Diverticulita: Cauze, simptome, evolutie si tratament

Diverticulii sunt saculeti de forma unor buzunarase de mucoasa intestinala (dilatatii) care ies prin orificiile de mici dimensiuni ale peretelui intestinului gros (sigmoid cel mai adesea). Diverticulii apar ca niste riduri ale colonului.

Formarea mai multor astfel de saculeti poarta numele de diverticuloza. Daca diverticulii se inflameaza (irita), afectiunea se numeste diverticulita. Incidenta acestei boli creste odata cu varsta, astfel incat ajunge sa se manifeste la aproape toate persoanele care au peste 80 de ani. Din cauza ca foarte multi oameni sufera de constipatie cronica si au probleme legate de dieta alimentara, studiile medicale accentueaza faptul ca diverticulita este in principal o boala a civilizatiei moderne. De altfel, patologia este mai frecventa in tarile dezvoltate sau in curs de dezvoltare.

Aproximativ 80% dintre cazurile de diverticulita sunt asimptomatice, in vreme ce in aproximativ 20% dintre cazuri simptomele se manifesta (diverticulita acuta). Este bine de stiut, diverticulita nu duce la cancer. In acest articol iti spunem care sunt cauzele acestei afectiuni, ce simptome are, cum poate fi tratata si prevenita.

Exista doua cauze principale ale diverticulitei:

  • Cea mai intalnita cauza este dieta saraca in fibre. Aceasta are drept consecinta materii fecale reduse cantitativ si foarte dure, pentru eliminarea carora este nevoie de un efort deosebit. Aceasta fortare actioneaza asupra buzunaraselor diverticulare existente in peretele colonului. In plus, dieta saraca in fibre duce la un timp mai mare in care materiile raman in intestin.
  • O alta cauza a diverticulitei este aceea ca resturi de alimente raman blocate la nivelul diverticulilor. Bacteriile din alimente dezvolta o inflamatie a mucoasei, creste presiunea intradiverticulara si astfel exista pericolul unei perforatii sau rupturi. Riscul este mare pentru ca, daca inflamatia de la diverticul ajunge la peritoneu (mucoasa care captuseste organele abdominale), se poate declansa peritonita, o afectiune care poate fi fatala, mai ales daca nu se intervine de urgenta.

Factorii de risc ai diverticulitei

Exista mai multi factori de risc in cazul diverticulitei:

  • dieta alimentara care duce la probleme de tranzit intestinal: saraca in fibre si bogata in grasimi, carne rosie;
  • varsta peste 40 de ani;
  • sedentarismul;
  • obezitatea;
  • fumatul;
  • alterarea raspunsului imun;
  • modificari ale florei intestinale;
  • factori genetici;
  • este important de stiut ca unele medicamente au fost asociate cu un risc crescut de diverticulita (corticosteroizi, antiinflamatorii precum ibuprofen sau naproxen);
  • nivelul scazut de vitamina D creste riscul de diverticulita.

Riscul scazut in cazul diverticulitei presupune cel mult 4 portii de carne rosie pe saptamana, o dieta bogata in fibre, 2 ore de activitate fizica sustinuta pe saptamana, un index de masa corporala intre 18,5 - 24,9) si absenta fumatului.

Simptomele diverticulitei

In cele mai multe cazuri, diverticulita nu reprezinta un pericol pentru sanatate. De asemenea, nu prezinta simptome (asimptomatica) si nici nu necesita tratament. Cu toate acestea, aproximativ 20% dintre pacienti prezinta simptome precum:

  • dureri abdominale usoare sau moderate (sub forma crampelor, mai ales in partea stanga a abdomenului inferior). Durerile sunt accentuate la miscare.
  • flatulenta;
  • distensie abdominala;
  • constipatie sau diaree cu mucozitati;
  • scaune cu sange;
  • febra (din cauza inflamatiei);
  • puls crescut (tot din cauza inflamatiei);
  • tulburari de tranzit;
  • senzatie de voma;
  • varsaturi;
  • urinari frecvente si dificile (o parte a colonului se afla in apropierea vezicii urinare, asa ca se poate ajunge la inflamatie perivezicala);
  • lipsa poftei de mancare;
  • alterarea starii generale.

In cele mai grave cazuri, se poate ajunge la perforarea intestinala sau la obstructia intestinala.

Daca pacientul ar face analize de sange, s-ar constata o crestere a markerilor de inflamatie (leucocite, VSH, si proteina C reactiva).

Diagnosticul diverticulitei

Desi diverticulita nu duce la cancer, simptomele afectiunii sunt asemanatoare celor din cancerul colorectal. Tocmai de aceea, analizele au ca scop excluderea acestui diagnostic. Diagnosticul diverticulitei este stabilit in urma mai multor pasi:

  • medicul gastroenterolog evalueaza starea bolnavului si afla detalii despre dieta, medicatie, particularitatile tranzitului intestinal (anamneza);
  • examenul fizic;
  • analizele de sange (care pot evidentia o eventuala infectie. Homoleucograma poate evidentia de pilda infectia, prin cresterea numarului de leucocite sau anemie;
  • urocultura: daca ies in evidenta germeni cu habitat intestinal inseamna ca exista o fistula enterovezicala (comunicare intre intestin si vezica);
  • analiza materiilor fecale (pentru a vedea daca exista sau nu pierderi de sange);
  • radiografia intestinala: poate evidentia prezenta gazului;
  • colonoscopia (este o procedura prin care se examineaza colonul cu un telescop flexibil, in cazul in care in materiile fecale exista sange). Colonoscopia este contraindicata in cazul diverticulitei acute, pentru ca exista riscul perforatiei intestinale;
  • tomografia computerizata abdominala: se face atunci cand pacientul are dureri abdominale puternice si exista risc de rupere a unui diverticul inflamat. Investigatia computerizata poate confirma diagnosticul de diverticulita si poate da informatii suplimentare cu privire la severitatea si existenta complicatiilor, ceea ce ajuta ulterior medicul specialist la stabilirea tratamentului.

Tratamentul diverticulitei

Diverticulita nu se vindeca, odata aparuti diverticulii nu dispar, nu pot fi eliminati decat prin interventie chirurgicata. Prin modificarea dietei si prin respectarea unor reguli privind stilul de viata pacientul poate reduce riscul de inflamare a acestora.

Tratamentul bolii diverticulare se face in functie de gravitatea afectiunii si de simptomele resimtite de pacient. Tratamentul in cazul diverticulitei poate fi medicamentos sau chirurgical.

Tratament medicamentos

In cele mai usoare cazuri, o dieta bogata in fibre (cereale, paine integrala, fructe) amelioreaza simptomele si opreste progresul bolii. Cu toate acestea, dieta nu va face sa dispara diverticulii care exista, prin urmare sensibilitatea poate reaparea.

Diverticulita in formele usoare poate fi tratata cu antibiotice cu spectru larg (pentru distrugerea bacteriilor responsabile pentru infectie) si o dieta bogata in lichide. Se pot recomanda, de asemenea, antispasmodice si laxative.

Cei mai multi pacienti raspund la tratamentul medicamentos. Exista insa si pacienti care necesita interventie chirurgicala, fie din cauza complicatiilor ivite, fie din cauza lipsei de raspuns la tratament.

Tratament chirurgical

In cazurile grave de diverticulita, medicul specialist poate recomanda tratament chirurgical. In general, este vorba de pacientii care au episoade recurente si puternice de diverticulita, sau care prezinta complicatii precum (abces, peritonita, ocluzie intestinala). Tratamentul chirurgical se realizeaza in principal din 2 motive:

  • pacientii nu se mai afla in puseu acut si nici nu exista risc crescut sa mai apara altul;
  • pacientii prezinta complicatii cronice.

Ce presupune interventia chirurgicala

Interventia chirurgicala presupune:

  • curatarea abdomenului de infectie din cauza unui diverticul inflamat transformat in abces;
  • rezolvarea unei sangerari abundente de la un diverticul inflamat;
  • extirparea unei portiuni de colon care a fost afectata. Indepartarea chirurgicala a partii afectate a intestinului si reconectarea segmentelor sanatoase ale colonului este interventia chirurgicala clasica in cazul diverticulitei. Interventia chirurgicala poate fi traditionala sau laparoscopica;
  • rezectia cu colostomie (anus contra naturii) se realizeaza numai in cazul in care inflamatia este atat de extinsa incat nu se poate face reconectarea colonului la rect. Abia dupa vindecarea inflamatiei, chirurgul poate face o a doua operatie pentru a reconecta colonul la rect.

Interventia laparoscopica are mai multe avantaje:

  • trauma chirurgicala este minima;
  • durerile sunt mai mici si tratamentul cu antialgice postoperator este mai redus;
  • obstructia intestinala cauzata de paralizia temporara dispare mai repede;
  • reluarea mai rapida a alimentatiei pe gura;
  • spitalizare mai scurta;
  • mai putine complicatii.

Pregatirea preoperatorie a pacientului presupune:

Pregatirea preoperatorie a pacientului presupune;

  • scaderea ponderala;
  • tratarea bolilor asociate;
  • profilaxia antibiotica.

Cum previi diverticulita

Diverticulita se poate preveni cu o dieta bogata in fibre (pentru ca astfel se reduce presiunea din colon).

Regimul alimentar recomandat

In general, bolnavului de diverticulita ii este recomandata o dieta bazata pe lichide:

  • apa;
  • Ceai;
  • sucuri de legume/fructe (fara pulpa);
  • supa.

Dupa ameliorarea simptomelor, pacientul se poate intoarce, gradual, la dieta normala.

Se recomana introduse in dieta urmatoarele alimente:

  • paine integrala;
  • paste si cereale integrale;
  • fasole rosie/fasole uscata;
  • fructe compot sau la conserva (fara seminte sau coaja);
  • dovlecel;
  • cartofi;
  • mazare;
  • spanac;
  • brocolli;
  • seminte;
  • nuci;
  • popcorn;
  • lapte;
  • iaurt;
  • branza;
  • oua;
  • peste;
  • carne de pui;
  • orez alb.

Este indicat sa se evite consumul de alimente foarte grase, procesate sau bogate in zaharuri, care pot favoriza inflamatia. De asemenea, se recomanda consumul de alimente bogate in fibre, pentru reglarea tranzitului.

Stil de viata

Pe langa tratamentul medicamentos si regimul alimentar, exista si alte cateva lucruri pe care pacientul ar trebui sa le faca pentru a preveni aparitia unui alt episod de diverticulita:

  • adoptarea unui stil de viata activ;
  • renuntarea la fumat;
  • mentinerea unei greutati normale;
  • hidratare corespunzatoare;
  • consumul unei cantitati corespunzatoare de lichide;
  • exercitiu fizic.

Important de retinut!

Informatiile din acest articol nu tin loc de consult medical specializat. Recomandarile medicale (daca exista) au scop informativ. Concluziile si referintele pot varia de la un pacient la altul si depind de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate si de alti factori. Tocmai de aceea, aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat. Nu ezita sa mergi la medic pentru consult si indrumare, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Surse suplimentare de informare:

Mayo Clinic, "Diverticulitis": https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/diverticulitis/symptoms-causes/syc-20371758

Healthline, "Everything you need to know about diverticulitis": https://www.healthline.com/health/diverticulitis

NHS, "Diverticular disease and diverticulitis": https://www.nhs.uk/conditions/diverticular-disease-and-diverticulitis/

WebMD, "Diverticulitis. What is diverticulitis": https://www.webmd.com/digestive-disorders/understanding-diverticulitis-basics#1

WebMD, "Diverticular Disease": https://www.webmd.com/digestive-disorders/diverticular-disease#1

WebMD, "Understanding Diverticulitis: Causes and Treatment": https://www.webmd.com/digestive-disorders/understanding-diverticulitis-treatment#1

MedicineNet, ""Diverticulitis (Diverticulosis): Diet, Symptoms, Triggers, Treatments, and Surgery": https://www.medicinenet.com/diverticulosis/article.htm

MedicinePlus, "Diverticulosis and Diverticulitis": https://medlineplus.gov/diverticulosisanddiverticulitis.html

Cleveland Clinic, "Diverticulosis and Diverticulitis of the colon": https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10352-diverticular-disease