Anastrozol 1mg, 28 comprimate filmate, Terapia

Indicatii
Anastrozol Terapia este indicat pentru:

Tratamentul neoplasmului mamar in stadiu avansat cu receptori pentru estrogen prezenti la femeile aflate in post-menopauza.

Tratamentul adjuvant pentru neoplasmul mamar invaziv precoce cu receptori pentru estrogen prezenti, la femeile aflate in post-menopauza.

Tratament adjuvant pentru neoplasmul mamar invaziv precoce, cu receptori pentru estrogen prezenti, la femeile aflate in post-menopauza, carora li s-a administrat tratament adjuvant cu tamoxifen timp de 2 pana la 3 ani.
 
Dozaj
Doze

Doza recomandata de Anastrozol Terapia pentru adulti, inclusiv varstnici este de un comprimat de 1 mg, o data pe zi.

La femeile aflate in post-menopauza cu neoplasm mamar invaziv precoce, cu receptori pentru estrogen prezenti, durata recomandata a tratamentului endocrin adjuvant este de 5 ani.

Grupe speciale de pacienti

Copii si adolescenti

Anastrozol Terapia nu este recomandat pentru utilizarea la copii si adolescenti din cauza datelor insuficiente privind siguranta si eficacitatea (vezi pct. 4.4 si 5.1)

Insuficienta renala

Nu este recomandata modificarea dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara sau moderata. La pacientii cu insuficienta renala severa administrarea de Anastrozol Terapia trebuie efectuata cu precautie (vezi pct. 4.4 si 5.2).

Insuficienta hepatica

Nu este recomandata modificarea dozei la pacientii cu insuficienta hepatica usoara. Este recomandata precautie la pacientii cu insuficienta hepatica moderata pana la severa (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Anastrozol Terapia trebuie administrat pe cale oralặ.
 
Contraindicatii
Anastrozol Terapia este contraindicat la:

• Femeile gravide sau care alapteaza.
• Pacientele cu hipersensibilitate cunoscuta la anastrozol sau la oricare dintre excipientii enumerati la pct. 6.1.

Atentionari
Generale

Anastrozol Terapia nu trebuie utilizat la femeile aflate in pre-menopauza. Diagnosticul de menopauza trebuie stabilit biochimic (hormon luteinizant [LH], hormon foliculostimulant [FSH] si/sau concentratiile plasmatice ale estradiolului) la orice pacienta la care exista incertitudini legate de statusul menopauzal. Nu exista date care sa sustina utilizarea Anastrozol Terapia cu analogi LHRH.

Administrarea concomitenta de tamoxifen sau terapii care contin estrogen cu Anastrozol Terapia trebuie evitata deoarece aceasta poate diminua actiunea lor farmacologica (vezi pct. 4.5 si 5.1).

Efect asupra densitatii minerale osoase

Deoarece Anastrozol Terapia determina scaderea concentratiei plasmatice de estrogeni, aceasta poate provoca scaderea densitatii minerale osoase, cu posibila crestere consecutiva a riscului de fracturi (vezi pct. 4.8).

La femeile cu osteoporoza sau care prezinta risc de osteoporoza, trebuie evaluata densitatea minerala osoasa la inceputul tratamentului si apoi la intervale regulate. Terapia sau profilaxia osteoporozei trebuie initiata corespunzator si monitorizata cu atentie. Utilizarea de tratamente specifice, de exemplu, bisfosfonati poate opri pierderile minerale osoase suplimentare cauzate de Anastrozol Terapia la femeile aflate in postmenopauza si trebuie luata in considerare (vezi pct. 4.8).

Insuficienta hepatica

Anastrozol Terapia nu a fost investigat la pacientele cu neoplasm mamar cu insuficienta hepatica moderata sau severa. Expunerea la anastrozol poate fi crescuta la subiectii cu insuficienta hepatica (vezi pct. 5.2); administrarea de Anastrozol Terapia la pacientele cu insuficienta hepatica moderata si severa trebuie efectuata cu precautie (vezi pct.4.2). La aceste paciente, tratamentul trebuie sa se bazeze pe evaluarea raportului risc-beneficiu pentru fiecare caz in parte.

Insuficienta renala

Anastrozol Terapia nu a fost investigat la pacientele cu neoplasm mamar cu insuficienta renala severa. Expunerea la anastrozol nu este crescuta la subiectii cu insuficienta renala severa (RFG mai mic de 30 ml/min, vezi pct. 5.2); la pacientele cu insuficienta renala severa, administrarea de Anastrozol Terapia trebuie efectuata cu precautie (vezi pct. 4.2).

Copii si adolescenti

Anastrozol Terapia nu este recomandat pentru utilizare la copii si adolescenti, deoarece siguranta si eficacitatea tratamentului nu au fost stabilite la aceasta grupa de pacienti (vezi pct. 5.1).

Anastrozol Terapia nu trebuie administrat la baietii cu deficit de hormon de crestere in asociere la tratamentul hormonal de crestere. In studiile clinice pivot, eficacitatea nu a fost demonstrata si siguranta nu a fost stabilita (vezi pct. 5.1). Intrucat anastrozolul reduce valorile concentratiilor plasmatice de estradiol, Anastrozol Terapia nu trebuie utilizat la fetele cu deficit de hormon de crestere, in asociere la tratamentul hormonal de crestere. Nu sunt disponibile date privind siguranta pe termen lung la copii si adolescenti.

Hipersensibilitate la lactoza

Acest medicament contine lactoza. Pacientele cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza Lapp sau sindrom de malabsorbtie al glucozei-galactozei nu trebuie sa utilizeze acest medicament.
 
Interactiuni
Anastrozolul inhiba CYP 1A2, 2C8/9 si 3A4, in vitro. Studiile clinice de interactiune cu antipirina si walfarina au aratat ca anastrozolul administrat la o doza de 1 mg nu inhiba semnificativ metabolizarea antiprinei si R- si S- warfarinei evidentiind faptul ca este improbabil ca administrarea concomitenta de anastrozol cu alte medicamente sa produca interactiuni medicamentoase semnificative din punct de vedere clinic mediate de catre enzimele CYP.

Enzimele care mediaza metabolizarea anastrozolului nu au fost identificate. Cimetidina, un inhibitor slab, nespecific al enzimelor CYP, nu influenteaza concentratiile plasmatice ale anastrozolului. Efectul inhibitorilor puternici ai CYP este necunoscut.

O revizuire a bazei de date referitoare la studiile clinice nu a evidentiat dovezi de interactiune clinica semnificativa la pacientii care au fost tratati cu anastrozol, carora li s-au administrat, de asemenea, medicamente prescrise in mod curent. Nu au existat interactiuni clinice semnificative cu bisfosfonatii (vezi pct. 5.1).

Administrarea concomitenta de tamoxifen sau de terapii care contin estrogen cu anastrozol trebuie evitata deoarece aceasta poate diminua actiunea lor farmacologica (vezi pct. 4.4 si 5.1).
 
Sarcina
Sarcina

Nu exista date privind utilizarea Anastrozol Terapia la gravide. Studiile la animale au evidentiat toxicitate asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Anastrozol Terapia este contraindicat in timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).

Alaptare

Nu exista date privind utilizarea Anastrozol Terapia in timpul alaptarii. Anastrozol Terapia este contraindicat in timpul alaptarii (vezi pct. 4.3).

Fertilitate

Efectele Anastrozol Terapia asupra fertilitatii la om nu au fost studiate. Studiile la animale au evidentiat toxicitate asupra functiei de reproducere (vezi pct. 5.3).
 
Condus auto
Anastrozol Terapia nu are sau are o influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Cu toate acestea, a fost raportata aparitia asteniei si somnolentei in cazul utilizarii Anastrozol Terapia si este necesara precautie in timpul conducerii vehiculelor si folosirii utilajelor, atat timp cat persista aceste simptome.
 
Reactii adverse
Tabelul urmator prezinta reactiile adverse din studiile clinice, studiile de dupa punerea pe piata sau raportarile spontane. Daca nu se specifica altfel, frecventa urmatoarelor categorii a fost calculata pe baza numarului de evenimente adverse raportate intr-un studiu amplu de faza III, efectuat la 9366 de femei aflate in post-menopauza cu neoplasm mamar operabil carora li s-a administrat tratament adjuvant timp de 5 ani (anastrozol, tamoxifen in monoterapie sau in asociere conform studiului ATAC).

Reactiile adverse prezentate mai jos sunt clasificate in functie de frecventa, pe aparate, sisteme si organe (ASO). Grupele de frecventa sunt definite in functie de urmatoarea conventie: foarte frecvente (mai mare sau egal 1/10), frecvente (mai mare sau egal 1/100 si mai mic 1/10), mai putin fecvente (mai mare sau egal 1/1000 si mai mic 1/100), rare (mai mare sau egal 1/10000 si mai mic 1/1000) si foarte rare (mai mic de 1/10000). Reactiile adverse cel mai frecvent raportate au fost cefalee, bufeuri, greata, eruptii cutanate tranzitorii, artralgie, rigiditate articulara, artrita si astenie.

Tabel 1 Reactiile adverse in functie de clasificarea pe aparate, sisteme si organe si frecventa

* Evenimentele de sindrom de tunel carpian au fost raportate in numar mai mare la pacientele la care s-a administrat tratament cu anastrozol in studii clinice, comparativ cu pacientele carora li s-a administrat tratament cu tamoxifen. Totusi, majoritatea acestor evenimente a aparut la paciente care prezentau factori de risc pentru aparitia acestei afectiuni.

** Deoarece vasculita cutanata si purpura Henoch-Schönlein nu au fost observate in studiul ATAC, frecventa pentru aceste evenimente poate fi considerata ca ‘rara’(mai mare sau egal 0,01% si mai mic 0,1%) bazandu-se pe cea mai ridicata valoare estimata.

*** Sangerarile vaginale au fost raportate frecvent, in principal la pacientele cu neoplasm mamar in stadiu avansat in primele cateva saptamani dupa trecerea de la terapia hormonala curenta la tratamentul cu Anastrozol Terapia. Daca sangerarile persista, trebuie luata in considerare evaluarea suplimentara.

Tabelul de mai jos prezinta frecventa evenimentelor adverse prespecificate din studiul ATAC dupa o perioada medie de urmarire de 68 de luni, indiferent de legatura cauzala, raportate la paciente in timpul tratamentului din cadrul studiului si timp de pana la 14 zile dupa intreruperea tratamentului din cadrul studiului.

Tabel 2 Evenimente adverse prespecificate din studiul ATAC

Dupa o monitorizare mediana de 68 de luni, au fost inregistrate frecvente ale fracturilor la 22 din 1000 de pacienti-ani in grupul de tratament cu anastrozol si la 15 din 1000 de pacienti-ani in grupul de tratament cu tamoxifen. Frecventa observata a fracturilor sub tratament cu anastrozol este similara cu valorile raportate pentru grupul martor de femei de aceeasi varsta aflate in post-menopauza. Incidenta osteoporozei a fost de 10,5% la pacientele tratate cu anastrozol si de 7,3% la pacientele tratate cu tamoxifen.

Nu s-a stabilit daca frecventa cu care apareau fracturile si osteoporoza la pacientele sub tratament cu anastrozol, in cadrul studiului ATAC, reflecta un efect protector al tamoxifenului, un efect specific al anastrozolului sau ambele variante.

Raportarea reactiilor adverse suspectate

Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesionistii din domeniul sanatatii sunt rugati sa raporteze orice reactie adversa suspectata prin intermediul sistemului national de raportare, ale carui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agentiei Nationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania http://www.anm.ro.

Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale din Romania

Str. Aviator Sanatescu nr. 48, sector 1 Bucuresti 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@anm.ro
 
Supradozaj
Experienta clinica in caz de supradozaj accidental este limitata. In studiile la animale s-a demonstrat ca anastrozolul prezinta toxicitate acuta scazuta.

Studiile clinice au fost efectuate cu doze variabile de anastrozol, cu un maxim de 60 mg in doza unica administrata la voluntari sanatosi de sex masculin si de maxim 10 mg pe zi la femei aflate in post- menopauza cu neoplasm mamar in stadiu avansat; aceste doze au fost bine tolerate. Nu a fost stabilita doza unica de anastrozol care determina aparitia unor simptome care pun viata in pericol. Nu exista un antidot specific pentru supradozaj si tratamentul trebuie sa fie simptomatic.

In abordarea terapeutica a supradozajului, trebuie luata in considerare posibilitatea sa fi fost administrate mai multe substante. Pot fi induse varsaturile, daca pacientul este constient. Dializa poate fi utila, deoarece anastrozolul nu se leaga in proportie mare de proteinele plasmatice.

Se recomanda initierea masurilor generale de sustinere a functiilor vitale, care includ monitorizarea frecventa a semnelor vitale si supravegherea stricta a pacientului.

Proprietati farmacologice
Proprietati farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutica: inhibitori enzimatici, codul ATC : L02BG03 Mecanism de actiune si efecte farmacodinamice

Anastrozolul este un inhibitor nesteroidian de aromataza puternic si foarte selectiv. La femeile aflate in post-menopauza, estradiolul este produs in principal prin conversia androstendionului in estrona prin intermediul complexului enzimatic aromataza, la nivelul tesuturilor periferice. In continuare, estrona este convertita in estradiol. S-a demonstrat ca scaderea concentratiei plasmatice de estradiol produce un efect benefic la femeile cu neoplasm mamar. La femeile aflate in post-menopauza, anastrozolul administrat in doza zilnica de 1 mg a determinat supresia estradiolului cu un procent mai mare de 80%, utilizandu-se un test foarte sensibil.

Anastrozolul nu are activitate progestogena, androgenica sau estrogenica.

Dozele zilnice de anastrozol de pana la 10 mg nu au niciun efect asupra secretiei de cortizol sau de aldosteron, masurata inainte sau dupa testul standard de stimulare cu hormonul adenocorticotrop (ACTH). De aceea, nu este necesara suplimentarea cu corticosteroizi.

Eficacitatea clinica si siguranta

Neoplasm mamar in stadiu avansat

Terapie de prima linie la femeile aflate in postmenopauza cu neoplasm mamar in stadiu avansat

Doua studii clinice controlate dublu-orb, cu profil asemanator (studiul 1033IL/0030 si studiul 1033IL/0027) au fost efectuate pentru a evalua eficacitatea anastrozolului comparativ cu tamoxifenul ca terapie de prima linie pentru neoplasmul mamar localizat in stadiu avansat cu receptori hormonali pozitivi sau cu status necunoscut al receptorilor sau pentru neoplasmul mamar metastazat la femeile aflate in postmenopauza. Un total de 1021 de paciente au fost randomizate sa utilizeze 1 mg anastrozol o data pe zi sau 20 de mg tamoxifen o data pe zi. Criteriile de evaluare principale pentru ambele studii au fost timpul pana la progresia tumorala, rata de raspuns tumoral obiectiv si siguranta.

Pentru criteriile de evaluare principale, studiul 1033IL/0030 a demonstrat ca anastrozolul are un avantaj statistic semnificativ comparativ cu tamoxifenul pentru timpul pana la progresia tumorala, rata riscului (RR) 1,42, intervalul de incredere (II) 95% [1,11, 1,82], timpul mediu pana la progresia tumorala 11,1 pentru anastrozol si si 5,6 luni pentru tamoxifen, p=0,006; ratele de raspuns tumoral obiectiv au fost asemanatoare pentru anastrozol si tamoxifen.

Studiul 1033IL/0027 a demonstrat ca anastrozolul si tamoxifenul au rate de raspuns tumoral obiectiv si timp pana la progresia tumorala asemanatoare. Rezultatele pentru criteriile de evaluare secundare au sprijinit rezultatele pentru criteriile de eficacitate principale. Au existat prea putine decese in grupurile de tratament din ambele studii pentru a trage concluzii despre diferentele in ceea ce priveste supravietuirea generala.

Terapie de a doua linie la femeile aflate in postmenopauza cu neoplasm mamar in stadiu avansat

Anastrozolul a fost studiat in doua studii clinice controlate (Studiul 0004 si Studiul 0005) la femeile aflate in postmenopauza cu neoplasm mamar in stadiu avansat, care au prezentat progresia bolii dupa terapia cu tamoxifen administrata fie pentru neoplasm mamar in stadiu avansat, fie pentru neoplasm mamar in stadiu incipient. Un total de 764 paciente au fost randomizate sa utilizeze fie o doza unica de 1 mg sau 10 mg anastrozol, fie acetat de megestrol 40 mg de patru ori pe zi. Timpul pana la progresie si ratele de raspuns obiectiv au fost criteriile principale de eficacitate. De asemenea, au fost calculate rata de boala stabila prelungita (mai mult de 24 de saptamani), rata de progresie si cea de supravietuire. In ambele studii, nu au existat diferente semnificative intre bratele de tratament in ceea ce priveste oricare dintre parametrii de eficacitate.

Tratament adjuvant pentru neoplasm mamar invaziv precoce la pacientele cu receptori hormonali pozitivi

Intr-un studiu extins de faza III realizat la 9366 de femei aflate in post-menopauza si diagnosticate cu neoplasm mamar operabil, tratate timp de 5 ani (vezi mai jos), s-a demonstrat ca anastrozolul este statistic superior terapiei cu tamoxifen in ceea ce priveste perioada de supravietuire fara manifestari de boala. S-a observat o amplitudine mai mare a beneficiului referitor la supravietuirea fara manifestari de boala, in favoarea anastrozolului fata de tamoxifen pentru populatia definita prospectiv ca avand receptori hormonali prezenti.

Tabel 3 Rezumatul criteriilor finale de evaluare ale studiului ATAC: analiza la incheierea tratamentului cu durata de 5 ani

a Supravietuirea fara semne de boala include toate evenimentele recurente si este definita ca prima aparitie a recurentei loco-regionale, un neoplasm mamar contralateral nou aparut, recurenta la distanta sau decesul (indiferent de cauza).

b Supravietuirea fara semne de boala la distanta este definita ca prima aparitie a unei recurente la distanta sau a decesului (indiferent de cauza).

c Durata de timp pana la aparitia recurentei este definita ca prima aparitie a unei recurente loco-regionale, a unui neoplasm mamar contralateral nou aparut, a unei recurente la distanta sau a decesului determinat de neoplasmul mamar.

d Durata de timp pana la aparitia recurentei la distanta este definita ca prima aparitie a recurentei la distanta sau decesul determinat de neoplasmul mamar.

e Numarul (%) pacientelor care au decedat.

La toti pacientii precum si in cadrul grupului de pacienti cu receptori hormonali pozitivi, in cazul administrarii concomitente a anastrozolului si tamoxifenului, nu s-a demonstrat o eficacitate superioara celei inregistrate in cazul administrarii monoterapiei cu tamoxifen. Acest brat de tratament a fost intrerupt din studiu.

In analiza actualizata dupa o perioada de urmarire medie de 10 ani, comparatia pe termen lung a efectelor tratamentului cu anastrozol fata de tamoxifen s-a demonstrat a fi in concordanta cu analizele anterioare.

Tratament adjuvant al neoplasmului mamar invaziv precoce la pacientele cu receptori hormonali pozitivi care urmeaza tratament adjuvant cu tamoxifen

Intr-un studiu de faza a III-a [Austrian Breast and Colorectal Cancer Study Group (ABCSG 8)] efectuat la 2579 de femei aflate in post-menopauza cu neoplasm mamar cu receptori hormonali pozitivi in stadii initiale, la care s-a practicat interventie chirurgicala cu sau fara radioterapie si fara chimioterapie (vezi mai jos), trecerea la anastrozol dupa 2 ani de tratament adjuvant cu tamoxifen a avut rezultate superioare din punct de vedere statistic in ceea ce priveste supravietuirea fara semne de boala comparativ cu continuarea tratamentului cu tamoxifen, dupa o urmarire mediana de 24 de luni.

Tabel 4 Criterii de evaluare ale studiului ABCSG 8 si rezultate

Alte doua studii similare (GABG/ARNO 95 si ITA), unul dintre ele cuprinzand paciente care au beneficiat de tratament chirurgical si chimioterapie, precum si o analiza combinata a studiilor ABCSG 8 si GABG/ARNO 95 au sustinut aceste rezultate.

Profilul de siguranta al anastrozolului in aceste 3 studii a fost in concordanta cu profilul de siguranta cunoscut stabilit pentru femeile aflate in post-menopauza cu neoplasm mamar incipient cu receptori hormonali pozitivi.

Densitate minerala osoasa (DMO)

In studiul SABRE (Study of Anastrozole with the Biphosphonate Risendronate) de faza III/IV, 234 femei aflate in post-menopauza cu neoplasm mamar in stadiu incipient si receptori hormonali pozitivi si programate pentru tratament cu anastrozol 1 mg pe zi, au fost randomizate in functie de riscul existent de fractura din cauza fragilitatii osoase in: risc mic, risc moderat si risc mare. Parametrul principal de eficacitate a fost evaluarea densitatii osoase la nivelul coloanei vertebrale utilizand scanarea DEXA. La toate pacientele s-a administrat tratament cu vitamina D si calciu. La pacientele cu risc mic, s-a administrat doar anastrozol (N=42), cele din grupul cu risc moderat au fost randomizate sa utilizeze anastrozol si risedronat 35 mg o data pe saptamana (N=77) sau anastrozol si placebo (N=77) iar pacientele din grupul cu risc mare au utilizat anastrozol si risedronat 35 mg o data pe saptamana (N=38). Criteriul principal de evaluare a fost modificarea DMO la 12 luni comparativ cu valoarea de la inrolarea in studiu.

La pacientele care prezentau deja risc de fractura prin fragilitate moderat pana la mare, analiza principala dupa 12 luni nu a evidentiat o scadere a densitatii masei osoase (evaluata ca densitate minerala osoasa, utilizand scanarea DEXA) prin utilizarea de anastrozol 1 mg pe zi in asociere cu risedronat 35 mg o data pe saptamana.

Suplimentar, scaderea densitatii minerale osoase nu a fost statistic semnificativa in grupul cu risc mic, la care s-a administrat in monoterapie anastrozol 1 mg pe zi. Aceste concluzii au fost reflectate in variabila secundara de eficacitate a modificarii a DMO totale la nivelul soldului la 12 luni comparativ cu valoarea inregistrata la inrolarea in studiu.

Acest studiu furnizeaza dovezi ca utilizarea bisfosfonatilor poate fi luata in considerare in abordarea terapeutica a posibilei pierderi minerale osoase la femeile aflate in postmenopauza cu neoplasm mamar in stadiu incipient programate pentru tratamentul cu anastrozol.

Copii si adolescenti

Anastrozol nu este indicat pentru utilizarea la copii si adolescenti. Eficacitatea nu a fost stabilita in cazul copiilor si adolescentilor inclusi in studii (vezi mai jos). Numarul copiilor tratati a fost prea mic pentru a emite o concluzie ferma privind siguranta tratamentului. Nu sunt disponibile date privind potentialele efecte pe termen lung ale tratamentului cu anastrozol la copii si adolescenti (vezi, de asemenea, pct. 5.3).

Agentia Europeana a Medicamentului a renuntat la obligativitatea de a prezenta rezultate ale studiilor cu anastrozol la unul sau mai multe subgrupuri de copii si adolescenti cu statura mica, determinata de deficitului de hormon de crestere (DHC), testotoxicoza, ginecomastie si sindrom McCune-Albright (vezi pct 4.2).

Statura mica din cauza deficitului de hormon de crestere

Un studiu multicentric, dublu-orb, randomizat, a evaluat 52 de baieti aflati la pubertate (cu varsta cuprinsa intre 11-16 ani inclusiv) cu DHC la care s-au administrat pentru o perioada de 12 pana la 36 de luni anastrozol 1 mg pe zi sau placebo in asociere cu hormon de crestere. Numai 14 subiecti tratati cu anastrozol au terminat cele 36 de luni de tratament.

Nu s-a observat o diferenta semnificativa statistic comparativ cu placebo in ceea ce priveste parametrii de crestere privind inaltimea predictiva la adult, inaltime, scorul deviatiei standard pentru inaltime (SDS) sau viteza de crestere in inaltime. Nu sunt disponibile date finale privind inaltimea. Desi numarul copiilor tratati a fost prea mic pentru a emite concluzii ferme privind siguranta, s-a observat o crestere a frecventei fracturilor si o tendinta catre reducerea densitatii minerale osoase in grupul tratat cu anastrozol, comparativ cu grupul la care s-a administrat placebo.

Testotoxicoza

Un studiu deschis, multicentric, fara comparator a evaluat 14 pacienti de sex masculin (cu varsta cuprinsa intre 2-9 ani) cu pubertate precoce familiala limitata la barbati, denumita si testotoxicoza, tratati cu anastrozol asociat cu bicalutamida. Criteriul principal a fost evaluarea eficacitatii si sigurantei acestei asocieri de medicamente pe o perioada de 12 luni. Treisprezece dintre cei 14 pacienti inrolati au terminat cele 12 luni de tratament asociat (un pacient nu a mai putut fi evaluat in perioada de urmarire). Nu s-a observat o diferenta semnificativa in ceea ce priveste rata de crestere dupa 12 luni de tratament, comparativ cu rata de crestere pe perioada de 6 luni care a precedat intrarea in studiu.

Ginecomastie

Studiul 0006 randomizat, dublu-orb, multi-centric, a evaluat 82 de baieti in perioada de pubertate (cu varsta cuprinsa intre 11-18 ani inclusiv) cu ginecomastie diagnosticata de mai mult de 12 luni, tratati cu anastrozol 1 mg pe zi sau la care s-a administrat placebo pe o perioada de pana la 6 luni. Intre grupul tratat cu anastrozol 1 mg si grupul la care s-a administrat placebo nu s-a observat nicio diferenta intre numarul pacientilor care au prezentat o scadere mai mare sau egal 50% a volumului total al sanului dupa 6 luni de tratament.

Studiul 0001 a fost un studiu de farmacocinetica deschis, cu doze repetate, in cadrul caruia la 36 baieti aflati la pubertate cu ginecomastie diagnosticata de mai putin de 12 luni s-a administrat anastrozol in doze de 1 mg pe zi. Criteriul de evaluare secundar a fost acela de a determina proportia pacientilor care au prezentat reducerea volumului ginecomastiei ambilor sani cu cel putin 50% intre ziua 1 si dupa 6 luni de tratament, precum si tolerabilitatea pacientului si siguranta tratamentului. Dupa 6 luni, a fost observata o scadere cu mai mult de 50% a volumului total al sanului la 56% (20/36) dintre baieti.

Sindromul McCune Albright (SMA)

Studiul 0046 a fost un studiu international, multi-centric, deschis, de tip explorator, efectuat la 28 fete (cu varsta cuprinsa intre 2 si 10 ani) cu sindrom McCune-Albright (SMA) carora li s-a administrat anastrozol. Criteriul principal de evaluare a fost acela de a monitoriza siguranta si eficacitatea tratamentului cu anastrozol 1 mg pe zi la pacientii cu sindrom McCune-Albright (SMA). Eficacitatea tratamentului s-a bazat pe proportia pacientilor care au indeplinit criteriile referitoare la sangerari vaginale, varsta osoasa si rata de crestere.

Nu s-a observat o diferenta semnificativa statistic intre frecventa zilelor cu sangerari vaginale aflate la pacientele tratate. Nu a existat o diferenta statistica intre modificarile stadiale Tanner, volumul mediu ovarian si volumul mediu uterin. Nu s-au observat diferente semnificative statistic ale ratei de crestere osoase in timpul tratamentului, comparativ cu valoarea initiala. Rata de crestere (cm/an) a fost semnificativ redusa (p mai mic de 0,05) din perioada de pre-tratament la luna 0 pana la luna 12, si din perioada de pre-tratament pana la urmatoarele 6 luni (luna 7 pana la luna 12).
 
Proprietati farmacocinetice
Absorbtia
Absorbtia anastrozolului este rapida si concentratiile plasmatice maxime sunt atinse de obicei in urmatoarele doua ore dupa administrare (in conditii de repaus alimentar). Alimentele determina o usoara scadere a vitezei de absorbtie, dar nu si a gradului de absorbtie. Nu este de asteptat ca modificarea usoara a vitezei de absorbtie sa conduca la un efect semnificativ clinic in ceea ce priveste concentratiile plasmatice la starea de echilibru in timpul administrarii o data pe zi a comprimatelor de anastrozol.

Aproximativ 90-95% din concentratiile plasmatice de anastrozol la starea de echilibru se obtin dupa 7 zile de administrare zilnica si acumularea este de 3 pana la 4 ori. Nu exista dovezi ca parametrii farmacocinetici ai anastrozolului ar fi dependenti de timp sau de doza.

Farmacocinetica anastrozolului este independenta de varsta la femeile aflate in post-menopauza.

Distributie
Anastrozolul se leaga doar in proportie de 40% de proteinele plasmatice.

Eliminare
Anastrozolul este eliminat lent, avand un timp de injumatatire plasmatica prin eliminare de 40-50 de ore. Anastrozolul este metabolizat in proportie mare la femeile aflate la post-menopauza, mai putin de 10% din doza fiind excretata nemodificata in urina in urmatoarele 72 de ore de la administrare. Metabolizarea anastrozolului are loc prin N-dealchilare, hidroxilare si glucuronoconjugare. Metabolitii sunt excretati in principal pe cale urinara. Triazolul, principalul metabolit prezent in plasma, nu prezinta efectul de inhibare al aromatazei.