatininei.
Pacienti cu insuficienta renala si hepatica
Dozele initiale si de intretinere recomandate pacientilor adulti cu insuficienta renala:
Clearance-ul creatininei | Creatinina serica | Doza orala |
> 60 | < 124 | Vezi dozajul uzual. |
30 – 60 | 124 - 168 | 250 – 500 mg la fiecare 12 ore |
<30 | > 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore |
Pacienti cu hemodializa | > 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore (dupa dializa) |
Pacienti cu dializa peritoneala | > 169 | 250 – 500 mg la fiecare 24 ore |
La pacientii cu insuficienta hepatica nu este necesara ajustarea dozei.
Dozajul la copiii cu insuficienta renala si/sau hepatica nu a fost studiat.
Mod de administrare
Comprimatele trebuie inghitite nemestecate, cu un lichid. Comprimatele pot fi administrate cu sau fara alimente. Daca sunt administrate pe stomacul gol, substanta activa se absoarbe mai rapid.Comprimatele de ciprofloxacina nu trebuie administrate cu produse lactate (de exemplu lapte, iaurt) sau cu sucuri de fructe cu supliment de minerale (de exemplu suc de portocale cu supliment de calciu) (vezi pct. 4.5).
In cazuri severe sau daca pacientul nu este capabil sa inghita comprimate (de exemplu pacientii cu nutritie enterala), se recomanda sa se inceapa tratamentul prin administrarea intravenoasa de ciprofloxacina, pana cand tratamentul poate fi continuat pe cale orala.
Contraindicatii
- Hipersensibilitate la substanta activa, la alte chinolone sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.
- Administrarea concomitenta de ciprofloxacina si tizanidina (vezi pct. 4.5).
Atentionari
Utilizarea ciprofloxacinei trebuie evitata la pacientii care au prezentat in trecut reactii adverse grave la utilizarea medicamentelor care contin chinolone sau fluorochinolone (vezi pct. 4.8). Tratamentul acestor pacienti cu ciprofloxacina trebuie initiat numai in absenta unor optiuni alternative de tratament si dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu/risc (vezi si pct. 4.3).
Copii si adolescenti
Utilizarea ciprofloxacinei la copii si adolescenti trebuie sa urmeze recomandarile oficiale in vigoare. Tratamentul cu ciprofloxacina trebuie initiat de catre medici cu experienta in tratamentul fibrozei chistice si/sau infectiilor severe la copii si adolescenti.
S-a demonstrat ca ciprofloxacina determina artropatii la nivelul articulatiilor mari, la animale imature. Intr-un studiu randomizat dublu-orb, datele privind siguranta utilizarii ciprofloxacinei la copii (ciprofloxacina: n=335, varsta medie = 6,3 ani; comparatori: n=349, varsta medie = 6,2 ani, limite de varsta 1 – 17 ani) au aratat o incidenta a artropatiei suspectata a fi legata de medicament (diferentiata pe baza semnelor si simptomelor clinice legate de articulatie) pana in ziua + 42, de 7,2% si 4,6%. Pe o perioada de urmarire de 1 an, incidenta artropatiei legata de medicament a fost 9,0% si respectiv 5,7%. Agravarea in timp a artropatiei suspectata a fi legata de medicament nu a fost semnificativa din punct de vedere statistic, intre cele doua grupuri. Tratamentul trebuie initiat numai dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu/risc, datorita evenimentelor adverse posibile legate de articulatii si/sau tesuturile inconjuratoare (vezi pct. 4.8).
Sarcina
Sarcina
Datele disponibile privind administrarea ciprofloxacinei la gravide nu au indicat prezenta malformatiilor sau toxicitatii fetale sau neonatale la ciprofloxacina. Studiile la animale nu au evidentiat efecte toxice directe sau indirecte asupra functiei de reproducere. In perioada prenatala si la animalele tinere, dupa expunerea la chinolone, s-au observat efecte asupra cartilajelor imature. Prin urmare, leziunile produse de medicament asupra cartilajelor articulare ale organismului uman imatur sau ale fatului nu pot fi excluse (vezi pct. 5.3).
Ca masura de precautie, este de preferat sa se evite utilizarea ciprofloxacinei in timpul sarcinii.
Alaptarea
Ciprofloxacina se excreta in laptele matern. Datorita riscului potential de leziuni articulare, ciprofloxacina nu trebuie utilizata in timpul alaptarii.
Condus auto
Datorita efectelor sale neurologice, ciprofloxacina poate afecta timpul de reactie. Prin urmare, capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje poate fi afectata.
Reactii adverse
Reactiile adverse legate de medicament raportate cel mai frecvent sunt greata si diaree.
Reactiile adverse legate de medicament raportate in studiile clinice si dupa punerea pe piata a Ciprinol (tratament oral, intravenos si secvential), sunt enumerate mai jos pe clase de frecventa. Analiza frecventei a luat in considerare datele dupa administrarea orala si intravenoasa a ciprofloxacinei.
Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente: ≥1/100 şi <1/10 | Mai putin frecvente: ≥ 1/1 000 si < 1/100 | Rare: ≥ 1/10 000 si < 1/1 000 | Foarte rare: < 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile) |
Infectii si infestari |
| Suprainfectii micotice |
|
|
|
Tulburari hematologice si limfatice |
| Eozinofilie | Leucopenie Anemie Neutropenie Leucocitoza Trombocitopenie Trombocitemie | Anemie hemolitică Agranulocitoza Pancitopenie (cu risc letal) Aplazie medulara (cu risc letal) |
|
Tulburari ale sistemului imunitar |
|
| Reactii alergice Edem alergic/edem angioneurotic | Reactii anafilactice Soc anafilactic (cu risc letal) (vezi pct. 4.4) Reactie de tip boala serului |
|
Tuburari endocrine |
|
|
|
| Sindromul de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic (SIADH) |
Tulburari metabolice si de nutritie |
| Anorexie | Hiperglicemie Hipoglicemie (vezi pct. 4.4) |
| Coma hipoglicemica (vezi pct. 4.4.) |
Tulburari psihice** |
| Hiperactivitate / agitatie psihomotorie | Confuzie si dezorientare Reactie de anxietate Vise anormale Depresie (care poate culmina potential cu ideatie/ganduri sucidale, tentative de suicid sau suicid) (vezi pct. 4.4), Halucinatii | Reactii psihotice (care pot culmina potential cu ideatie/ganduri sucidale, tentative de suicid sau suicid) (vezi pct. 4.4) | Manie Hipomanie |
Tulburari ale sistemului nervos** |
| Cefalee, Ameteli Tulburări ale somnului Tulburari ale sensibilitătii gustative (disgeuzie) | Parestezie si disestezie Hipoestezie Tremor Convulsii (inclusiv status epilepticus, vezi pct. 4.4) Vertij | Migrena Tulburari de coordonare Tulburari de mers Tulburari olfactive Hiperestezie Hipertensiune intracraniana si pseudotumora cerebrala | Neuropatie periferica Polineuropatie (vezi pct. 4.4) |
Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente: ≥1/100 şi <1/10 | Mai putin frecvente: ≥ 1/1 000 şi < 1/100 | Rare: ≥ 1/10 000 şi < 1/1 000 | Foarte rare: < 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimată din datele disponibile) |
Tulburari oculare** |
|
| Tulburari vizuale (diplopie) | Tulburari ale perceptiei culorilor |
|
Tulburari acustice si vestibulare** |
|
| Tinitus (zgomote în urechi) Pierderea auzului/Tulburari de auz |
|
|
Tulburari cardiace*** |
|
| Tahicardie |
| Aritmie ventriculara si torsada varfurilor (raportate predominant la pacientii cu factori de risc de prelungire a QT), prelungirea intervalului QT evidentiata ECG (vezi pct. 4.4 si 4.9) |
Tulburari vasculare*** |
|
| Vasodilatatie Hipotensiune arteriala Sincopa | Vasculita |
|
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
|
|
| Dispnee (inclusiv stare astmatica) |
|
|
Tulburari gastrointestinale | Greata Diaree | Varsaturi Dureri gastrointestinale si abdominale Dispepsie Flatulenta | Diaree asociată antibioterapiei, inclusiv colita pseudomembranoasă (foarte rar asociată cu deces) (vezi pct. 4.4) | Pancreatită |
|
Tulburari hepatobiliare |
| Cresteri ale transaminazelor Cresteri ale bilirubinei | Insuficienţă hepatică Icter colestatic Hepatită | Necroză hepatică (în cazuri foarte rare cu evoluţie către insuficienţă hepatică cu risc letal) (vezi pct. 4.4) |
|
Clasificarea pe aparate, sisteme si organe | Frecvente: ≥1/100 şi <1/10 | Mai putin frecvente: ≥ 1/1 000 si < 1/100 | Rare: ≥ 1/10 000 şi < 1/1 000 | Foarte rare: < 1/10 000 | Frecventa necunoscuta (nu poate fi estimata din datele disponibile) |
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat |
| Eruptii cutanate Prurit Urticarie | Reactii de fotosensibilitate (vezi pct. 4.4)
| Petesii Eritem polimorf Eritem nodos Sindrom StevensJohnson (care poate avea risc letal) Necroliza epidermica toxica (care poate avea risc letal) | Pustuloza exantematoasa generalizata acuta (PEGA) Reactie alergica la medicament, cu eozinofilie si simptome sistemice (DRESS) |
Tulburari musculo- scheletice si ale tesutului conjunctiv** |
| Dureri musculo- scheletale (dureri la nivelul extremitatilor, dorsalgii, dureri toracice) Artralgie | Mialgie Artrita Cresterea tonusului muscular si crampe | Astenie musculara Tendinita Ruptura de tendoane (in special a tendonului lui Achile) (vezi pct. 4.4) Exacerbarea simptomelor miasteniei gravis (vezi pct. 4.4) |
|
Tulburari renale si ale cailor urinare |
| Disfunctie renală | Insuficienta renala Hematurie Cristalurie (vezi pct. 4.4) Nefrita tubulointerstitiala |
|
|
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare** |
| Astenie Febra | Edem Transpiratii (hiperhidroza) |
|
|
Investigatii diagnostice |
| Cresterea fosfatazei alcaline serice | Cresterea amilazemiei |
| INR crescut (la pacientii tratati cu antagonisti de vitamina K) |
*Aceste evenimente au fost raportate dupa punerea pe piata a medicamentului si au fost observate predominant la pacientii cu factori de risc suplimentari privind alungirea intervalului QT (vezi pct. 4.4).
**Au fost raportate cazuri foarte rare de reactii adverse grave la medicament, prelungite (pana la luni sau ani), invalidante si posibil ireversibile, care afecteaza cateva, uneori mai multe aparate, sisteme si organe si simturi, (inclusiv reactii precum tendinita, ruptura de tendon, artralgie, durere la nivelul extremitatilor, tulburari ale mersului, neuropatii asociate cu parestezie, depresie, oboseala, afectare a
memoriei, tulburari ale somnului si afectare a auzului, vederii, gustului si mirosului), in asociere cu utilizarea chinolonelor si fluorochinolonelor, in unele cazuri indiferent de factorii de risc preexistenti (vezi pct. 4.4)
***S-au raportat cazuri de anevrism si disectie de aorta, uneori complicate de ruptura (inclusiv cazuri letale), precum si cazuri de regurgitare la nivelul unei valve cardiace/incompetenta a uneia dintre valvele cardiace, la pacientii carora li s-au administrat fluorochinolone (vezi pct. 4.4).
Copii si adolescenti
Frecventa artropatiei, mentionata mai sus, se refera la datele obtinute din studiile efectuate la adulti. La copii, artropatia este raportata frecvent (vezi pct. 4.4).
Raportarea reactiilor adverse suspectate
Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.
Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro.
Supradozaj
Simptome
S-a raportat ca un supradozaj de 12 g duce la simptome usoare de toxicitate. S-a raportat ca un supradozaj de 16 g determina insuficienta renala acuta.
Simptomele supradozajului constau in: ameteala, tremor, cefalee, fatigabilitate, crize convulsive, halucinatii, confuzie, disconfort abdominal, insuficienta renala si hepatica, precum si cristalurie si hematurie. S-a raportat toxicitate renala reversibila.
Tratament
In afara masurilor de urgenta de rutina, cum este lavajul gastric, urmat de administrarea de carbune activat, se recomanda monitorizarea functiei renale, inclusiv a pH-ului urinar, si acidificarea urinii daca este necesar, pentru a preveni cristaluria. Pacientii trebuie sa fie bine hidratati. Teoretic, antiacidele cu calciu sau magneziu pot reduce absorbtia ciprofloxacinei in caz de supradozaj.
Prin hemodializa sau dializa peritoneala se elimina numai o cantitate mica de ciprofloxacina (mai putin de 10%).
In cazul supradozajului, trebuie efectuat tratament simptomatic. Datorita posibilitatii prelungirii intervalului QT, este necesara monitorizarea ECG.
Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: Fluorochinolone, codul ATC: J01MA02.
Mecanism de actiune:
Fiind un medicament din grupa fluorochinolonelor antibacteriene, actiunea bactericida a ciprofloxacinei este rezultatul inhibarii atat a topoizomerazei de tip II (ADN-giraza), cat si a topoizomerazei IV, necesara pentru replicarea, transcriptia, repararea si recombinarea ADN-ului bacterian.
Relatia FC/FD (farmacocinetica/farmacodinamie):
Eficacitatea depinde in principal de relatia dintre concentratia serica maxima (Cmax) si concentratia minima inhibitorie (CMI) a ciprofloxacinei pentru un microorganism patogen, respectiv de relatia dintre aria de sub curba concentratiei plasmatice (ASC) si CMI.
Mecanism de rezistenta:
Rezistenta in vitro la ciprofloxacina se poate dezvolta prin mutatii succesive la nivelul locului de legare al adn-girazei cat si al topoizomerazei IV. Gradul rezistentei incrucisate intre ciprofloxacina si alte fluorochinolone este variabil. Mutatiile unice pot sa nu determine rezistenta clinica, dar in general mutatiile multiple determina rezistenta clinica la cele mai multe sau la toate substantele active din clasa terapeutica.
Impermeabilitatea si/sau mecanismele de rezistenta de tipul pompa de eflux ale substantei active pot avea un efect variabil asupra sensibilitatii la fluorochinolone, care depinde de proprietatile fizico- chimice ale diferitelor substante active din cadrul clasei de medicamente si de afinitatea sistemelor de transport pentru fiecare substanta activa. Toate mecanismele de rezistenta in vitro sunt frecvent observate in practica clinica. Mecanismele de rezistenta care inactiveaza alte antibiotice, cum sunt barierele de permeabilitate (frecvente la Pseudomonas aeruginosa) si mecanismele de eflux pot afecta sensibilitatea la ciprofloxacina.
S-a raportat o rezistenta mediata plasmidic, codificata prin genele qnr.
Spectrul activitatii antibacteriene:
Concentratiile tinta separa tulpinile sensibile de cele cu sensibilitate intermediara, iar acestea din urma de tulpinile rezistente:
Recomandari EUCAST
| Microorganisme | Sensibile | Rezistente |
| Enterobacterii | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
| Pseudomonas | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
| Acinetobacter | S ≤ 1 mg/l | R > 1 mg/l |
| Staphylococcus spp.1 | S ≤ 1 mg/l | R > 1 mg/l |
| Haemophilus influenzae si Moraxella catarrhalis | S ≤ 0,5 mg/l | R > 0,5 mg/l |
| Neisseria gonorrhoeae | S ≤ 0,03 mg/l | R > 0,06 mg/l |
| Neisseria meningitides | S ≤ 0,03 mg/l | R > 0,06 mg/l |
| Concentratii tintă nelegate de speciile microbiene* | S ≤ 0,5 mg/l | R > 1 mg/l |
1 Staphylococcus spp. - concentratiile tinta pentru ciprofloxacina sunt legate de terapia cu doze mari.
*Concentratiile tinta nelegate de speciile microbiene au fost determinate in principal pe baza datelor FC/FD si sunt independente de distributia CMI ale speciilor specifice. Ele trebuie utilizate numai la specii pentru care nu exista concentratii tinta cu specific de specie, dar nu si la acele specii la care testarea sensibilitatii nu este recomandata.
Prevalenta rezistentei dobandite poate varia geografic si in functie de timp pentru specii selectionate; este necesara posibilitatea accesului la informatii locale cu privire la rezistenta, in special cand trebuie tratate infectii grave. Daca este necesar, in cazul in care prevalenta rezistentei la nivel local indica faptul ca utilitatea medicamentului este discutabila, cel putin in anumite tipuri de infectii, se pot solicita recomandarile unui expert.
Clasificarea speciilor relevante in functie de sensibilitatea la ciprofloxacina (pentru speciile Streptococcus vezi pct. 4.4)
SPECII FRECVENT SENSIBILE |
Microorganisme aerobe Gram-pozitive Bacillus anthracis (1) |
Microorganisme aerobe Gram-negative Aeromonas spp. Brucella spp. Citrobacter koseri Francisella tularensis Haemophilus ducreyi Haemophilius influenzae* Legionella spp. Moraxella catarrhalis* Neisseria meningitidis Pasteurella spp. Salmonella spp.* Shigella spp.* Vibrio spp. Yersinia pestis |
Microorganisme anaerobe Mobiluncus |
Alte microorganisme Chlamydia trachomatis ($) Chlamydia pneumoniae ($) Mycoplasma hominis ($) Mycoplasma pneumoniae ($) |
SPECII inconstant sensibile |
Microorganisme aerobe Gram-pozitive Enterococcus faecalis ($) Staphylococcus spp. (2) |
Microorganisme aerobe Gram-negative Acinetobacter baumannii+ Burkholderia cepacia+* Campylobacter spp.+* Citrobacter freundii* Enterobacter aerogenes Enterobacter cloacae* Escherichia coli* Klebsiella oxytoca Klebsiella pneumoniae* Morganella morganii* Neisseria gonorrhoeae* Proteus mirabilis* Proteus vulgaris* Providencia spp. Pseudomonas aeruginosa* Pseudomonas fluorescens Serratia marcescens* |
Microorganisme anaerobe Peptostreptococcus spp. Propionibacterium acnes |
MICROORGANISME CU REZISTENŢĂ ÎNNĂSCUTĂ |
Microorganisme aerobe Gram-pozitive Actinomyces Enteroccus faecium Listeria monocytogenes |
Microorganisme aerobe Gram-negative Stenotrophomonas maltophilia |
Microorganisme anaerobe Cu excepţia celor enumerate mai sus |
Alte microorganisme Mycoplasma genitalium Ureaplasma urealitycum |
* Eficacitatea clinica a fost demonstrata pentru culturi microbiene sensibile in indicatii clinice aprobate +Rata rezistentei ≥ 50% in una sau mai multe tari UE ($): Sensibilitate naturala intermediara in absenta mecanismelor de rezistenta dobandita (1): S-au efectuat studii la animale la care s-au indus infectii experimentale prin inhalarea sporilor bacilului antraxului (Bacillus anthracis); aceste studii au aratat ca tratamentul antibiotic inceput rapid dupa expunere previne aparitia bolii, daca tratamentul este efectuat pana la scaderea numarului de spori din organism, sub doza de infectare. Utilizarea recomandata la om se bazeaza in principal pe sensibilitatea in vitro si pe datele experimentale la animale, precum si pe datele limitate la om. La adulti, o durata de tratament de doua luni cu ciprofloxacina pe cale orala, in doza de 500 mg de doua ori pe zi, este considerata eficace in prevenirea infectiilor cu antrax la om. Medicul curant trebuie sa consulte documentele de referinta nationale si/sau internationale cu privire la tratamentul antraxului. (2): Stafilococii rezistenti la meticilina S-aureus exprima rezistenta concomitenta la fluorochinolone. Rata rezistentei la meticilina este in jur de 20 - 50% printre toate speciile de stafilococi, fiind uzual mai mare in infectii nozocomiale izolate. |
Proprietati farmacocinetice
Absorbtie
Dupa administrarea orala a unor doze unice de 250 mg, 500 mg si 750 mg ciprofloxacina sub forma de comprimate, ciprofloxacina se absoarbe rapid si in cantitati mari, in principal de la nivelul intestinului subtire, atingand concentratiile serice maxime dupa 1 – 2 ore.
Dozele unice de 100 – 750 mg au determinat concentratii serice maxime (Cmax) dependente de doza, cuprinse intre 0,56 si 3,7 mg/l. Concentratiile serice cresc proportional cu dozele, pana la 1000 mg. Biodisponibilitatea absoluta este de aproximativ 70 – 80%.
S-a demonstrat ca dupa administrarea pe cale orala a unei doze de 500 mg la fiecare 12 ore, ASC (aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp) este echivalenta cu cea obtinuta dupa administrarea unei perfuzii intravenoase a 400 mg ciprofloxacina, administrata timp de 60 minute, la fiecare 12 ore.
Distributie
Legarea ciprofloxacinei de proteine este scazuta (20 - 30%). Ciprofloxacina este prezenta in plasma in cantitati mari, sub forma neionizata si are un volum de distributie mare la starea de echilibru, de 2 – 3 l/kg corp. Ciprofloxacina atinge concentratii mari in diferite tesuturi cum sunt plamanii (lichid epitelial, macrofage alveolare, tesut de biopsie), sinusurile si leziunile inflamatorii (lichid vezical indus de cantaridina) sau tractul urogenital (urina, prostata, endometru), unde se ating concentratii totale care depasesc concentratiile plasmatice.
Metabolizare
Patru metaboliti au fost detectati in concentratii mici, identificati astfel: dezetilenciprofloxacina (M 1), sulfociprofloxacina (M 2), oxociprofloxacina (M 3) si formilciprofloxacina (M 4). Metabolitii prezinta o activitate antimicrobiana in vitro dar in masura mai mica decat compusul parental.
Ciprofloxacina este cunoscuta a fi un inhibitor moderat al izoenzimelor 1A2 ale CYP 450.
Eliminare
Ciprofloxacina este eliminata in cantitati mari sub forma nemodificata, atat pe cale renala cat si, in masura mai mica, prin materii fecale. Timpul de injumatatire plasmatica prin eliminare la subiectii cu functie renala normala este de aproximativ 4-7 ore.