Tipuri de alergii: Cum se manifesta si cum se trateaza alergiile

In limba greaca, alergie inseamna "reactie diferita". In medicina, alergia este o reactie exagerata, anormala a organismului la factori care se afla, in mod obisnuit, in mediul inconjurator. Nu toti oamenii au reactii alergice la acesti factori, unii chiar ii tolereaza bine.

Cuprins:

  1. Reactia alergica
  2. Tipuri de alergii
  3. Simptomele alergiilor in functie de tipul acestora
  4. Cum faci diferenta intre raceala si alergie
  5. Complicatii ale alergiilor
  6. Diagnosticarea alergiilor
  7. Tratamentul alergiilor
  8. Prevenirea alergiilor

Este important de stiut, alergiile nu sunt atributul unei varste, nu esti in pericol sa dezvolti reactii alergice mai mult in perioada copilariei, sau la o varsta inaintata de exemplu. Organismul uman poate dezvolta reactii alergice la orice varsta, pentru ca reactia alergica este de fapt o hipersensibilitate care se afla in stransa legatura cu sistemul imunitar.

Ce declanseaza alergiile, cum poti afla la ce esti alergic, cum tratezi alergia si mai ales cum te poti feri de aceasta afectiune poti afla din acest articol.

Inainte de orice insa, ar trebui sa stii ca specialitatea medicala care se ocupa cu studiul si tratarea alergiilor se numeste alergologie.

Reactia alergica

Sistemul imunitar produce anticorpi, cu scopul de a proteja organismul. Este o reactie absolut necesara, daca ne gandim la virusii si bacteriile care intra in corpul nostru. Din punct de vedere biologic, virusii si bacteriile nu sunt altceva decat niste celule. Sistemul imunitar produce asadar alte celule, anticorpi, cu scopul de a combate celulele agresive care au invadat organismul. Anticorpii au doua roluri importante:

  • distrug celulele bolnave din organismul nostru;
  • indeparteaza sau distrug virusii si bacteriile care intra in organism.

Sistemul imunitar trateaza alergenii ca si cum ar fi virusi si produce un anticorp care se numeste imunoglobulina E (lgE), cu rol de a distruge alergenul. In aceasta misiune de distrugere a alergenului, lgE solicita sistemului imunitar eliberarea unei substante numita histamina, foarte importanta in procesul de aparare a organismului in lupta impotriva virusilor, bacteriilor sau altor organisme straine. Histamina, printre multele roluri pe care le joacă, il are si pe acela de neurotransmitator, transmite mesaje la nivelul celulelor. Numai ca, o cantitate prea mare de histamina, provoaca reactii neplacute, simptomele alergiei. Cu alte cuvinte, histamina este cea care provoaca simptomele alergice.

Se poate spune ca alergiile sunt o reactie a sistemului imunitar la o substanta din mediul inconjurator, substanta care, in mod normal, este inofensiva dar pe care organismul o percepe ca fiind periculoasa si tocmai din acest motiv sistemul imunitar declanseaza mecanismele de aparare imunitara impotriva "agresorului".

Reactia alergica poate afecta diferite parti ale corpului:

  • nasul/ochii: rinita alergica si conjunctivita alergica;
  • pielea: dermatita, urticaria;
  • plamani: astm bronsic.

De asemenea, este important sa stii ca reactiile alergice pot fi:

  • locale (in zona unde a actionat alergenul): membranele mucoase ale tractului respirator (stranut, raceala, dificultati de respiratie), membranele mucoase ale ochilor (mancarime sau lacrimare), membranele mucoase ale tractului gastro-intestinal (diaree, varsaturi), piele (prurit, eritem, eruptii cutanate).
  • generale: simptomele se manifesta la nivelul intregului corp. Este afectat mai ales sistemul cardiovascular, pentru ca ritmul cardiac creste, iar tensiunea arteriala scade.

Reactia alergica poate fi provocata de o multitudine de alergeni si se dezvolta in doua etape:

  • in prima faza, organismul este sensibilizat;
  • in a doua faza, sistemul imunitar slabit reactioneaza si apar simptomele alergice (rinita, astm, dermatita, soc anafilactic).

Foarte simplu spus, reactia alergica se produce atunci cand persoana inspira, atinge sau inghite alergenul. Reactiile alergice pot fi:

  • usoare;
  • severe;
  • reactii care pun viata in pericol (soc anafilactic).

Interesant la alergii este faptul ca ele se pot mosteni. Exista un risc insemnat (circa 60%) ca un copil sa dezvolte alergii daca unul dintre parinti a fost diagnosticat cu o asemenea afectiune.

Cele mai multe alergii pot fi controlate, ameliorate. Exista insa si reactii alergice severe care nu pot fi tinute sub control (socul anafilactic).

Tipuri de alergeni

Substantele straine la care reactioneaza in mod normal sistemul imunitar se numesc alergeni.

Alergenii pot intra in organism pe mai multe cai:

  • calea respiratorie;
  • calea digestiva;
  • calea cutanata.

Iata care sunt tipurile de alergeni care ne afecteaza cel mai mult:

  • alergeni inhalati (polenul): intra in contact cu plamanii pacientului sau cu mucoasa nazala;
  • alergeni ingerati (arahide, crustacee, soia, lapte, oua): sunt cei prezenti in anumite alimente;
  • alergeni de contact: sunt cei care intra in contact cu pielea pacientului, producand o reactie alergica.

Factori de risc in cazul alergiilor

Exista o mai mare probabilitate de declansare a unor reactii alergice in cazul anumitor categorii de persoane:

  • pacienti care sufera de astm;
  • persoane care au in familie cazuri de astm sau alergii;
  • copii care nu au sistemul imunitar bine dezvoltat;
  • persoane in varsta care au sistemul imunitar slabit;
  • cei care urmeaza anumite tratamente medicamentoase.

Tipuri de alergii

Exista diferite clasificari ale alergiilor, pe mai multe criterii. Iata cateva dintre ele:

Tipuri de alergii in functie de rapiditatea declansarii reactiei:

Alergii de tip I (de tip imediat)

Alergiile de tip I sunt cele mai intalnite alergii. Exemple clinice de astfel de alergii sunt: febra fanului, astmul, alergiile alimentare, alergiile la veninul insectelor (intepaturi). Cea mai severa manifestare a acestui tip de alergie este socul anafilactic care, daca nu este tratat imediat, poate duce la deces in mai putin de o ora.

Alergii de tip II (tip citotoxic)

Alergiile de tip II reprezinta un tip de alergie rar care afecteaza celulele sanguine. Produsele farmaceutice pot fi declansatoarele acestui tip de alergie.

Alergii de tip III

In cazul alergiilor de tip III, anticorpii se leaga de componentele dizolvate in sange. Se produce o reactie inflamatorie la nivelul peretilor vasculari, care se manifesta prin reactie cutanata alergica (eruptie cutanata, prurit, puncte rosii pe piele).

Alergii de tip IV

Alergiile de tip IV sunt singurele alergii in care anticorpii ataca direct alergenii (metale, substante chimice). O astfel de alergie se manifesta ca o eczema (mancarime, eritem, eruptie cutanata).

Tipuri de alergii in functie de substanta care declanseaza reactia si de simptome

Cele mai frecvente alergii sunt: alergia alimentara, alergia la polen, alergia medicamentoasa, alergia la praf, alergia la veninul insectelor, dar mai sunt si alte tipuri de alergii.

Alergia alimentara

Alergia alimentara apare la ingerarea unui anumit aliment sau aditiv alimentar. Cel mai probabil, reactia alergica apare la o proteina care se afla in aliment, sau la un aditiv alimentar. Alergia poate aparea la orice varsta, dar de cele mai multe ori se manifesta la varste fragede, tocmai pentru ca sistemul imunitar si cel digestiv sunt in formare si prin urmare mai sensibile la consumul unor alimente. De cele mai multe ori, alergiile alimentare se amelioreaza sau chiar dispar odata cu trecerea timpului. Trebuie sa faci diferenta intre alergia alimentara, intoleranta la un aliment, sau intoxicatia alimentara. Alergiile alimentare se pot face la oua, lapte, peste, fructe de mare, alune, nuci, soia, grau. Orice aliment poate, teoretic, să declanseze o alergie. Componentele unor alimente pot de asemenea declansa alergii (de pilda, glutenul, proteina din grau).

Alergia la polen

Polenul este un alergen care se inhaleaza si care este prezent in plante (inclusiv intr-o buruiana, ambrozia), in copaci. Polenul este transportat de vant, este inhalat si organismul alergic declanseaza alergia pe fata sau alergia pe corp.

Alergia la medicamente

In cazul alergiei la medicamente, organismul reactioneaza la anumite substante medicamentoase. Cele mai frecvente sunt penicilina, sulfamida, salicilatii. Alergia la medicamente nu este acelasi lucru cu efectele adverse ale medicamentelor. De asemenea, pot exista reactii adverse non-alergice.

Alergia la praf

Alergia la praf este o reactie a organismului la acarienii de praf din casa. In mod normal, acarienii se hranesc cu celulele moarte ale corpului nostru, dar la persoanele sensibile ei provoaca alergia la praf. Cel mai adesea, acarienii se afla in urmatoarele locuri:

  • sub, pe si in jurul mobilei;
  • zonele cu igrasie;
  • covoare;
  • saltele, perne, cuverturi;
  • canapele si fotolii;
  • perdele si draperii;
  • abajurul veiozelor;
  • aparatura electrocasnica.

Alergia la fumul de tigara

Fumul de tigara contine o serie de substante chimice toxice si iritante. In plus, fumul de tigara poate agrava si alte tipuri de alergii. De retinut este faptul ca fumatul nu este daunator doar pentru fumatori, ci si pentru cei din preajma lor. Persoanele care sunt fumatori pasivi prezinta un risc crescut de a suferi infectii respiratorii si astm.

Simptomele alergiei la fumul de tigara sunt:

  • Lacrimare a ochilor;
  • senzatie locala de arsura;
  • congestie nazala;
  • tuse;
  • raguseala;
  • dificultate de a respira;
  • respiratie suieratoare.

Alergia la veninul insectelor

Exista persoane alergice la veninul pe care il pot transmite unele insecte. Este de fapt reactia organismului uman la veninul acestor insecte. Cele mai obisnuite insecte care pot declansa asemenea reactii alergice dupa intepatura sunt albinele si viespea, dar exista si furnici care pot da astfel de reactii. Intepatura de albina sau de viespe poate da o reactie extrem de grava, socul anafilactic (anafilaxia).

Alergia de contact

Alergia de contact este o reactie in urma contactului dintre piele si un alergen: latex, par de animale, haine din fibre sintetice, produse cosmetice, sau chiar metale (nichel, cobalt, crom, zinc)

Alergia la mucegai

Sporii mucegaiului pot provoca un raspuns alergic din partea organismului.

Simptomele alergiilor in functie de tipul acestora

In general, o reactie alergica provoaca inflamatii si iritatii. Acestea depind nu numai de sensibilitatea persoanei alergice, ci si de tipul de alergie de baza (I, II, III, IV). Reactiile alergice se pot manifesta la nivel de intestin, piele, cai respiratorii, ochi si pot fi, uneori, confundate cu alte afectiuni. Alergia la fan, de exemplu, creeaza iritatii similare cu raceala, dar alergia si raceala sunt doua afectiuni distincte. Tocmai de aceea, atunci cand stabileste diagnosticul, medicul specialist alergolog are nevoie de cat mai multe informatii despre istoricul manifestarilor si al celorlalte afectiuni ale pacientului.

In general, simptomele alergiei persista atata timp cat alergenul este prezent in organism. Este important de stiut ca simptomele alergice nu depind de tipul de alergen, ci de tipul de alergie de baza. Tipul alergiei determina si momentul in care apar primele simptome alergice:

Reactie imediata: apare la minute distanta.

Reacție de tip intarziat-imediat: simptomele se instaleaza in decurs de cateva ore.

Reactie tarzie: Simptomele se instaleaza cateva zile mai tarziu.

Iata simptomele declansate de cei mai frecventi alergeni:

Praf, polen

  • nas infundat;
  • mancarimi de ochi si nas;
  • ochi umflati;
  • tuse;
  • reactii ale pielii;
  • prurit;
  • exfoliere;
  • eruptii cutanate.

Alimente

  • varsaturi;
  • limba umflata;
  • furnicaturi limba;
  • umflarea buzelor, a fetei si a gatului;
  • crampe stomacale.

Intepaturi insecte

  • dificultati respiratorii;
  • umflare la locul intepaturii;
  • scaderea tensiunii arteriale;
  • piele iritata;
  • anxietate;
  • ameteala;
  • tuse;
  • presiune pe piept;
  • posibil soc anafilactic.

Medicamente

  • dificultati respiratorii;
  • buze si fata umflate;
  • eruptii cutanate;
  • mancarime;
  • posibil soc anafilactic.

Cum faci diferenta intre raceala si alergie

Daca nu stii ca esti alergic si dezvolti aceasta afectiune la maturitate, vei crede probabil ca reactiile alergice sunt de fapt simptome ale unei simple raceli (stranut, scurgeri nazale). Iata cum poti face diferenta intre raceala si alergie:

Simptom

Alergie

Raceala

curge nasul

DA

DA

nas infundat

DA

DA

stranut

DA

DA

mancarime a ochilor

DA

NU

lacrimare

DA

NU

tuse

uneori

de cele mai multe ori

secretii nazale

apoase, transparente

galbui

durere in gat

NU

DA

febra

NU

DA

debut simptome

brusc

cateva zile

cand se manifesta

mai mult primavara

mai mult in sezonul rece

In plus, daca ai frisoane, dureri musculare sau te simti foarte obosit atunci sigur nu este alergie.

Complicatii ale alergiilor

Alergia este grava nu numai fiindca iti poate crea disconfort imediat, ci si pentru ca iti poate creste riscul unor alte probleme medicale:

Socul anafilactic

Socul anafilactic (anafilaxia) este o reactia alergica foarte severa. Daca nu se intervine medical de urgenta, pacientul are sanse mici sa supravietuiasca. Simptomele socului anafilactic pot aparea la minute sau chiar ore dupa expunerea la alergen (intepatura unei insecte poate declansa socul anafilactic intre 5-30 de minute, in timp ce un alergen medicamentos poate declansa reactiile in cateva ore).

Iata care pot fi simptomele socului anafilactic:

  • inrosire si mancarime;
  • senzatie de arsura;
  • umflarea limbii si a gatului;
  • posibila nuanta albastra a pielii din cauza lipsei de oxigen;
  • dificultati respiratorii;
  • durere la inghitire;
  • tuse;
  • scaderea tensiunii arteriale;
  • tahicardie;
  • crampe abdominale;
  • diaree si varsaturi;
  • pierderea controlului vezicii urinare;
  • durere pelvina similara crampelor uterine;
  • spasm coronarian;
  • ameteli;
  • lesin.

Anafilaxia este o urgenta medicala care necesita tratament imediat.

Astm

Daca esti o persoana alergica, ai mai multe sanse sa ai astm (o reactie a sistemului imunitar slabit care afecteaza caile respiratorii). Astmul este o boala cronica ce afecteaza bronhiile. Atunci cand acestea se inflameaza, se ingusteaza, ceea ce determina o reducere a fluxului de aer care intra si iese din plamani, senzatia fiind aceea de sufocare (criza de astm). De asemenea, pe fondul acestei ingustari a bronhiilor, pot aparea la respiratie zgomote, suieraturi. Astmul este declansat, de cele mai multe ori, de expunerea la un alergen din mediu (astm indus de alergii).

Sinuzita, infectii ale urechilor/plamanilor

Riscul de a suferi de sinuzita sau de infectii la nivelul urechilor sau plamanilor este mai mare daca ai alergie la fan, sau suferi de astm.

Febra fanului

Febra fanului este o rinita alergica, sezoniera, care este declansata de polen.

Rinita alergica

Rinita alergica este o inflamatie a mucoasei nazale sau a sinusurilor care apare in urma contactului cu un alergen, pe cale respiratorie. Se manifesta prin rinoree, stranut, nas infundat, cefalee.

Dermatita de contact

Dermatita de contact este o inflamatie a pielii care apare ca urmare a contactului cu diferiți alergeni. Se manifesta prin aparitia unor eruptii la nivelul pielii. Uneori, aceste eruptii se pot extinde.

Dermatita atopica

Dermatita atopica apare la copiii mici si este o afectiune a pielii. Se manifesta atunci cand copilul intra in contact cu o substanta alergenica (de tip alimentar, cel mai adesea). Se manifesta prin roseata, papule, mincarimi. Se pot dezvolta rinoconjunctivite alergice sau chiar astm.

Conjunctivita alergica

Conjunctivita alergica inseamna inflamarea invelisului intern al pleoapelor si a unei parti a globului ocular, in urma contactului cu alergeni.

Diagnosticarea alergiilor

Daca banuiesti ca ai o alergie, cel mai bine ar fi sa consulti un medic specialist alergolog.

Intrebarile pe care ti le poate pune medicul alergolog

  • care sunt simptomele observate;
  • cand apar simptomele;
  • cat de frecvent se manifesta simptomele;
  • care banuiesti ca este factorul declansator;
  • ce obiceiuri alimentare ai.

De asemenea, alergologul va face si un examen fizic asupra nasului, gatului, ochilor, urechilor, pielii. Pentru stabilirea unui diagnostic corect, cu siguranta vor trebui facute si cateva teste.

Teste alergologice

Exista doua tipuri de teste alergologice care pot fi realizate cu scopul de a depista tipul de alergen:

  • teste cutanate (testul Prick, testul intradermic si testul Patch);
  • teste sangvine (din sange, numite si serologice).

Testele cutanate

Testele cutanate nu sunt dureroase, dureaza aproximativ 30 de minute, iar rezultatul este aflat pe loc.

Testul cutanat Prick
  • Testul cutanat Prick este cel mai popular tip de test cutanat si se realizeaza in special pentru alergenii respiratori (polen, mucegai, acarieni), dar si pentru cei alimentari. Testul cutanat Prick determina rapid si cu precizie la ce esti alergic.
  • Cum se efectueaza: medicul alergolog iti pune pe piele (pe antebrate) cate o picatura de extras alergenic (polen, praf de casa, mucegai, mesteacan, salcie, stejar, tei), printr-o intepatura superficiala la nivelul dermului (nu provoaca sangerare!). Daca esti alergic la unul sau mai multi dintre alergeni, locul intepaturii se inroseste si se umfla usor, intr-un interval de cel mult 15 minute.
  • Pentru ca acest test sa poata fi realizat, este important sa nu te afli sub tratament alergologic (Claritine, Aerius). Tratamentul medicamentos trebuie sa fie intrerupt cu cel putin 5 zile inaintea efectuarii testului.
Testul cutanat intradermic
  • Testul cutanat intradermic se efectueaza mai ales atunci cand se banuieste o alergie la medicamente.
  • Acest test se realizeaza dupa ce a fost facut testul Prick, pielea nu s-a inrosit la locul aplicarii niciunui alergen, dar cu toate acestea pacientul continua sa se confrunte cu simptome suparatoare.
  • Cum se efectueaza: persoana este expusa la cate o picatura de extract alergenic prin intepatura (la nivel mai profund decat in cazul testului Prick). Daca una dintre substantele alergenice provoaca roseata si umflatura, inseamna ca tipul de alergie a fost identificat.
Testul Patch
  • Testul Patch este folosit pentru testarea reactiilor alergice intarziate ale pielii, mai precis in cazul pacientilor cu dermatite de contact sau eczeme, la care se suspecteaza o cauza alergica (vopsea de par, creme, parfumuri, extracte de plante, aliaje dentare, substante dezinfectante).
  • Cum se efectueaza: se lipesc pe piele (pe spate) niste plasturi hipoalergenici. Fiecare contine cate o substanta alergenica. Acesti plasturi sunt lasati sa actioneze 48 de ore, iar ulterior medicul alergolog interpreteaza rezultatele.

Testele sangvine

Testele de sange sunt folosite mai ales in urmatoarele situatii:

  • pacientii urmeaza un tratament care poate influenta rezultatele testelor;
  • pacientii au o problema dermatologica grava sau un grad de sensibilitate a pielii ridicat;
  • in trecut pacientii au manifestat o reactie la un anume alergen.

In cazul testelor serologice, se recolteaza sange, acesta este trimis pentru analiza de laborator. Sunt depistati anticorpii de tip IgE. Spre deosebire de testele cutanate, testele serologice se pot efectua si in timpul tratamentului impotriva alergiilor (indiferent de medicamentele luate, Claritine, Aerius, Zyrtec).

Tratamentul alergiilor

Alergiile nu se vindeca, pot fi doar ameliorate si prevenite. Simptomele acestora se ameliorează prin administrarea de medicamente, numai la recomandarea medicului specialist. De asemenea, tratamentul medicamentos nu vindeca alergia, doar diminueaza reactiile provocate de aceasta.

Substanțele active utilizate pentru tratamentul sistematic al alergiilor sunt:

  • antihistaminice, de exemplu difenhidramina, loratadina;
  • stabilizatoare de celule mastocitare (acid cromoglicidic);
  • B2-simptomimetice (salbutamol);
  • antagonisti ai receptorilor de leucotriena pentru astm;
  • teofilina pentru astm;
  • imunomodulatori (pimecrolimus si tacrolimus) pentru dermatita atopica;
  • cortizolul;
  • imunosupresoare pentru cazuri foarte severe (ciclosporina A).

Medicamentele cel mai frecvent prescrise pentru alergii sunt:

  • antihistaminice: au rolul de a bloca actiunea histaminei. Atentie insa, unele antihistaminice nu sunt potrivite pentru copii.
  • decongestionante: sunt medicamente pe termen scurt. Ajuta in cazul nasului blocat in cazuri de alergie la praf, polen.
  • antagonisti ai receptorilor pentru leucotriene sau anti-leucotriene: cand alte tratamente pentru astm nu au functionat, anti-leucotrienele pot bloca efectele leucotrienelor. Acestea sunt substantele chimice care provoaca umflarea. Corpul elibereaza leucotriene in timpul unei reactii alergice.
  • spray-uri steroide: aplicate pe mucoasa interioara a nasului, aceste spray-uri ajuta la reducerea congestiei nazale.
  • picaturi oftalmice.

Tratamentul in cazul socului anafilactic

Socul anafilactic este o urgenta medicala. Pacientul poate avea nevoie de:

  • resuscitare;
  • curatarea cailor respiratorii;
  • oxigen suplimentar;
  • lichide intravenoase;
  • monitorizare.

Persoana care a suferit un soc anafilactic are nevoie de o injectie de adrenalina in muschi. Antihistaminicele si steroizii sunt adesea folositi. Dupa ce pacientul a fost stabilizat, medicii pot recomanda ramanerea in spital pana la 24 de ore, pentru a exclude anafilaxia bifazica. Aceasta inseamna reaparitia anafilaxiei in 72 de ore, fara expunere suplimentara la alergenul care a provocat criza. Pacientii care au avut reactii alergice severe trebuie sa poarte cu ei un autoinjector epinefrina. De asemenea, multi medici sfatuiesc pacientii care au suferit de soc anafilactic sa poarte o bratara sau un colier cu informatii despre starea lor.

Prevenirea alergiilor

Cea mai buna metoda de preventie este identificarea si evitarea alergenului care a dus la aparitia simptomelor. Tocmai de aceea este important sa iti faci teste prin care sa afli daca si la ce esti alergic.

In cazul simptomelor usoare sau moderate, acestea pot fi controlate cu ajutorul medicamentelor anti-histaminice sau decongestionate nazale. Aceste medicamente sunt recomandate de medicul specialist.

Pentru cazurile mai grave, medicul specialist poate recomanda imunoterapie specifica. Acest lucru inseamna administrarea unor doze crescute de alergeni, pe o perioada de timp (chiar si cativa ani). Scopul imunoterapiei este acela de a desensibiliza progresiv organismul. In acest fel se poate creste toleranta la alergenul care a declansat simptomele.

Alergiile produc nu numai stari neplacute. Unele reactii severe ale alergiilor pot pune viata in pericol (socul anafilactic). Trebuie sa fii atent care sunt reactiile organismului tau la contactul cu diverse substante. De-a lungul timpului trebuie sa stii ce substante iti pot face rau, sau foarte rau.

Acest articol este pentru informarea ta generala. Nu te diagnostica singur. Consulta un medic inainte de a lua orice fel de tratament pentru alergie. Medicul specialist este singurul care este in masura sa evalueze simptomele, in baza experientei sale clinice, si sa stabileasca tratamentul care trebuie urmat.

Surse relevante de informatii:

Medicine Net, "Allergy (Allergies)": https://www.medicinenet.com/allergy/article.htm

"Types of Allergies": https://atlantaallergydoctor.com/allergies/types-of-allergies/

"Types of Allergies": https://theallergygroup.com/Resources/Blog/ArticleID/2115/Types-of-Allergies

"Allergies": https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/allergies/symptoms-causes/syc-20351497

"Types of Allergies": https://www.healthline.com/health/allergies/allergy-types

WebMD, "Symptoms and Types": https://www.webmd.com/allergies/guide/allergy-symptoms-types

"Types of Allergies": https://www.aafa.org/types-of-allergies/

"Types of Allergies": https://acaai.org/allergies/types